Actualitate
EXCLUSIV/Poporul cu memoria scurtă si uitarea pe care o observăm la „organe”
Că poporul are memoria scurtă, nu-i nicio noutate şi nici nu poţi pretinde, de altfel, să o aibă în vreun fel: aceasta este cum este şi punct. Vă dăm câteva exemple de amnezie populară, pur aleatorii, enumerate fără a avea vreun criteriu anume, pentru ca afirmaţia să nu apară ca fiind nesusţinută:
– Românii au uitat tăierile salariale, ale pensiilor şi ale diferitelor indemnizaţii operate de piticul Boc, cu acordul matrozului Băsescu, pe motiv că, chipurile, austeritatea era impusă de iminenta intrare în colaps financiar a României, când, în realitate, măgăria guvernamentalo-prezidenţială a fost samavolnic săvârşită pentru a avea ea, „elita”, bani pentru a cheltui miliarde de euro cu clientela de partid şi a camarilei prezidenţiale, cu, bineînţeles, paraîndărătul aferent. Miliarde prăduite prin: retrocedările ilegale de la ANRP, investiţiile supraevaluate şi inutile ale diferitelor ministere în terenuri de fotbal în pantă, patinoare, parcuri în păduri ori mlaştini, piscine şi ştranduri olimpice, toate în comune care nu aveau nici măcar alimentare cu gaze ori cu apă potabilă şi nici canalizare, pârtii de schi, telegondole sau telescaune care au funcţionat, cel mult la inaugurare (şi atunci prost!), precum şi pentru multe alte tâmpenii şi năzdrăvănii care au umplut ţara pe vremea regimului de tristă amintire al PDL, una nemaifiind funcţională astăzi.
– Românii au uitat cazul Mariana Rarinca, executată abuziv, în stil liberian, de trinomul DNA-SRI-ÎCCJ, numai pentru a satisface orgoliile decrepitei preşedintă a ÎCCJ.
– Românii au uitat (în acest caz chiar au ignorat), aberantele dispoziţii ale noilor coduri în materie civilă şi penală pentru care executivul portocaliu şi-a asumat răspunderea parlamentară, aşa de „profesionist” lucrate că, până în prezent, sute de texte de lege au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României.
Sigur, sunt multiple şi variate alte exemple de amnezie colectivă, pe care nu are rost să le inventariem acum, deoarece nu acesta ne este scopul.
Demersul nostru vizează, însă, uitarea pe care o observăm la „organe”. Într-un stat normal, de drept şi democratic, cum clamează puterea politică că ar fi România, instituţiile publice – aflate în structura uneia dintre puterile statului (legislativă, executivă, judecătorească) –, ar trebui să aibă o memorie de pachiderm. Aş, ţi-ai găsit!
Sesizate / informate, toate, în 2014 şi, după caz, 2015, următoarele vajnice instituţii ale bietului stat român, au pus batista pe ţambal, au băgat gunoiul sub preş şi au mers, lăutăreşte, înainte:
– conducerea SRI, în repetate rânduri;
– Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii nr. 4c-20/ 131/ 26.08.2014;
– Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii – cerere de verificare cu nr. P 2551/14 din 27.08.2014;
– Directia Nationala Anticoruptie – plangere penala si denunt[1], dosar nr. 83/P/2014 (reunit cu nr. 84/P/2014) si dosar nr. 109/P/2014 (reunit cu nr. 125/P/2014), pentru savarsirea infractiunilor de: abuz in serviciu, uzurparea functiei, omisiunea sesizarii organelor judiciare, delapidare, fals intelectual, uz de fals, luare si dare de mita. La ingerinta nepermisa a SRI (exista indicii certe chiar in Ordonantele de clasare si in lucrarile oficiale din dosare), procurorii de caz au clasat toate cauzele cu motivatii vadit netemeice, nelegale si neprofesionale.
