Anchete
EXCLUSIV/Falsuri in digitalizarea si identificarea blocurilor fizice si a altor elemente de peisaj de pe teritoriul Romaniei in mediul GIS
Iata cum unii se pot descurca in afaceri chiar daca au avut unele sesizari catre autoritati ale statului in aplicarea legii dar nu s-a intamplat ceva, astfel ca firmele din siajul acestor potentati ai neamului, ce au calitatea de actionari sau administratori, au castigat contractee fabuloase cu statul, adica cu institutii publice ale administratiei centrale sau locale, respectiv cu entitati juridice in care statul este actionar unic sau majoritar.
Un exemplu in acest sens este reprezentat de firma GAUSS SRL din Timisoara, despre care presa a tot scris de a lungul anilor dar nu s-a intamplat ceva pe aspectele sesizate in spatiul public, adica nu au exista sesizari din oficiu ale organelor de urmarire penala pentru clarificarea situatiilor supsuse dezbaterii publice in planul activitatii prolifice a firmei Gauss srl.
SC Gauss srl – Timisoara este detinuta intr-un procent de 34% de catre Claudiu Taga, fost deputat in Parlamentul Romaniei in perioada 2008 – 2012, fost membru PNL si ulterior UNPR, respectiv de catre Mircea Stoian (fost cadru militar) intr-un procent de 64% si administrat in companie. Despre Mircea Stoian au aparut unele informatii in legatura cu un dosar penal instrumentat de DNA impotriva unui sef al politiei din Timisoara. Director general al societati este Cristian Gradinaru, ginerele lui Claudiu Taga.
Interesant este ca SC GAUSS SRL este mentionata in mai multe articole de presa privind faptul ca ar fi obtinut contracte cu institutii publice datorita pozitiei d-lui Taga Claudiu sau relatiilor personale ale lui Mircea Stoian aflate in zona politica si a unor persoane influente din Timisoara si Bucuresti, care detin functii administrative relevante in ministere sau autoritati de interes publice.
Link-urile de mai jos reflecta cu multa exactitate modul in care cei de la Gauss srrl au castigat contracte economice cu statul:
http://www.puterea.ro/dezvaluiri/28_milioane_de_euro_incasati_de_la_apia_de_firma_deputatului_independent_cl-23195.html
http://linx.crji.org/88-88-5527/cadastrul-politicienilor-afacere-mld-euro
https://www.replicaonline.ro/controlul-apia-a-cererilor-de-plata-afacere-cu-dedicatie-contracte-de-sute-de-miliarde-pentru-un-fost-deputat-125174/
Două firme timisorene apropiate de PSD au tras lozul „marii cadastrari”
http://cetateanul.net/articol-principal/cum-s-au-infruptat-firmele-lui-sebastian-ghita-si-ale-altor-parlamentari-din-milioanele-de-la-micul-program-de-cadastrare-a-romaniei/
https://www.profit.ro/stiri/o-firma-din-slatina-cu-afaceri-de-2-mil-lei-in-2014-va-elabora-planul-de-management-al-deltei-pentru-41-mil-lei-14477211
Dar ce este mai interesant este raportul/nota privind verificarile efectuate, in perioada 13.01. – 30.01.2009, la sediul APIA, formalizat de catre corpul de control al ministrului agriculturii, inregistrat sub nr.61007/09.02.2009, semnat de catre director general Cornel Heronel DICU si de consilierii: Sorin Petrescu, Petrica Anton, Carmen Gheorghe si Octavian Munteanu, toti functionari ai MAPDR la aceea data.
In acest raport/nota de control care este mult mai amplu se face referire in capitolul III. la unele aspecte cu privire la “modul de derulare a contractului cu SC GAUSS SRL Timisoara”. Astfel corpul de control a constatat faptul ca in anul 2005, luna decembrie, APIA a incheiat un contract de prestari servicii nr.107, cu obiect de activitate digitalizarea si identificarea blocurilor fizice si a altor elemente de peisaj de pe teritoriul Romaniei in mediul GIS si furnizarea de materiale grafice aferente, cu termen de finalizare a lucrarilor la data de 30.06.2006.
Dar contractul a fost prelungit termenul finalizare pana in martie 2007 prin intermediul a trei acte aditionale la contractul initial pentru lotul 3 cu o valoare contractuala de 2.170.119 lei, la care se adauga TVA in valoare de 412.323 lei. Dar in urma unui control al Curtii de Conturi Bucuresti prin procesul verbal nr.268/2008 s-a constatat crearea unui prejudiciu de 480.857 lei generat de o substituire de pagina nr.1 din contract cu o alta pagina in care s-a modificat pretul convenit prin introducerea expresiei “2.582.442 lei la care se adauga TVA 412.323 lei” in locul valorii reale convenit prin contract si hotararea comisiei de licitatie nr.6684/06/12.2005 adica “2.582.442 lei din care TVA 412.323 lei”.
