Featured
Victoria lui Joseph Aoun și viitorul armatei libaneze
O nouă eră pentru Armata Libaneză
Deja angajată într-o misiune de mare importanță în cadrul fragilei încetări a focului între Israel și Hezbollah, Armata Libaneză a fost pusă și mai mult în centrul atenției astăzi, după ce comandantul său a fost ales președinte al națiunii.
Joseph Aoun, care a condus LAF timp de opt ani, a obținut victoria după ce candidații din diferite partide libaneze, inclusiv unul susținut de Hezbollah, s-au retras și mulți și-au promis sprijinul.
Euforie și așteptări
Înainte ca artificiile să înceapă să explodeze în Beirut după alegerea sa — o schimbare binevenită pentru mulți cetățeni care s-au obișnuit cu bombardamentele reale ale Israelului — generalul (r) LAF Wehbe Katicha a declarat pentru Breaking Defense că alegerea lui Aoun va îmbunătăți probabil profilul LAF atât pe plan intern, cât și internațional, într-un moment critic pentru forță.
„Armata libaneză este cea mai de încredere entitate națională în fața comunității internaționale, iar pe măsură ce comandantul său ajunge în Baada [palatul prezidențial], mă aștept ca misiunea LAF în sud să fie facilitată și să se acorde asistență militară internațională acolo unde este cea mai necesară,” a spus Katicha.
Alegerea în contextul unui armistițiu
Victoria lui Aoun vine la 43 de zile de la încetarea focului de 60 de zile dintre Israel și grupul libanez Hezbollah, care, în mare parte, se menține.
În jurământul său de învestire, Aoun a promis „respectarea încetării focului cu Israel” și a spus că guvernul „nu va compromite independența și suveranitatea Libanului și este timpul să ne bazăm pe Liban, nu pe puteri străine.”
Pe măsură ce Israelul se retrage din teritoriul libanez conform planului de retragere etapizată, toate privirile se vor îndrepta către LAF și obligația sa de a asigura că zonele pe care le controlează sunt sigure pentru mii de civili care încearcă să se reconstruiască după luni de lupte devastatoare. Experții care au vorbit pentru Breaking Defense au fost împărțiți în privința dacă LAF are resursele necesare pentru a face față acestei sarcini, dar s-au convenit că, la fel ca liderul său, armata își asumă cea mai importantă misiune din decenii — și va avea nevoie de sprijin atât pe plan intern, cât și extern pentru a o duce la bun sfârșit.
Furnizor de securitate legitim
Luni, Forțele de Apărare Izraeliene (IDF) au finalizat retragerea din Naqoura, un important oraș de coastă din sud-vestul Libanului, predând operațiunile de securitate acolo și în alte orașe și sate mai mici din sudul râului Litani către LAF, inclusiv Bint Jbeil, Aalma El Chaeb, Tayr Harfa, Beit Lif și Shamaa.
„Ca parte a tranziției enable mecanismului, LAF a desfășurat imediat forțe în zonă pentru a curăța drumurile, a elimina munițiile neautorizate și a asigura securitatea pentru populația Libanului,” a declarat ambasada SUA într-un comunicat marți.
Un oficial de rang înalt din SUA implicat în eforturile de încetare a focului, generalul maior Jasper Jeffers, a spus că LAF este „furnizorul legitim de securitate pentru Liban și continuă să demonstreze pentru mine și restul mecanismului că are capacitatea, intenția și conducerea de a asigura și apăra Libanul. Au acționat decisiv, rapid și cu o expertiză clară.”
Provocări și așteptări pentru misiunea LAF
Atunci când s-a încheiat un armistițiu între Israel și Hezbollah la sfârșitul lunii noiembrie, toate părțile erau conștiente de cât de fragil va fi acest armistițiu — acesta a fost un lucru pe care experții care au vorbit pentru Breaking Defense pentru acest raport l-au convenit.
