Featured
Victoria lui Joseph Aoun și viitorul armatei libaneze
O nouă eră pentru Armata Libaneză
Deja angajată într-o misiune de mare importanță în cadrul fragilei încetări a focului între Israel și Hezbollah, Armata Libaneză a fost pusă și mai mult în centrul atenției astăzi, după ce comandantul său a fost ales președinte al națiunii.
Joseph Aoun, care a condus LAF timp de opt ani, a obținut victoria după ce candidații din diferite partide libaneze, inclusiv unul susținut de Hezbollah, s-au retras și mulți și-au promis sprijinul.
Euforie și așteptări
Înainte ca artificiile să înceapă să explodeze în Beirut după alegerea sa — o schimbare binevenită pentru mulți cetățeni care s-au obișnuit cu bombardamentele reale ale Israelului — generalul (r) LAF Wehbe Katicha a declarat pentru Breaking Defense că alegerea lui Aoun va îmbunătăți probabil profilul LAF atât pe plan intern, cât și internațional, într-un moment critic pentru forță.
„Armata libaneză este cea mai de încredere entitate națională în fața comunității internaționale, iar pe măsură ce comandantul său ajunge în Baada [palatul prezidențial], mă aștept ca misiunea LAF în sud să fie facilitată și să se acorde asistență militară internațională acolo unde este cea mai necesară,” a spus Katicha.
Alegerea în contextul unui armistițiu
Victoria lui Aoun vine la 43 de zile de la încetarea focului de 60 de zile dintre Israel și grupul libanez Hezbollah, care, în mare parte, se menține.
În jurământul său de învestire, Aoun a promis „respectarea încetării focului cu Israel” și a spus că guvernul „nu va compromite independența și suveranitatea Libanului și este timpul să ne bazăm pe Liban, nu pe puteri străine.”
Pe măsură ce Israelul se retrage din teritoriul libanez conform planului de retragere etapizată, toate privirile se vor îndrepta către LAF și obligația sa de a asigura că zonele pe care le controlează sunt sigure pentru mii de civili care încearcă să se reconstruiască după luni de lupte devastatoare. Experții care au vorbit pentru Breaking Defense au fost împărțiți în privința dacă LAF are resursele necesare pentru a face față acestei sarcini, dar s-au convenit că, la fel ca liderul său, armata își asumă cea mai importantă misiune din decenii — și va avea nevoie de sprijin atât pe plan intern, cât și extern pentru a o duce la bun sfârșit.
Furnizor de securitate legitim
Luni, Forțele de Apărare Izraeliene (IDF) au finalizat retragerea din Naqoura, un important oraș de coastă din sud-vestul Libanului, predând operațiunile de securitate acolo și în alte orașe și sate mai mici din sudul râului Litani către LAF, inclusiv Bint Jbeil, Aalma El Chaeb, Tayr Harfa, Beit Lif și Shamaa.
„Ca parte a tranziției enable mecanismului, LAF a desfășurat imediat forțe în zonă pentru a curăța drumurile, a elimina munițiile neautorizate și a asigura securitatea pentru populația Libanului,” a declarat ambasada SUA într-un comunicat marți.
Un oficial de rang înalt din SUA implicat în eforturile de încetare a focului, generalul maior Jasper Jeffers, a spus că LAF este „furnizorul legitim de securitate pentru Liban și continuă să demonstreze pentru mine și restul mecanismului că are capacitatea, intenția și conducerea de a asigura și apăra Libanul. Au acționat decisiv, rapid și cu o expertiză clară.”
Provocări și așteptări pentru misiunea LAF
Atunci când s-a încheiat un armistițiu între Israel și Hezbollah la sfârșitul lunii noiembrie, toate părțile erau conștiente de cât de fragil va fi acest armistițiu — acesta a fost un lucru pe care experții care au vorbit pentru Breaking Defense pentru acest raport l-au convenit.
Generalul de brigadă (r) al Armatei Libaneze, Ziad Haykal, a fost poate cel mai optimist, spunând: „Cea mai probabilă așteptare este că acordul de încetare a focului va rezista, mai ales că este susținut direct de Statele Unite și de mai multe puteri majore, pe de o parte. Pe de altă parte, de asemenea, este în interesul Hezbollah ca încetarea focului să se mențină în mijlocul tuturor distrugerilor și strămutărilor.” Un aspect cheie al încetării focului este implementarea Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care, a spus Haykal, cere „fără arme” altele decât cele ale LAF prezente în sud. Aceasta, a spus el, era „una dintre sarcinile de bază pe care armata trebuie să le îndeplinească”, și una la care, cel puțin pentru moment, Hezbollah „a exprimat plină disponibilitate de a coopera [cu LAF] în acest sens.” (În jurământul său de învestire, Aoun a subliniat în mod special că statul ar trebui să dețină singur armele.)
Resurse necesare și implementarea misiunilor
Specificația lui Aram Nerguizian de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, DC, a spus că, la nivel operațional, există așteptări ca LAF să redeployeze forțe pentru a întări efectivele existente în Sectorul Sud Litani ( Brigada a 5-a, Brigada a 7-a, Regimentul de Intervenție 5).
El a adăugat că această misiune implică „alocarea de resurse pentru cazarea trupelor/barăci, capacitate de logistica și mobilitate (critică pentru conducerea de patrule suplimentare) și executarea EOD [Dispoziția Explozivilor] și alte acțiuni legate de provizii de arme Hezbollah în SLS.”
Astfel, acceptarea atât de către Hezbollah cât și de către susținătorul său Iran a fost cheia menținerii încetării focului, conform vicepreședintelui Institutului de Studiu al Orientului Mijlociu, Paul Salem.
„Implementarea acordului de [incetare a focului] a trebuit întotdeauna să fie în felul următor: Hezbollah și, prin urmare, Iranul ar accepta anumite condiții, le-ar implementa, iar armata libaneză, împreună cu UNIFIL [Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban], ar intra, ar umple vidul, s-ar asigura că se realizează și ar construi prezența militară pe măsură ce Hezbollah se retrăgea,” a declarat el pentru Breaking Defense.
Capacități limitate și nevoia de suport internațional
Dacă toate părțile respectă acordul, generalul de brigadă (r) Khalil Helou a argumentat că LAF are suficient personal și putere de foc pentru a-și îndeplini misiunea limitată.
„LAF este în sudul Libanului pentru a restabili suveranitatea statului libanez la sud de [Litani], [deci] nu sunt necesare tancuri, artilerie sau forță aeriană,” a spus el. „Armata Libaneză are suficient personal și material pentru a se desfășura în tot sudul Libanului… Deci, armata libaneză este bine echipată.”
Dar nu este clar ce s-ar întâmpla dacă Hezbollah ar încerca să-și reafirme autoritatea militară sau dacă Israel ar decide să revină, și Israel a făcut cunoscut că nu este complet mulțumit cu eforturile LAF. Săptămâna trecută, Israelul a acuzat LAF că a încălcat armistițiul atacând ceea ce a numit ținte Hezbollah în sudul Libanului. IDF a afirmat că LAF a eșuat să neutralizeze lansatoarele de rachete din zonă.
Elie Elias, directorul Institutului pentru Cercetare și Studii Strategice din Orientul Mijlociu, a afirmat că succesul LAF este unul dintre mai mulți factori care sunt „departe de a fi garantați.”
„Capacitățile actuale ale LAF sunt insuficiente pentru a asigura în mod eficient granițele sudice. Pentru a îndeplini acest rol, LAF are nevoie de sisteme avansate de supraveghere, vehicule blindate, mecanisme de apărare aeriană și instrumente de coordonare mai bune pentru a răspunde violărilor de frontieră,” a spus el pentru Breaking Defense. „Fără aceste platforme și suport internațional, capacitatea sa de a proteja granițele sudice și toate granițele rămâne limitată, în special împotriva amenințărilor din partea Israelului și a actorilor non-statali.”
Nerguizian a fost de acord, argumentând că LAF este sub-resursat pentru rolul său actual în orice caz.
„La nivel de logistică brută, mediul de resurse al LAF — care este subordonat constrângerilor impuse de Guvernul Libanului și bugetul național de apărare — a făcut ca forța să fie capabilă să-și asigure mai puțin de 20% din nevoile sale cu resursele de care dispune,” a spus el.
Sprijin internațional
În timp ce LAF își începe activitatea pe teren, Elias și Salem au afirmat că sprijinul din partea comunității internaționale va fi indispensabil.
„LAF are în mod potențial capacitatea [de a implementa încetarea focului], dar cu siguranță au nevoie de sprijin clar, în special financiar și logistic, din partea comunității internaționale, iar comunitatea internațională este bine conștientă de acest lucru,” a declarat Salem.
Armata libaneză a beneficiat de asistență militară de ani de zile, inclusiv fonduri pentru Apărare Externă oferite de Statele Unite, și continuă să direcționeze această asistență pentru a sprijini misiunea LAF în sudul Libanului.
Forța a primit un alt impuls în această săptămână după ce Departamentul de Stat a redirecționat 95 de milioane de dolari în asistență militară din Egipt către Liban, o dezvoltare raportată inițial de Reuters și confirmată pentru Breaking Defense de un oficial al Departamentului de Stat.
„Aceste fonduri vor sprijini direct Forțele Armate Libaneze (LAF) pe măsură ce lucrează pentru a implementa Suspendarea Ostilităților Liban-Israel,” a spus oficialul. „Desfășurarea LAF în sudul Libanului — și retragerea Hezbollah — va reprezenta cele mai semnificative măsuri în vederea implementării UNSCR 1701 de la adoptarea rezoluției în 2006. Sprijinirea LAF pentru a-și exercita suveranitatea asupra întregului Liban va constrâni activitățile malefice ale Hezbollah și ale susținătorilor lor iranieni atât în Liban, cât și în activitățile lor destabilizatoare pe glob.”
De asemenea, Libanul beneficiază de un sprijin vocal (și financiar) din partea Franței, care a organizat o conferință în octombrie ce a strâns 1 miliard de dolari pentru țară, din care 200 de milioane de dolari au fost dedicați forțelor de securitate.
Rămâne de văzut ce impact va avea victoria lui Aoun în cursele prezidențiale asupra misiunii LAF în sud, dar este posibil să aibă un impact mai direct asupra sprijinului internațional. Se pare că a fost candidatul preferat al două națiuni cu un istoric de obligații financiare profunde: Statele Unite și Arabia Saudită.
Administratie
Dincolo de cifre și programe: Tinerii, motorul schimbării în viziunea lui Victor Negrescu
Într-un peisaj politic adesea dominat de statistici și bugete reci, Ziua Tineretului devine un prilej de reflecție asupra adevăratei resurse a Europei: capitalul uman. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu propune o schimbare de paradigmă, mutând reflectorul de pe succesul birocratic către potențialul real al noii generații.
Banii nu sunt totul: Când Erasmus+ se transformă în destine
Deși bilanțul activității sale la Bruxelles include realizări financiare de necontestat, precum obținerea unor fonduri record pentru programul Erasmus+ sau negocierea resurselor pentru Anul European al Tineretului, Victor Negrescu avertizează că politicile publice rămân simple documente dacă nu au în centru omul. „Aș putea să menționez inițiativele concrete dedicate tinerilor. Sunt importante, dar nu spun totul”, subliniază europarlamentarul PSD, punctând faptul că succesul unei strategii se măsoară în vieți schimbate, nu doar în cifre raportate.
Colaboratorii de azi, liderii de mâine: Puterea ideilor noi
Pentru Negrescu, motivația din spatele activității sale legislative provine direct din interacțiunea cu tinerii care trec pragul cabinetului său. Stagiarii și colaboratorii cu care a lucrat de-a lungul timpului nu au fost doar simpli asistenți, ci veritabili catalizatori de energie.
„Tinerii m-au impresionat prin idei, prin ambiție și prin felul în care privesc viitorul. Energia lor nu este doar o promisiune, este deja schimbare”, afirmă acesta. Această abordare pragmatică demonstrează că tineretul nu mai este doar „viitorul de mâine”, ci o forță activă care remodelează prezentul politic și social al României și al Uniunii Europene.
Solidaritate fără bariere: Șanse egale pentru mediile vulnerabile
Dincolo de holurile instituțiilor europene, realitatea din teren impune măsuri de sprijin direct. Prin implicarea constantă alături de PES activists România, Victor Negrescu își concentrează eforturile pe susținerea copiilor și tinerilor proveniți din medii defavorizate.
Mesajul este unul de solidaritate socială: succesul individual al unui tânăr vulnerabil reprezintă o victorie colectivă. „Atunci când un tânăr reușește, câștigăm cu toții”, susține europarlamentarul, reafirmând responsabilitatea clasei politice de a crea mecanisme care să ofere fiecăruia, indiferent de mediul de proveniență, șansa corectă la reușită.
În viziunea lui Victor Negrescu, Ziua Tineretului nu este doar o celebrare calendaristică, ci un memento al datoriei de a transforma promisiunile electorale în rampe de lansare pentru generația care deține deja cheile schimbării.
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.
Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou, spitalele bucureștene par să fi inaugurat o secție clandestină de „jaf cu anestezie morală”, unde pacienții vulnerabili sunt tratați la pachet cu o doză zdravănă de nesimțire. Ultimul caz apărut în spațiul public, relatat cu revoltă de nepotul unui pacient, ne arată că unii angajați au confundat grija față de bolnav cu inventarierea conținutului din portofel.
Marea „dispariție” de sub pernă: 1.000 de lei extrași cu precizie de infirmieră
https://www.facebook.com/reel/26801284509562371
Se pare că, în timp ce medicii se luptă să salveze vieți, prin saloane bântuie spirite cu mână lungă. Conform declarațiilor familiei, un bătrân internat s-a trezit mai „ușor” cu 1.000 de lei, bani care au evaporat sub privirile vigilente ale personalului care, teoretic, trebuia să-i vegheze sănătatea, nu economiile. Cireașa de pe coliva bunului simț? Un coleg de salon, martor la acest număr de prestidigație, ar fi indicat-o direct pe o infirmieră ca fiind „magicianul” de serviciu. Cu toate acestea, la spitalul bucureștean, inventarul bunurilor pacientului pare a fi un concept SF, o procedură ignorată cu grație pentru a lăsa loc liber „inițiativelor” private de sub halat.
Magazia cu lacăt pe creier: Externat în pijamale și papuci de gumă
Dacă furtul a fost doar aperitivul, externarea a reprezentat felul principal de umilință.
Imaginează-ți tabloul grotesc: un om bătrân, abia ieșit dintr-o suferință medicală, este lăsat la poarta spitalului în plină stradă, tremurând în pijamale și papuci de gumă, ca și cum ar fi fost evacuat dintr-un incendiu, nu dintr-o instituție de stat. Motivul halucinant oferit de personalul medical? „N-avem cheia de la magazie!”. Se pare că în ditamai spitalul bucureștean, destinele și hainele pacienților atârnă de un singur lacăt ruginit, a cărui cheie a plecat probabil la plimbare odată cu cei 1.000 de lei dispăruți. Să lași un bătrân fără haine și, mai grav, fără cheile de la propria locuință, denotă o lipsă de umanitate care depășește orice diagnostic medical.
Profesionalism la etaj, junglă la parter
Este de-a dreptul schizofrenic contrastul subliniat de familia victimei: în timp ce medicii își fac treaba cu profesionalism, personalul auxiliar și administrativ pare desprins din filmele cu bandiți de drumul mare. Sursa acestor dezvăluiri, nepotul pacientului, scoate la lumină o realitate cruntă: poți fi salvat de bisturiu, doar ca să fii „mâncat” de șacalii care nu văd în bolnav un om, ci o pradă ușoară. Până când „șefii” din sistem nu vor înțelege că spitalul nu e talcioc și nici magazia nu e proprietatea privată a asistentelor, pacienții vor continua să iasă din spitale vindecați de boală, dar traumatizați de „grija” statului. (Cerasela N.).
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...
OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...
Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...
„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă
În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...
Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate
Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...
Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate,...
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...
Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...
Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”
Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...
APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...
-
Exclusivacum 4 zile
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zile
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zile
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zile
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zile
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 2 zile
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 10 ore
Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Ancheteacum 4 zileScandal de proporții în magistratură: Sursa „scurgerilor” de informații împotriva președintei ICCJ, Lia Savonea, localizată la Curtea de Apel București