Uncategorized
rinf.tech, companie cu origini românești, accelerează expansiunea globală prin deschiderea unui birou strategic în India

rinf.tech, companie specializată în furnizarea de soluții și servicii de tehnologie la nivel global, anunță deschiderea unui nou birou în India. Această inițiativă marchează un pas strategic în evoluția companiei, cu scopul de a consolida prezența internațională și de a oferi clienților din întreaga lume acces la o expertiză IT diversificată și de înaltă calitate.
rinf.tech a înregistrat o creștere semnificativă pe piețele europene și internaționale, iar deschiderea unui birou în India răspunde nevoii de a susține această dinamică accelerată. Compania își propune să accelereze proiectele de cercetare și dezvoltare, să inoveze în domeniul serviciilor tehnologice și să asigure un nivel înalt de competitivitate pe piețele globale.
Constantin Iftime, CEO & co-fondator rinf.tech a declarat „Am pornit la drum în 2006 cu un obiectiv îndrăzneț: să demonstrăm că România poate dezvolta soluții tehnologice competitive pe plan global. Drumul n-a fost ușor, însă fiecare proiect internațional și fiecare parteneriat nou ne-au întărit convingerea că, prin perseverență și inovație, putem ajunge mai departe decât ne-am fi imaginat. Deschiderea biroului din India este un pas firesc și, în același timp, un moment de referință care ne arată că suntem pregătiți să valorificăm și mai mult potențialul echipei noastre, oriunde există nevoia de tehnologii avansate și colaborare.”
Victor Dornescu, VP Tech Partnerships & co-fondator rinf.tech a completat „Nu am crezut niciodată că o să ajungem aici, dar am avut încredere în echipa noastră și în potențialul tehnologiei românești. Deschiderea biroului din India este o dovadă că putem concura cu oricine, oriunde în lume și, totodată, împlinirea unui vis care ne-a motivat să depășim fiecare obstacol întâlnit pe parcurs”.
India nu este doar un alt punct pe harta rinf.tech, ci o alegere strategică bazată pe ecosistemul IT matur, forța de muncă specializată și poziționarea geografică, care facilitează colaborarea cu clienții din regiunea Asia-Pacific și scurtează timpul de livrare a proiectelor prin diferențele de fus orar. În acest context, specialiștii români, precum Cătălin Dobre, care au contribuit substanțial la creșterea companiei, se implică direct în proiectele din India, mențin standardele europene de calitate și creează oportunități de dezvoltare internațională pentru echipă, prin participarea la inițiative tehnologice inovatoare .

Echipă și planuri de creștere
Noul birou se află în Pune, unde va angaja aproximativ 150 de specialiști în domenii precum embedded, data & AI. Compania oferă deja aproximativ 100 de stagii de internship în fiecare an pentru studenți și absolvenți și intenționează să extindă acest program pe măsură ce își dezvoltă parteneriatele globale. În acest sens, rinf.tech va colabora cu 2-3 universități tehnice din India, pe lângă cele cu care lucrează deja în Europa și SUA.
Servicii oferite și tipuri de clienți
Biroul din India va furniza servicii de software development, soluții de automatizare, consultanță digitală și tehnologii emergente (IA, Big Data, IoT). rinf.tech se adresează atât companiilor locale și regionale, cât și celor internaționale care își propun să-și optimizeze procesele și să inoveze în domeniul produselor și serviciilor digitale.
Despre rinf.tech
rinf.tech este o companie de tehnologie fondată în 2006, cu sediul central în București, România, și cu centre de livrare în Europa și America de Nord. Compania este specializată în dezvoltarea de software personalizat și soluții de cercetare și dezvoltare (R&D), concentrându-se pe domenii precum produse digitale, platforme și sisteme integrate.
Serviciile oferite de rinf.tech includ: -> product engineering care abordează atât programare low level (firmware, drivere, etc.), cât și high level stacks -> modernizarea tehnologiei prin migrarea aplicațiilor legacy în cloud, -> automatizarea sistemelor integrate construite de la zero, inclusiv componentele hardware de bază.
Cu o echipă de peste 600 de profesioniști în tehnologie, rinf.tech a livrat cu succes mai mult de 1000 de proiecte de software personalizat pentru clienți care variază de la companii blue-chip până la afaceri de dimensiuni medii.
Exclusiv
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump din buzunarele lor, fermierii prahoveni au decis: s-a terminat cu „bombardamentele” de dragul bifatului de bugete. O adresă oficială a Direcției Agricole Prahova scoate la iveală o realitate care miroase a praf de pușcă ars degeaba și a sfidare instituțională: beneficiarii reali, adică cei care stau cu cizmele în noroi, nu mai vor să audă de „protecția” rachetiștilor ministeriali.