Generalul de brigadă (r) al Armatei Libaneze, Ziad Haykal, a fost poate cel mai optimist, spunând: „Cea mai probabilă așteptare este că acordul de încetare a focului va rezista, mai ales că este susținut direct de Statele Unite și de mai multe puteri majore, pe de o parte. Pe de altă parte, de asemenea, este în interesul Hezbollah ca încetarea focului să se mențină în mijlocul tuturor distrugerilor și strămutărilor.” Un aspect cheie al încetării focului este implementarea Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care, a spus Haykal, cere „fără arme” altele decât cele ale LAF prezente în sud. Aceasta, a spus el, era „una dintre sarcinile de bază pe care armata trebuie să le îndeplinească”, și una la care, cel puțin pentru moment, Hezbollah „a exprimat plină disponibilitate de a coopera [cu LAF] în acest sens.” (În jurământul său de învestire, Aoun a subliniat în mod special că statul ar trebui să dețină singur armele.)
Resurse necesare și implementarea misiunilor
Specificația lui Aram Nerguizian de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, DC, a spus că, la nivel operațional, există așteptări ca LAF să redeployeze forțe pentru a întări efectivele existente în Sectorul Sud Litani ( Brigada a 5-a, Brigada a 7-a, Regimentul de Intervenție 5).
El a adăugat că această misiune implică „alocarea de resurse pentru cazarea trupelor/barăci, capacitate de logistica și mobilitate (critică pentru conducerea de patrule suplimentare) și executarea EOD [Dispoziția Explozivilor] și alte acțiuni legate de provizii de arme Hezbollah în SLS.”
Astfel, acceptarea atât de către Hezbollah cât și de către susținătorul său Iran a fost cheia menținerii încetării focului, conform vicepreședintelui Institutului de Studiu al Orientului Mijlociu, Paul Salem.
„Implementarea acordului de [incetare a focului] a trebuit întotdeauna să fie în felul următor: Hezbollah și, prin urmare, Iranul ar accepta anumite condiții, le-ar implementa, iar armata libaneză, împreună cu UNIFIL [Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban], ar intra, ar umple vidul, s-ar asigura că se realizează și ar construi prezența militară pe măsură ce Hezbollah se retrăgea,” a declarat el pentru Breaking Defense.
Capacități limitate și nevoia de suport internațional
Dacă toate părțile respectă acordul, generalul de brigadă (r) Khalil Helou a argumentat că LAF are suficient personal și putere de foc pentru a-și îndeplini misiunea limitată.
„LAF este în sudul Libanului pentru a restabili suveranitatea statului libanez la sud de [Litani], [deci] nu sunt necesare tancuri, artilerie sau forță aeriană,” a spus el. „Armata Libaneză are suficient personal și material pentru a se desfășura în tot sudul Libanului… Deci, armata libaneză este bine echipată.”
Dar nu este clar ce s-ar întâmpla dacă Hezbollah ar încerca să-și reafirme autoritatea militară sau dacă Israel ar decide să revină, și Israel a făcut cunoscut că nu este complet mulțumit cu eforturile LAF. Săptămâna trecută, Israelul a acuzat LAF că a încălcat armistițiul atacând ceea ce a numit ținte Hezbollah în sudul Libanului. IDF a afirmat că LAF a eșuat să neutralizeze lansatoarele de rachete din zonă.
Elie Elias, directorul Institutului pentru Cercetare și Studii Strategice din Orientul Mijlociu, a afirmat că succesul LAF este unul dintre mai mulți factori care sunt „departe de a fi garantați.”
„Capacitățile actuale ale LAF sunt insuficiente pentru a asigura în mod eficient granițele sudice. Pentru a îndeplini acest rol, LAF are nevoie de sisteme avansate de supraveghere, vehicule blindate, mecanisme de apărare aeriană și instrumente de coordonare mai bune pentru a răspunde violărilor de frontieră,” a spus el pentru Breaking Defense. „Fără aceste platforme și suport internațional, capacitatea sa de a proteja granițele sudice și toate granițele rămâne limitată, în special împotriva amenințărilor din partea Israelului și a actorilor non-statali.”
Nerguizian a fost de acord, argumentând că LAF este sub-resursat pentru rolul său actual în orice caz.
„La nivel de logistică brută, mediul de resurse al LAF — care este subordonat constrângerilor impuse de Guvernul Libanului și bugetul național de apărare — a făcut ca forța să fie capabilă să-și asigure mai puțin de 20% din nevoile sale cu resursele de care dispune,” a spus el.
Sprijin internațional
În timp ce LAF își începe activitatea pe teren, Elias și Salem au afirmat că sprijinul din partea comunității internaționale va fi indispensabil.
„LAF are în mod potențial capacitatea [de a implementa încetarea focului], dar cu siguranță au nevoie de sprijin clar, în special financiar și logistic, din partea comunității internaționale, iar comunitatea internațională este bine conștientă de acest lucru,” a declarat Salem.
Armata libaneză a beneficiat de asistență militară de ani de zile, inclusiv fonduri pentru Apărare Externă oferite de Statele Unite, și continuă să direcționeze această asistență pentru a sprijini misiunea LAF în sudul Libanului.
Forța a primit un alt impuls în această săptămână după ce Departamentul de Stat a redirecționat 95 de milioane de dolari în asistență militară din Egipt către Liban, o dezvoltare raportată inițial de Reuters și confirmată pentru Breaking Defense de un oficial al Departamentului de Stat.
„Aceste fonduri vor sprijini direct Forțele Armate Libaneze (LAF) pe măsură ce lucrează pentru a implementa Suspendarea Ostilităților Liban-Israel,” a spus oficialul. „Desfășurarea LAF în sudul Libanului — și retragerea Hezbollah — va reprezenta cele mai semnificative măsuri în vederea implementării UNSCR 1701 de la adoptarea rezoluției în 2006. Sprijinirea LAF pentru a-și exercita suveranitatea asupra întregului Liban va constrâni activitățile malefice ale Hezbollah și ale susținătorilor lor iranieni atât în Liban, cât și în activitățile lor destabilizatoare pe glob.”
De asemenea, Libanul beneficiază de un sprijin vocal (și financiar) din partea Franței, care a organizat o conferință în octombrie ce a strâns 1 miliard de dolari pentru țară, din care 200 de milioane de dolari au fost dedicați forțelor de securitate.
Rămâne de văzut ce impact va avea victoria lui Aoun în cursele prezidențiale asupra misiunii LAF în sud, dar este posibil să aibă un impact mai direct asupra sprijinului internațional. Se pare că a fost candidatul preferat al două națiuni cu un istoric de obligații financiare profunde: Statele Unite și Arabia Saudită.
Exclusiv
Dosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
Justiția română, sufocată de… o plângere „de complexitate medie”
În România, nu marile rețele de crimă organizată pun justiția în genunchi, ci o plângere penală de „complexitate medie”. Sindicatul „Diamantul” dezvăluie cazul halucinant al plângerii formulate de Vitalie Josanu împotriva unor funcționari din DGPI, plângere care a reușit performanța să zacă un an prin sertare, să fie plimbată ritualic între parchete și, în final, să intre la „terapie intensivă” procedurală.
Judecătorul, analizând cererea contestatorului, constată, doct, că nu poate fi primită. Motivul? Nu pentru că n-ar exista plângere, nu pentru că n-ar exista fapte, ci pentru că, între timp, dosarul a intrat în aparate: sistemul, brusc, a început să dea semne de viață. Dar abia după ce s-a formulat o nouă plângere, specială, pentru tergiversarea cauzei.
10.02.2025: Ziua în care plângerea lui Josanu a obosit Ministerul Public
La data de 10.02.2025, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înregistrează, sub nr. 1898/VIII/1/2025, plângerea penală a lui Vitalie Josanu împotriva funcționarilor DGPI. Omul reclamă fapte grele:
- abuz în serviciu – art. 297 alin. 1 Cod penal,
- fals intelectual – art. 321 alin. 1 Cod penal,
- art. 13² din Legea nr. 78/2000 – clasicul accesoriu pentru fapte cu parfum de corupție.
