Ani de zile, „Incisiv de Prahova” a fost vocea singuratică într-un deșert de incompetență și corupție, urlând adevărul despre așa-zisul Sistem Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Am demascat „gaura neagră” bugetară de 260 de milioane de lei, omologările „fantomă” și consiliile consultative „muzeu”. Acuzațiile noastre au fost întâmpinate cu zâmbete superioare și cu un cor prelung de „etc.-uri” birocratice. Însă, iată că roata justiției începe să se învârtă, iar adevărul lovește, oficial, cu ștampilă și parolă!

Minciuni cu hectarul și hârțoage „fantomă”: Când „scutul” minte chiar și pe hârtie!

Document fals

IMG_20260304_0003

Document 3

Într-un delir de auto-complacere, „mafia antigrindină”, prin vocea Electromecanica Ploiești S.A. – principalul producător de rachete – a susținut cu aplomb, într-un răspuns oficial, că „suprafața agricolă protejată de UPCCG Prahova / GC Prahova cu 12 PL este 112.000 ha, din care 17.000 ha vii și livezi”. O cifră rotundă, beton, menită să justifice milioanele scurse din buget. O hârtie oficială, semnată, parafată!

Numai că, într-o răsturnare de situație demnă de un thriller polițist, fundamentul acestei „protecții” de hectare a fost demontat cu brutalitate de o altă instituție a statului român! La solicitarea expresă a Ministrului Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova a emis un răspuns oficial (datată 01.10.2024), care face praf orice pretenție de transparență și legalitate a sistemului. Negru pe alb, Direcția Agricolă Prahova declară senin: „nu deține informații privind delimitarea zonelor de protecție aflate atât în imediata apropiere, cât și în afara punctelor de lansare a rachetelor sistemului antigrindină.”

Ați citit bine? O entitate declară că „protejează” 112.000 de hectare, dar instituția agricolă locală, cea care ar trebui să aibă aceste date la degetul mic pentru a gestiona teritoriul, spune că habar nu are care sunt limitele acestor zone! Cum poți afirma că protejezi o suprafață specifică dacă nici măcar autoritatea agricolă locală nu știe care sunt granițele acestei protecții?

Mai mult, falsul devine și mai evident când comparăm această pretinsă „protecție” cu voința reală a agricultorilor prahoveni. Direcția Agricolă Prahova relevă că peste 102.905,6174 ha de teren cultivat din județ (reprezentând 72,09% din suprafața arabilă totală) este deținută de fermieri care au optat, fără echivoc, pentru STOPAREA lansărilor de rachete antigrindină!

Astfel, pretenția Electromecanica de a „proteja” 112.000 ha se izbește brutal de realitatea că aproape întreaga suprafață pe care o declară „sub scut” este fie nedelimitată, fie aparține unor fermieri care refuză categoric acest sistem! Este o probă zdrobitoare a falsului în înscrisuri oficiale și a uzului de fals prin lipsa de substanță și transparență, o minciună cu ștampilă și parafa, menită să ascundă golul imens de credibilitate și lipsa de eficiență a unui sistem falimentar care le-a mărit costurile rachetelor fantomă ce le-au nenorocit fermierii.

„Rachetele de hârtie” ale fermierilor, mai puternice decât „mafia ploii”!

Justiția incepe să plouă… cu adevăr!

Ne bucurăm să constatăm răspunsul prompt și profesional al Curții de Conturi a României, care a confirmat, punct cu punct, dezvăluirile noastre. Așteptăm cu interes rezultatele ultimului control, pentru a vedea cum se adună piesele acestui puzzle toxic. Este îmbucurător să vedem că alte instituții ale statului, precum Direcția Agricolă Prahova, încep să-și facă datoria și să scoată la iveală minciunile și falsurile „mafiei antigrindină”.

Ziarul „Incisiv de Prahova” promite: minciunile, falsurile în acte oficiale și uzul de fals vor fi dezvăluite pas cu pas, cu fiecare ediție de investigații, până când întreaga rețea va fi demascată, iar vinovații vor plăti! Lupta continuă, pentru că pământul României nu mai poate suporta seceta provocată de incompetență, corupție și un tupeu monumental! Vom reveni. (Cristina T.).

Stimați cetățeni, amatori de telenovele penale și de comedii negre românești, ați crezut că le-ați văzut pe toate la „Jilavawood”? După ce am navigat prin dosare cu VIP-uri cu cuțite în celulă, am descoperit „arhive negre” la liber și am vărsat lacrimi (de râs sau de disperare) pentru căței plimbați cu limuzinele statului la veterinar, iată că sistemul penitenciar românesc ne surprinde din nou! În locul unei instituții de corecție, Penitenciarul București-Jilava a înflorit, sub bagheta „Văduvei Negre” (pe numele ei, chestor Cristina Antoanela Teoroc), într-o veritabilă… florărie! O afacere clandestină, parfumată cu abuz și udă cu presiuni subtile, care demonstrează că, în România, poți face bani chiar și cu bujori, atâta timp cât ești director și ai un secretariat „dedicat”.

De la Baroneasă la florăreasă-Șefă: O metamorfoză penală cu petale toxice

Vă mai amintiți de „Baroneasa” Teoroc, directoarea acuzată de Incisiv de Prahova (și confirmată ulterior de Corpul de Control ANP) de deturnări de fonduri, abuz în serviciu și mușamalizări demne de un scenariu de film? Ei bine, cariera domniei sale nu se limitează la aceste „realizări” impozante. Potrivit Raportului de control al ANP (documentul A.52), în perioada 2021-2025, doamna Teoroc a permis și facilitat o „activitate comercială în contradictoriu cu programul de muncă și incompatibile calității de polițist de penitenciare” – mai exact, vânzarea de flori! Și nu oricum, ci o activitate „derulată în interesul agentului șef adjunct de poliție penitenciară Roxana Grejdan, secretara directorului, aceasta din urmă fiind producător/vânzător al florilor”. Practic, Jilava nu era un penitenciar, ci o pepinieră de talent antreprenorial, în care directoarea îi făcea reclamă secretarei!

„Valabil și pentru seful grupului!”: Presiuni floricole și ochii vineți ai justiției

Cum se derula această „afacere cu parfum și petale”? Simplu: prin WhatsApp! Potrivit aceluiași Raport de control ANP și dovezilor prezentate (documentele 5 și 6), chiar directoarea Teoroc, cu o nonșalanță demnă de un influencer de beauty, promova produsele secretarei sale. „Bună dimi, astăzi vom avea bujori la 5 lei firul, mai multe culori. Mă aștept să „mă scăpați ” de ei, am comandat 100 fire. Nu-mi iese nimic la afacerea asta, doar bucuria de a avea flori la birou și acasă. Ca să știti.” – iată un exemplu de marketing agresiv, direct de la vârful ierarhiei (Teoroc Cristina, 08.05.2024, ora 06:59:57, conform documentului 5)!

Dar presiunea nu se oprea aici. „Nu ai bani? Îți dau eu până la salariu” – iată cum suna „ajutorul” oferit de Roxana Grejdan celor cu buzunarele goale, conform Raportului (documentul 3). Și dacă un subordonat, în naivitatea sa, îndrăznea să spună „nu” sau „nu am nevoie”, abordarea era promptă: „nu ești bărbat, nu cumperi flori pentru soție?” Mai mult, se ajungea la amenințări subtile, dar cât se poate de clare: „Sa nu spuneți ca nu v-am zis, atunci când veți veni cu ochii vineți ca le-a scăpat soțiilor un pumn.” (Grejdan Roxana, 06.05.2025, ora 13:51:09, conform documentului 6). Aparent, la Jilava, lipsa de flori în casă era o problemă de siguranță conjugală! Și pentru ca tacâmul să fie complet, aceeași Grejdan preciza clar: „Valabil și pentru șeful grupului!!!” – nimeni nu scăpa de acest val floral al corupției mici și absurde.

Monopolul bujorului: Cum a inflorit concurența la Jilava (și a dispărut peste noapte)

Inițial, florile veneau și de la o sursă externă, probabil mai „legitimă”. Dar, cum „Văduva Neagră” nu suporta concurența nici măcar la ghiveci, „spiritul comerțului cu flori” a început prin eliminarea acesteia. Roxana Grejdan, a „simțit piața de desfacere din Jilava și astfel a înlăturat concurența (oferind flori gratis pentru amenajarea „grădinii Eden” din fața comandamentului, asigurarea de flori proaspete și diversificate pentru biroul directorului, în ton cu vestimentația sau dotarea biroului), astfel, rămânând doar ea cu florile la vânzare.” (Raport CI Jilava 2025, documentul 2). De la florar de serviciu, liderul sindical Florin Stoica a fost trimis, probabil, să-și vândă bujorii pe la alte închisori, căci Jilava devenise monopol de stat, pardon, de „Baroneasă”!

Penitenciar sau „agro-Jilava”? Când afacerile cu flori acoperă hoțiile cu clădiri fantomă

Să fim serioși, nu vânzarea de bujori la 5 lei firul este problema reală, ci simbolistica ei grotescă. Când conducerea unui penitenciar transformă unitatea într-o florărie cu circuit închis, în timp ce documentele Incisiv de Prahova și ale controlului ANP vorbesc despre „clădiri fantomă” reparate cu bani publici (unde sindicatul soțului „Văduvei” era implicat), despre deținuți VIP care se plimbă cu cuțitul, despre mașini de serviciu care plimbă câini la veterinar și despre angajați hărțuiți și deposedați de titluri de specialist de clasă (documentul 4), atunci știm că am atins un nivel de absurditate de neegalat. Jilava nu mai este un penitenciar, ci o adevărată „Agro-Jilava”, un combinat agro-alimentar și floricol penal, unde banul public se sifonează, legea e o glumă, iar justiția așteaptă cuminte, cu ochii vineți, un pumn de bujori.

„Să nu spuneți că nu v-am zis!”: O amenințare florală și parada absurdului

Dezvăluirile Incisiv de Prahova, confirmate acum de rapoartele oficiale, arată o realitate în care directorul unei instituții de stat se joacă de-a comerciantul de flori pe WhatsApp, impunând subtil, dar ferm, achiziții de la subalterni. De la „Director – Mâine vom aduce bujori corali și vișinii la 7 lei firul. Cine dorește, câte fire la Roxana și nu ar fi rău să dați banii dinainte ca să putem strânge 1400 lei.” (Teoroc Cristina, 06.05.2025, ora 11:29:10, conform documentului 6) până la ștergerea mesajelor (Grejdan Roxana, 08.05.2024, ora 07:05:47, conform documentului 5), toată această scenetă este o palmă dată bunului simț și legii.

Recolta amară a justiției: Vor înflori și dosarele penale, sau doar bujorii în biroul doamnei?

Acum, când toate aceste informații au ieșit la lumină, inclusiv presiunile pentru achiziționarea de flori și parfumuri, întrebarea este firească: va fi „florăria” de la Jilava doar un alt capitol în saga penală a „clanului Teoroc”, sau va înflori, în sfârșit, și justiția? Vom asista la noi acuzații, la dosare penale care să arunce în aer acest sistem putred, sau vom rămâne cu ochii vineți de atâta nepăsare și cu o amintire florală amară, „la 5 lei firul”?

Ceea ce a dezvăluit în EXCLUSIVITATE Incisiv de Prahova despre mafia din Penitenciarul Jilava nu mai este o teorie a conspirației sau un „pamflet dur”! Este o realitate confirmată, punct cu punct, de Corpul de Control al ANP! Și nu doar atât, ci a dus și la măsuri concrete, de o severitate rară (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici) , (aici) ,  (aici) ,   (aici) , (aici), (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  etc

Incisiv de Prahova a strigat și strigă în continuare. A demascat „mafia penitenciarelor” și a adus la lumină o „Republică Jilava” în care absurbul și ilegalitatea merg mână în mână. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului, deja sesizate la DNA, Parchet, Curtea de Conturi și CNCD (așa cum a informat Incisiv de Prahova), vor face, în sfârșit, curățenie și vor smulge răul din rădăcini. Altfel, Jilava va continua să fie o grădină zoologică penală, unde bujorii înfloresc la ordin, iar corupția e la ea acasă. Vom reveni, pentru că, din păcate, parfumul ilegalității se simte încă de la o poștă! (Cerasela N.).