Prin aceasta substituire sau modificare a filei nr.1 fata de original APIA a achitat catre prestatorul GAUSS srl suma totala de 3.011.685 lei si nu cea de 2.582.442 lei, dupa cum s-a parafat in contractul initial. Cu toate ca aceasta suma a fost restituita cu dobanzi penalizatoare totusi fapta in sine de modificare a paginii respective ramane efectuata si intrucat se poate incadra in sfera sanctionatorie a codului penal, ca atare comisia a propus ca organele abilitate sa se pronunte conform prevederilor legale.
Ca atare in urma raportului anterior mentionat, ministrul agriculturii de atunci, Ilie Sarbu, a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente.
Oare ce s-a intamplat cu continutul acestui raport de control care este mult mai amplu si releva multe alte aspecte cu potential infractional identificate in urma activitatii comisiei corpului de control al ministrului APDR de la aceea data? (S. Florin).
Anchete
Mobilizare la CSM: Magistrații pensionari, chemați să salveze instanțele de colapsul deficitului de personal
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apelează la o soluție de avarie pentru a gestiona criza acută de personal din tribunalele și judecătoriile țării. Secția pentru judecători a demarat procedurile de reîncadrare în sistem a magistraților aflați la pensie, o măsură menită să stabilizeze activitatea instanțelor sufocate de dosare.
Strategie de criză: Pensionarii revin la bară
Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, deficitul major de cadre din sistemul judiciar a forțat Secția pentru judecători a CSM să caute resurse în rândul foștilor colegi care au părăsit deja activitatea. Procedura de reîncadrare, prevăzută de legislația în vigoare (art. 216 din Legea nr. 303/2022), reprezintă o încercare de a menține funcționalitatea actului de justiție în punctele critice unde volumul de muncă a depășit capacitatea fizică a judecătorilor aflați în funcție.
Analiza opțiunilor exprimate de candidați urmează să fie realizată în raport cu posturile vacante existente la momentul soluționării cererilor, vizând o listă extinsă de unități de pe tot teritoriul țării.
Harta deficitului: Peste 120 de instanțe vizate de reîncadrări
Lista oficială a instanțelor avute în vedere pentru această procedură evidențiază amploarea fenomenului la nivel național. Documentul consultat arată că nevoia de magistrați acoperă aproape toate curțile de apel din România:
- Curtea de Apel București și Ploiești: Zone cu presiune ridicată, incluzând Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, precum și judecătorii precum cele din Buftea, Giurgiu, Ploiești, Câmpina sau Târgoviște.
- Transilvania și Banat: Unități subordonate Curților de Apel Alba Iulia, Cluj și Timișoara, unde apar pe listă Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Maramureș sau Tribunalul Caraș-Severin, alături de numeroase judecătorii locale (Deva, Sebeș, Zalău, Arad).
- Sudul și Estul țării: Zonele de competență ale Curților de Apel Craiova, Bacău, Galați și Iași prezintă deficite majore, fiind vizate tribunale precum Olt, Mehedinți, Neamț, Brăila și Galați.
Procedura și criteriile de selecție
Reîncadrarea nu este un proces automat. Aceasta se realizează cu respectarea prevederilor art. 216 alin. (2) – (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. CSM va analiza fiecare solicitare în parte, luând în calcul situația posturilor vacante la momentul deciziei finale.
Această măsură vine într-un moment în care sistemul judiciar se confruntă cu un val masiv de pensionări, iar noile generații de magistrați nu pot acoperi încă, numeric, golurile lăsate în urmă. Rămâne de văzut câți foști judecători vor alege să revină în sălile de judecată pentru a sprijini degrevarea sistemului de o povară administrativă fără precedent. (Irinel I.).
Anchete
OFENSIVĂ ÎN JUSTIȚIE: CSM reconfirmă „vânătorii” de magistrați de la Iași. Cine sunt procuroarele care vor gestiona dosarele sensibile în următorii patru ani
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut un pas decisiv în arhitectura post-SIIJ a sistemului judiciar, propunând reînnoirea mandatelor pentru două figuri-cheie din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Iași. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, propunerile au fost deja înaintate Procurorului General al României, Cristina Chiriac, în vederea emiterii ordinelor de numire pentru o perioadă de patru ani.
Misiune delicată la Iași: Cine sunt cele două procuroare desemnate să „scaneze” sistemul
Decizia Plenului CSM vizează două nume cu greutate din cadrul PCA Iași: Ștefania-Nicoleta Zaharia și Adina Bocai. Acestea au primit votul de încredere al Consiliului pentru a continua o misiune extrem de sensibilă: investigarea faptelor penale comise de colegii lor din sistemul de justiție.
Ștefania-Nicoleta Zaharia nu este un nume nou în eșalonul de control, ea ocupând deja, prin delegare, funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul PCA Iași. Alături de colega sa, Adina Bocai, aceasta va forma „nucleul dur” responsabil de menținerea integrității în rândul magistraților din zona Moldovei.
Arhitectura post-SIIJ: Competențe extinse pentru curțile de apel
Numirile propuse se bazează pe cadrul legislativ stabilit prin Legea nr. 49/2022, actul normativ care a consfințit desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și a transferat competențele către parchetele de pe lângă curțile de apel.
Conform sursei citate, cele două procuroare vor avea sub lupă o categorie largă de subiecți:
- Judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare;
- Procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.
Această structură descentralizată de investigare a magistraților urmărește, conform legislației în vigoare, o eficientizare a urmăririi penale, dar pune o presiune imensă pe umerii procurorilor desemnați, care trebuie să asigure imparțialitatea în dosare unde acuzații sunt, adesea, persoane cu influență în sistemul local.
Vot de încredere masiv în Plen: 16 la 1 pentru noile mandate
Procesul de selecție nu a fost lipsit de o analiză riguroasă, însă rezultatul votului indică o susținere cvasigenerală în cadrul CSM. Ambele propuneri au trecut cu o majoritate zdrobitoare: 16 voturi „PENTRU” și doar un singur vot „ÎMPOTRIVĂ”.
Acest raport de forțe sugerează că activitatea anterioară a celor două procuroare a fost considerată satisfăcătoare, oferindu-le legitimitatea necesară pentru a începe un nou mandat de 4 ani. Mingea este acum în curtea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să oficializeze aceste numiri, asigurând astfel continuitatea actului de justiție în cazurile de corupție sau abuzuri ce vizează „oamenii legii”. (Irinel I.).
Anchete
Continuitate la Parchetul curții de apel Iași: Ștefania-Nicoleta Zaharia și Adina Bocai primesc undă verde pentru un nou mandat
Propunerile adoptate de CSM vizează două nume cu experiență din cadrul unității de parchet ieșene. Prima pe listă este Ștefania-Nicoleta Zaharia, care ocupă în prezent funcția de procuror-șef delegat al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă curtea de apel Iași. Alături de aceasta, a fost propusă și colega sa, Adina Bocai.
Conform publicației Lumea Justiției, ambele procuroare au întrunit o majoritate zdrobitoare în cadrul Plenului, obținând câte 16 voturi „pentru” și doar un singur vot „împotrivă”. Noile mandate, odată confirmate de șefa Ministerului Public, vor avea o durată de patru ani, oferind astfel stabilitate mecanismului de control intern din magistratură.
Competențe extinse sub legea 49/2022: Cine intră sub lupa noilor procurori desemnați
Misiunea celor două procuroare este una de maximă responsabilitate, fiind reglementată strict de legislația privind desființarea fostei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție. În baza articolului 3 din Legea nr. 49/2022, procuroarele Zaharia și Bocai vor avea competența legală de a investiga faptele penale presupus a fi comise de o categorie largă de actori din sistemul judiciar local și regional.
Sfera lor de autoritate cuprinde judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare, precum și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe. Astfel, prin această decizie, CSM și PICCJ se asigură că mecanismul de tragere la răspundere a magistraților rămâne funcțional și activ, păstrând o supraveghere riguroasă asupra integrității sistemului de justiție din zona Moldovei.
Votul plenului CSM: O majoritate covârșitoare pentru menținerea echipei de investigație
Minuta ședinței Plenului CSM confirmă hotărârea forului de a menține configurația actuală a anchetatorilor desemnați. Procedura de înaintare a propunerilor către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) reprezintă etapa finală înainte de emiterea ordinului oficial de numire. Rezultatul votului indică o încredere solidă a membrilor Consiliului în capacitatea profesională a celor două reprezentante ale Ministerului Public de a gestiona dosarele complexe și sensibile care vizează conduita colegilor lor de breaslă. (irinel I.).
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de...
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...
Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate
În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...
Comisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”
Când e de tăiat în carne vie prin destituiri, instituțiile merg cu 200 la oră. Când e de dovedit că...
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
În Prahova, siguranța și încrederea nu mai sunt slogan de minister, ci banc prost spus la parastas. Pentru că de...
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț Există judecători care...
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
Comisia de disciplină chemată să stingă „incendiul sindical” de la Târgșor La Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, pe...
Asociație PRIVATĂ, coordonată de STAT: Cum își ține M.A.I. rezerviștii la căldură pe banii contribuabililor
Când un secretar de stat devine „șef de ONG” Cine „coordonează” o asociație de drept privat? În România, răspunsul e...
Ședință de „dialog social”: când liniștea e obiectiv de serviciu
La sediul Direcției de Poliție Transporturi din cadrul IGPR s-a bifat, recent, o nouă ședință de „dialog social”. De o...
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
CURTEA POSTULUI, PARCAREA LUI „FĂ-TE CĂ NU VEZI” Ieri, 17.06.2026, în jurul orei 9 dimineața, curtea Postului de Poliție Păulești...
Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări
De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva...
IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
Arde satul, stingeți cetățeanul: 112, linia de „deranjat șefii” În comuna Scorțeni, județul Prahova, România reală a făcut ce i...
Operațiunea „Frigiderul”: Cum transformă conducerea IPJ Sibiu polițiștii în hamali de lux pe banii destinați misiunilor operative
De la escortarea infractorilor la cărat frigidere: „management operativ” marca IPJ Sibiu Ce ar trebui să facă un polițist dintr-un...
-
Exclusivacum 4 zile
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 5 zile
IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum 16 ore
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 2 zile
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 3 zile
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 4 zile
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat