Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Cooperarea dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne a dus la deconspirarea unui transport ilegal de utilaje căutate la nivel internațional. În urma unei acțiuni comune desfășurate de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Turnu și polițiștii din Pecica, un cetățean român a fost interceptat în timp ce tranzita zona de competență cu bunuri ce figurau în bazele de date europene ca fiind obiectul unor infracțiuni.

Control de rutină transformat în dosar penal: Un șofer român a fost depistat cu bunuri furate și permis necorespunzător

În cadrul unei misiuni de supraveghere ce a presupus controale aleatorii și nesistematice, forțele de ordine au oprit pentru verificări un autoturism înmatriculat în Polonia. La volanul vehiculului se afla un bărbat în vârstă de 37 de ani, cetățean român, care tracta o remorcă pe care era încărcat un excavator compact (miniexcavator).

Pe lângă suspiciunile legate de proveniența utilajelor, agenții au constatat o neregulă gravă și în ceea ce privește documentele conducătorului auto. Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră, în urma verificărilor s-a stabilit că bărbatul nu deținea un permis de conducere corespunzător categoriei necesare pentru a conduce ansamblul de vehicule format din autoturism și remorcă.

Alertă internațională în bazele de date: Autoritățile din Belgia solicitaseră confiscarea utilajelor

Momentul critic al controlului a survenit în timpul interogării bazelor de date specifice. Polițiștii au descoperit că transportul nu era doar o problemă de legislație rutieră, ci una de natură penală internațională. Atât remorca folosită pentru transport, cât și miniexcavatorul compact figurau ca bunuri căutate pentru confiscare, alerta fiind introdusă de autoritățile din Belgia.

Sursa citată precizează că bunurile au fost indisponibilizate la sediul sectorului poliției de frontieră în vederea continuării cercetărilor. În acest caz, polițiștii efectuează investigații sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăinuire și conducere a unui vehicul cu permis necorespunzător, urmând ca la finalizarea procedurilor să fie dispuse măsurile legale ce se impun. Acțiunea subliniază eficiența controalelor la frontieră în depistarea bunurilor traficate pe rutele europene. (Sava N.).