In aceste dosare penale, trei denuntatori au sesizat procurorilor un amplu si complex ansamblu infractional descris, argumentat, detaliat si cu indicarea probelor, in care sunt implicati generali si ofiteri SRI si care vizeaza / se refera si la:
– amploarea coruptiei in SRI, cu insertie de ofiteri conspirati / deplin conspirati, cunoscuta si tolerata de conducerea Serviciului;
– conexiunile faptelor si faptuitorilor cu numerosi magistrati prahoveni (TUDOSE LIVIU – procuror general al Parchetului de le langa Curtea de Apel Ploiesti, TUDOSE ROXANA – vicepresedinte al Curtii de Apel Ploiesti, URLATEANU ELISABETA, TEISANU FLORENTIN – judecatori, NEGULESCU MIRCEA – procuror);
– implicarea unor oameni politici din formatiunea politica aflata in prezent la guvernare (DRAGNEA LIVIU, GHITA SEBASTIAN – fost deputat si membru in Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, etc;
– implicarea unor alesi locali / functionari publici din administratia publica (VLAD OPREA – primarul orasului Sinaia, RADULESCU BEATRICE – secretara Primariei orasului Sinaia, fina col. SRI MARIN CONSTANTIN, BUCĂ TOPALU GHEORGHE – director in Consiliul Judetean Prahova); FILIP ALINA, manager de spital, oameni de afaceri (VÎRCOLICI ALEXANDRU, OJOGA MIRCEA, FILIP ALIN) etc. etc.
– gruparea de criminalitate economico-finaciara organizata ALEXE RAZVAN – PĂVĂLEANU MARCEL (fost functionar public in Secretariatul General al Guvernului) s.a.
Am constatat cu amaraciune ca nici macar nu s-a dorit elucidarea tuturor faptelor si imprejurarilor savarsirii acestora, unele fiind calificate, de plano, ca nefiind infractiuni ori ca, pur si simplu, nici nu s-ar fi comis.
Procurorii de caz au inceput si efectuat urmarirea penala plecand de la premisa inoculata de SRI – care i-a dominat determinant pana la adoptarea solutiilor de clasare – ca sesizarile au fost promovate de persoane nemultumite de anumite masuri sanctionatorii care li s-au aplicat (si, numai din acest motiv, le considera abuzive, nelegale si netemeinice), fiind animate de dorinta de razbunare si de a-i face rau onestului si candidului col. SRI MARIN CONSTANTIN, care a acumulat o avere de un milion euro, partial fraudulos. Se observa mentalitatea nedeontologica a DNA care crede că, dacă denunţătorul are probleme, denunţul e ilegitim, ceea ce este contrar principiilor procesului penal si contravine obligatiilor procurorilor statuate in legile si regulamentele care le reglementeaza activitatea.
– Curtea Militara de Apel Bucuresti şi Tribunalul Militar Bucureşti – sesizate cu plangeri impotriva solutiilor de neurmarire penala in dosarele DNA, care – la intervenţia Binomului şi a tovarăşului general Gabriel Oprea (pe atunci necăzut în dizgraţie) – au respins en fanfare acţiunile credulilor foşti ofiţeri SRI !
– Preşedinţia României, care a trimis memoriile, spre „competentă” soluţionare, la … SRI (sic!).
Avem bănuiala legitimă că, dacă ar fi fost de bună credinţă, profesioniste şi fără parti–pris, astăzi, probabil, nu mai existau cazurile Dragnea, Ghiţă, Tudose Liviu sau Negulescu Mircea şi altele care, implacabil, vor mai apărea în viitorul imediat!
Pentru că, dacă de regula, in ordinele elitare, injustiţiile se indura de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei, la organele judiciare şi în instanţe, însă, abordarea ar trebui să fie strict şi exclusiv „pe lege”.
Dar, cu procurori ca ROŞU CLAUDIA, DORU ŢULUŞ ori, mai recent, NEGULESCU MIRCEA, alias „Portocală” sau „sunt periculos, să moară mama!”, precum şi cu judecători ca BOGDAN CAMELIA, nicio şansă! Ec Adrian Radu).
Adresa_plangere Ordonanta 109_P_31.10.2014(1)
Solicitare_raspuns_Comisie SRI(1)
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