DEMOCRAȚIA DE CARTON: 103.000 DE HECTARE SPUN „VALEA!”, DAR STATUL SE JOACĂ DE-A RĂZBOIUL STELELOR
Scorul este unul care ar trimite orice politician normal la pensie, dar care pe „vânătorii de nori” pare să-i lase reci: 103.000 de hectare de culturi agricole resping categoric sistemul antigrindină, în timp ce doar o fărâmă de 3.000 de hectare – probabil cei care vor să vadă „luminițe” pe cer – mai susțin această fantezie tehnologică.
Conform datelor comunicate de Direcția Agricolă Prahova, asistăm la un faliment moral și administrativ total. Cum este posibil ca, după 21 de ani de „binefacere” forțată, 97% dintre cei protejați să ceară, de fapt, să fie lăsați în pace? Este ca și cum ai încerca să-i vinzi un abonament la solar unui om care tocmai a scăpat din incendiu.
21 DE ANI DE „SUCCESURI” PE BANI PUBLICI: CINE DECONTEAZĂ ARTIFICIILE MINISTERIALE?
Întrebarea care arde mai tare decât motorul unei rachete este simplă: ce au făcut băieții deștepți de la Autoritatea Antigrindină timp de două decenii, dacă au reușit performanța de a-i scoate din minți pe toți fermierii din județ? Timp de 21 de ani s-au cheltuit mase de bani publici pe un sistem justificat „în numele fermierilor”, dar fără ca aceștia să fie vreodată întrebați dacă rachetele lor chiar aduc ploaie sau doar alungă norii spre alte zări, lăsând pământul sterp.
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, prin vocea lui Adrian Mocanu, pune degetul pe rană: acest refuz masiv nu este o toană, ci rezultatul unei lipse crunte de transparență și al unei aroganțe de neclintit. Este inadmisibil să finanțezi un „scut” pe care cei pe care pretinzi că îi aperi îl consideră mai degrabă o amenințare la adresa propriilor recolte.
SFIDAREA ÎN FORMĂ CONTINUĂ: CÂND STATUL SE CREDE DUMNEZEU, IAR FERMIERII RĂMÂN CU BUZA UMFLATĂ
În orice țară unde logica nu e doar o figură de stil, un asemenea vot de blam ar fi dus la oprirea imediată a sistemului și la o anchetă serioasă privind modul în care au fost tocați banii. Însă Ministerul Agriculturii și Autoritatea Antigrindină par să sufere de o surzenie cronică. Să vrei să reiei lansările de rachete peste capul a mii de fermieri care dețin 103.000 de hectare nu e doar o greșeală administrativă, e un gest de sado-masochism instituțional.
Pe ce bază se mai consideră acești domni „salvatori”, dacă beneficiarii îi roagă, în scris, să-și ia rachetele și să plece acasă? Cine își asumă răspunderea pentru această investiție publică care s-a dovedit a fi, în ochii agricultorilor, un imens eșec pirotehnic? Până când nu se vor da explicații clare, orice rachetă lansată spre cerul Prahovei va fi privită ca un deget mijlociu ridicat în fața celor care chiar produc hrană în această țară.
Concluzia e simplă: Ori ministerul închide „circul”, ori recunoaște că sistemul antigrindină nu este despre protejarea culturilor, ci despre protejarea unor bugete care trebuie aruncate în aer, la propriu și la figurat.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
Exclusiv
MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
PUȘCĂRIA MĂRGINENI, MOȘIA VĂTAFILOR CU EPOLEȚI: INVESTIGAȚIA CARE CUTREMURĂ PORȚILE!
Șah cu polițiștii prin DZU: Cum se mută „pionii” după bunul plac al stăpânirii
La Penitenciarul Mărgineni, statul de funcții pare a fi doar o sugestie facultativă sau o maculatură pe care conducerea o ignoră cu o aroganță demnă de o republică bananieră. Redacția Incisiv de Prahova a aruncat mănușa și a somat Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) să explice un fenomen ce pute a abuz de la o poștă: mutarea polițiștilor de penitenciare prin Decizii Zilnice pe Unitate (DZU) în sectoare care n-au nicio legătură cu fișa postului. Se pare că la Mărgineni, dacă ești numit într-un loc, poți ajunge să prestezi în altul, doar pentru că „așa vrea mușchiul” unui șef care confundă disciplina de stat cu propria ogradă. Este legal? Este moral? Sau este doar metoda clasică de a „reeduca” personalul care nu stă în poziție de drepți în fața sistemului?
Grupa de intervenție, între „fantome” și posturi vacante
Când vine vorba de Grupa de Intervenție sau de sectorul escorte, misterul se adâncește mai ceva ca în celulele de maximă siguranță. Incisiv de Prahova a solicitat oficial ANP-ului să scoată la lumină cifrele reale: câte posturi sunt ocupate și câte sunt lăsate vacante în mod strategic? Există suspiciunea că, în timp ce pe hârtie totul arată impecabil, în realitate, resursa umană este hărțuită prin modificări de program făcute „la comandă”. Mai mult, întrebările noastre vizează o practică ce pare desprinsă din manualele de tortură psihologică: se întâmplă cumva ca polițiștii care îndrăznesc să ceară transferul către alte unități să se trezească brusc cu programul dat peste cap sau cu locul de muncă mutat „peste noapte”? Dacă da, acesta nu mai este management, ci vendetă administrativă!
Secretariatul și șoferii, prinși în vârtejul „stabilității” de carton
Nici compartimentul secretariat și nici conducătorii auto nu par a fi în afara razei de acțiune a „geniilor” administrative de la Mărgineni. Ancheta noastră jurnalistică vizează verificarea modului în care acești oameni sunt folosiți în afara funcțiilor oficiale. Este inadmisibil ca într-o instituție care ar trebui să fie etalonul respectării legii, să planeze suspiciuni de utilizare a personalului după criterii subiective. Am cerut ANP-ului procedurile interne și documentele scrise care stau la baza acestor mutări de trupe. Vrem să vedem semnăturile și justificările legale, nu doar „voința suverană” a celor care conduc Penitenciarul Mărgineni.
Lumina vine de la 544: „Vătafii” de la Mărgineni, sub lupa Ministerului Justiției
Solicitarea formulată de Incisiv de Prahova, în baza Legii 544/2001, nu este doar un demers birocratic, ci o declarație de război împotriva lipsei de transparență. Am informat inclusiv Ministerul Justiției despre ceea ce se întâmplă în acest „stat în stat”. Nu putem vorbi despre reformă în sistemul penitenciar atât timp cât polițiștii de penitenciare sunt tratați ca niște piese de schimb pe o tablă de șah controlată de interese obscure. Imediat ce ANP va binevoi să răspundă – dacă nu se vor ascunde după degetul gros al confidențialității – vom publica totul. Până atunci, un mesaj pentru șefimea de la Mărgineni: zidurile pușcăriei sunt groase, dar adevărul are prostul obicei să treacă prin ele! (Cristina T.).
Administratie
Revoluție în traficul de pe DN1: Pasajul strategic de la Băicoi intră în linie dreaptă
Infrastructura rutieră a județului Prahova se pregătește pentru o transformare majoră. Proiectul pasajului suprateran de la intersecția DN1 cu DJ215, considerat o investiție vitală pentru fluidizarea circulației în zona orașului Băicoi, face primii pași concreți către execuție. Dincolo de simpla reabilitare a unui drum, obiectivul promite să redefinească mobilitatea pentru mii de participanți la trafic.
Diagnostic administrativ: Un proiect care schimbă fața orașului
Există investiții care rezolvă defecțiuni locale și investiții care schimbă fundamental dinamica unei comunități. Potrivit declarațiilor făcute de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, pasajul suprateran proiectat pentru Băicoi face parte din categoria proiectelor de anvergură, având capacitatea de a modifica structural modul în care funcționează transportul în oraș.
În urma unei analize la fața locului, realizată împreună cu primarul Marius Constantin, șeful administrației județene a confirmat că proiectul avansează conform planificării. În prezent, a fost demarată etapa descărcării arheologice, un demers procedural obligatoriu care deschide calea către începerea efectivă a lucrărilor de execuție.
Finalul calvarului de la intersecția DN1 cu DJ215: Siguranță și timp câștigat
Miza acestui pasaj este uriașă pentru confortul cotidian al prahovenilor. Zilnic, mii de șoferi se confruntă cu blocaje și riscuri de securitate rutieră la intrarea și ieșirea din Băicoi. Odată finalizat, obiectivul va asigura un flux continuu, reducând drastic timpii de așteptare și eliminând punctele de conflict în trafic.
Conducerea Consiliului Județean Prahova, prin vocea președintelui Virgiliu Daniel Nanu, subliniază că acest proiect nu aduce doar beneficii logistice, ci reprezintă o premisă esențială pentru dezvoltarea economică locală. O infrastructură modernă este, în viziunea administrației, magnetul necesar pentru noi investiții în zonă.
Parteneriat județean pentru proiecte cu impact real
Abordarea actuală a Consiliului Județean Prahova indică o schimbare de paradigmă în relația cu autoritățile locale. Instituția își reafirmă sprijinul pentru primăriile care inițiază proiecte cu impact direct asupra calității vieții cetățenilor.
Monitorizarea execuției acestui pasaj rămâne o prioritate pentru administrația județeană până la recepția finală. „Băicoiul merge înainte prin proiecte mari”, a punctat Virgiliu Daniel Nanu, indicând faptul că această investiție este doar unul dintre pilonii pe care se sprijină modernizarea accelerată a județului. Prin astfel de demersuri, Prahova își propune să recupereze decalajele de infrastructură și să ofere soluții concrete unei comunități aflate în plină expansiune.
-
Exclusivacum 5 zileMoșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 5 zileHOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ
-
Exclusivacum 2 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 5 zileConflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis
-
Exclusivacum 4 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 4 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”