Te-ai aștepta ca, la un asemenea meniu, procurorii să sară din scaun. În realitate, doar „privitul dosarului” le-a consumat, cum remarcă mușcător Sindicatul „Diamantul”, o cantitate suspect de mare de energie. Cazul e etichetat cu delicatețe birocratică drept având „complexitate medie”. Adică nici banal, nici complicat – exact nivelul la care începe lenea cronică.
Plimbare cu escortă: de la Sectorul 6 la DIICOT – și invers, dacă se poate
După un somn sănătos, urmează momentul marilor mișcări… de hârtii.
La data de 28.04.2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 București emite o ordonanță prin care declină cauza către DIICOT – Structura Centrală. Dosarul pleacă la drum, înregistrat acolo la data de 09.05.2025. Nimic spectaculos: încă o mapă schimbă biroul, încă un grefier se ridică de pe scaun.
Apoi, pe 15.05.2025, Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT Structura Centrală emite ordonanța nr. 2275/165/P/2025, prin care dispune începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor indicate de Josanu: art. 297 alin. 1 C. pen., art. 321 C. pen. și art. 13² din Legea 78/2000.
După un an de zăcut și plimbat, dosarul face primul pas: nu anchetăm încă pe cineva anume, ci, în stilul clasic, „în rem”. Adică „anchetăm fapta”, nu oamenii. Funcționarii DGPI pot răsufla ușurați: încă nu le strică nimeni ziua cu calitatea de suspect.
20.05.2025: Josanu, audiat. Sistemul face febră musculară de la atâta activitate
La data de 20.05.2025, autorul plângerii, Vitalie Josanu, este audiat. Un eveniment istoric: cineva chiar vorbește într-un dosar care aproape intrase în moarte clinică.
A doua zi, pe 21.05.2025, un organ de cercetare penală este împuternicit să efectueze acte de urmărire penală. Se semnează, se deleagă, se parafează. Nimeni nu sare garduri după infractori, dar se sare din nou peste un prag psihologic: s-a mai pus o semnătură în dosar.
Pe 25.05.2025, se emite o ordonanță de delegare. Ancheta, simbolic, prinde carne pe oase: cineva, undeva, e însărcinat să facă ceva. Ce anume? În principal, să scrie adrese.
27.05.2025 – 29.05.2025: „Cine sunt funcționarii?” – întrebare grea, demnă de un roman polițist
La data de 27.05.2025, este emisă o adresă către DGPI, pentru identificarea funcționarilor vizați de plângere. După un an de dosar mort, sistemul descoperă întrebarea fundamentală: „pe cine anchetăm, concret?”.
DGPI răspunde la data de 29.05.2025. Se confirmă ceea ce știa toată lumea de la început: există funcționari, au nume, au funcții, au dosare de personal. Dar până să ajungă aceste evidențe banale în mapa dosarului, a fost nevoie de timp, hârtie, ștampile și, evident, tone de energie intelectuală consumată doar din „privitul dosarului”.
Iunie 2025: Ridicarea copiilor de înscrisuri – marele efort logistic
Intrăm în luna iunie, luna în care, pentru prima oară, justiția se ridică din pat.
La 04.06.2025, se emite o ordonanță de ridicare de copii de pe înscrisuri. Nu vorbim despre percheziții spectaculoase, nu apar mascați, nu sar televiziunile la ușă. Se cer, modest, niște copii de documente.
La 10.06.2025, se întocmește procesul-verbal de ridicare a înscrisurilor. Hârtiile ajung, în sfârșit, la dosar. După atâtea luni de vegetație, dosarul începe să prindă greutate fizică, dacă tot nu excelează la conținut procedural.
Urmează alte adrese, relații solicitate, eventual instituții gen CNSAS, MApN, sau alte structuri – tot lanțul birocratic clasic activat pentru a confirma, cu sute de hârtii, ceea ce se știa din prima zi: că în DGPI există funcționari care, potrivit plângerii lui Josanu, ar fi comis fapte prevăzute de Codul penal și Legea 78/2000.
Judecătorul constată: cererea nu poate fi primită. Justiția, în schimb, poate fi scuipată în față
În final, în hotărârea de cameră preliminară, judecătorul reține, cu aer tehnic, că:
- plângerea penală a lui Vitalie Josanu a fost înregistrată la 10.02.2025;
- cauza a fost declinată la 28.04.2025 către DIICOT – Structura Centrală, înregistrată la 09.05.2025;
- la 15.05.2025 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem;
- au fost efectuate acte: audierea lui Josanu (20.05.2025), împuternicirea organului de cercetare penală (21.05.2025), ordonanța de delegare (25.05.2025), adresa la DGPI (27.05.2025), răspunsul DGPI (29.05.2025), ordonanța de ridicare de copii de înscrisuri (04.06.2025), procesul-verbal de ridicare (10.06.2025) ș.a.m.d.
Pe scurt: sistemul a mișcat. Cu viteza unui melc în comă, dar a mișcat. Și, pentru că s-au făcut „demersuri”, cererea de sancționare pentru tergiversare devine, brusc, inadmisibilă. Că doar nu poți acuza tergiversare într-un dosar în care, după ce ai țipat că stă degeaba, apar în grabă câteva foi la dosar.
Plângere la ATI: pacientul trăiește, dar e ținut în viață de hârtie
Cazul relatat de Sindicatul „Diamantul” arată o realitate cinică:
- un an de zăcut al plângerii penale,
- plimbarea între parchete ca unic sport național al dosarelor,
- activare bruscă abia după plângerea pentru tergiversare,
- o succesiune de acte procedurale minimalist-igienice, făcute strict cât să se poată spune „se lucrează”.
Nu avem o anchetă reală, ci o resuscitare de fațadă. Un cordon de perfuzii birocratice ține în viață dosarul, în timp ce funcționarii DGPI, semnalați expres de Josanu, rămân bine-mersi, protejați sub cupola „în rem-ului” etern.
Concluzie: procurori epuizați de privit dosare, nu de făcut justiție
În loc să fie un instrument ferm împotriva abuzului în serviciu și falsului intelectual, justiția română se prezintă, în acest caz, ca un fel de salon de convalescență pentru dosare sensibile:
- dosarul lui Vitalie Josanu împotriva funcționarilor DGPI a fost lăsat să putrezească până când s-a reclamat oficial tergiversarea;
- imediat, sistemul a simulat activitatea printr-o serie de acte tardive, dar suficiente ca să dea bine pe hârtie;
- iar judecătorul, cu calm tehnic, constată că „nu se poate primi” cererea, pentru că – ce surpriză – se fac totuși acte în cauză.
Pamfletul amar al acestui caz, relatat pe baza documentelor oficiale și a dezvăluirilor Sindicatului „Diamantul”, e simplu: în România, justiția nu e neapărat oarbă. E doar foarte, foarte obosită. Mai ales când trebuie să atingă, fie și cu vârful pixului, un dosar în care apar, neplăcut, trei cuvinte: DGPI, abuz, fals. (Cristina T.).
Featured
Eroism dincolo de datorie: Trei polițiști din Olt au intrat în flăcări pentru a salva o viață
O intervenție dramatică a avut loc în localitatea Iancu Jianu, unde trei agenți de poliție și-au riscat viața pentru a extrage un bărbat imobilizat dintr-o locuință cuprinsă de un incendiu violent.
Într-o situație de criză unde fiecare secundă conta, Nicușor, Mihai și Roxana, polițiști în cadrul IPJ Olt, au demonstrat că spiritul de sacrificiu depășește adesea fișa postului. Potrivit informațiilor furnizate de Poliția Română, echipa a intervenit la un imobil aflat în flăcări, fiind informați la fața locului că în interior se află o persoană captivă, aflată în imposibilitatea de a se deplasa.
Curaj la limita exploziei: Lupta contra cronometru printre flăcări și gaze
Fără a ezita în fața pericolului iminent, cei trei polițiști au pătruns în casa inundată de fum și foc. În prima etapă a intervenției, agenții au reușit să identifice și să scoată la exterior două butelii de gaz, eliminând astfel riscul unei explozii care ar fi putut spulbera întreaga structură și ar fi pus în pericol casele învecinate.
Sursa citată precizează că, după asigurarea perimetrului de explozibil, polițiștii au reintrat în interiorul locuinței pentru a finaliza misiunea principală. Victima, un bărbat căzut la pământ și paralizat de teamă și intoxicație cu fum, a fost găsită în mijlocul flăcărilor și extrasă în siguranță de către salvatori.
Prețul salvării unei vieți: Răniți în misiune, dar victorioși în fața morții
Misiunea de salvare nu a fost lipsită de consecințe pentru membrii echipei de intervenție. În timpul manevrelor de extragere a victimei, unul dintre polițiști a suferit o arsură la nivelul brațului. Cu toate acestea, acesta a refuzat să abandoneze misiunea, continuând să asigure zona până când bărbatul salvat a fost preluat de echipajele medicale și incendiul a fost sub control.
Reprezentanții instituției subliniază că, dincolo de simpla relatare a unui incident, acest act reprezintă esența profesiei de polițist. „Adevărata misiune a unui polițist începe acolo unde viața unui om este în pericol”, notează Poliția Română, evidențiind faptul că pentru familia celui salvat, acest gest nu este doar o știre, ci șansa de a-și avea în continuare persoana dragă alături. (Paul D.).
Anchete
Împreună pentru Tudor: Sindicatul Europol mobilizează comunitatea pentru salvarea unui polițist de 32 de ani
Un grav accident rutier petrecut pe DN 1 a transformat viața unui tânăr agent de poliție într-o luptă continuă pentru supraviețuire și recuperare, generând un val de solidaritate fără precedent în rândul colegilor și al cetățenilor.
Sunt momente în care uniforma de polițist transcende funcția, structura sau gradul, devenind un simbol al umanității și al sprijinului reciproc. Potrivit unei informări transmise de Sindicatul Europol, Tudor Lungu, agent în cadrul formațiunii de poliție rutieră a Poliției Orașului Avrig, trece prin cel mai dificil test al existenței sale, după ce un eveniment tragic i-a schimbat cursul vieții într-o singură secundă.
O secundă fatală pe DN 1: Destinul frânt al unui tânăr polițist din Avrig
Drama a început pe data de 18 iulie, în localitatea Bradu, unde Tudor a fost victima unui accident rutier de o gravitate extremă. Deși a supraviețuit impactului inițial și a trecut prin multiple intervenții chirurgicale complexe, diagnosticul medicilor este unul sever. La doar 32 de ani, tânărul polițist se confruntă cu o realitate cruntă: măduva spinării i-a fost secționată, iar partea inferioară a corpului a fost grav afectată.
Sursa citată dezvăluie că, dincolo de suferința fizică, adevărata provocare abia acum începe. Pentru Tudor urmează un parcurs lung și anevoios de recuperare în centre specializate, tratamente costisitoare și posibile noi intervenții medicale, toate acestea implicând resurse financiare care depășesc cu mult posibilitățile unei familii obișnuite.
Costurile recuperării depășesc puterea unei familii: Apel la solidaritate colectivă
În fața acestei tragedii, Sindicatul Europol a lansat un apel umanitar către toți cei care pot întinde o mână de ajutor. Organizația subliniază că solidaritatea este singura cale prin care Tudor poate beneficia de îngrijirea medicală de care are nevoie cu disperare. Mesajul transmis este unul de unitate: nu cuantumul sumei contează, ci numărul celor care aleg să se implice.
Pentru cei care doresc să contribuie la fondurile necesare tratamentului, familia a pus la dispoziție următorul cont bancar:
- Titular cont: Anca-Eugenia Lungu
- IBAN: RO14 REVO 0000 1109 5222 9144
Puterea gesturilor mici într-o luptă uriașă: Cum putem ajuta la reconstrucția unei vieți
Dincolo de contribuțiile financiare, susținerea morală și vizibilitatea cazului sunt la fel de importante. Reprezentanții sindicatului îi îndeamnă pe cei care nu pot ajuta material să distribuie mesajul, astfel încât acesta să ajungă la cât mai multe persoane.
„Astăzi este Tudor cel care are nevoie de noi. Mâine, oricare dintre noi ar putea avea nevoie de sprijinul colegilor”, se arată în apelul Europol. Campania „Împreună pentru Tudor” rămâne o dovadă a faptului că, în fața suferinței, barierele profesionale dispar, lăsând loc camaraderiei și speranței că un tânăr polițist își poate recăpăta șansa la o viață demnă. (Sava N.).
Dosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
Justiția română, sufocată de… o plângere „de complexitate medie” În România, nu marile rețele de crimă organizată pun justiția în...
Fără rachete, dar cu ploaie: doi ani în care fermierii au trăit, iar mafia antigrindină a tușit – cum a lăsat Ciolacu mafia antigrindină fără ploaia de bani
Când Curtea de Conturi scrie negru pe alb, iar cerul scrie cu apă: experimentul antigrindină, pus pe silent În timp...
Republica secretelor de stat la bucata: Contabilul-Șef al jefuielii din MAI și „excelența” lui în furt cu ordin clasificat
Contabilul care numără milioane, nu și drepturile polițiștilor Același contabil din Ministerul Afacerilor Interne care, potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul...
„Anexa minune” care te face sclav pe gratis. Cum se fură munca polițiștilor cu ștampilă și zâmbet administrativ
Delegarea ilegală, marca Poliția Română: „Nu te-am mutat, doar te-am anexat” Sindicatul Europol dezvăluie, cu documente și exemple concrete, una...
Expertul universal de pe Facebook lovește din nou: cum a împărțit prost 1.081,25 și a dat cu oiștea-n gard
S-a redeschis sezonul de „specialiști universali”. Episodul Giurgiu: matematică, oi și zero rușine Credeați că au dispărut „deontologii” de Facebook...
Poliția Penitenciară, atacată de hackeri. Sindicatele, rugate să nu strice decorul de pe Titanic
Criză cibernetică la Poliția Penitenciară: cine a stins lumina la servere? Poliția Penitenciară a luat-o recent „în freză” de la...
Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
Diplomație de clan, nu de stat: când Havana devine sufrageria unei rețele de prieteni și soți Ce vedem în povestea...
„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
Concediu pe banii cui? Pe banii polițistului, normal! Bani furați, la bucată, de la fiecare polițist, de „elita” aparatului central...
Kinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat
Invitații de pe o zi pe alta, acord colectiv strâmb, polițiști folosiți și aruncați, dar conducerea „negociază” cu zâmbetul pe...
Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
1,32 miliarde de euro din solda militarilor. Pentru „pensiile lor speciale”… Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, comunicate prin...
Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
Star Focus bate la ușa MAE: „Deschideți, nu venim cu flori, venim cu întrebări” Redacția STAR FOCUS nu mai bate...
Fermierii prahoveni din cea mai mare asociație rup tăcerea: scrisoare de mulțumire către fostul ministru Barbu pentru oprirea „experimentului” antigrindină
Mafia antigrindină, pusă pe uscat: doi ani fără rachete, cu ploaie, recolte și o scrisoare care face praf „știința de...
România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți
Atac cibernetic sau scuză perfectă? Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu...
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...
„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar
„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...
-
Exclusivacum 3 zile
Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 4 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 4 zile
Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 3 zile
Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 2 zile
Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 2 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Administratieacum 4 zileCum sunt repartizați noii ofițeri ai Academiei de Poliție: 99 de posturi în țară, prioritate pentru cei cu mediile cele mai mari
-
Exclusivacum 4 zile
România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți