Actualitate
Provocările de securitate și colaborarea europeană
Întâlnirea de la Budapesta
Cea de a cincea reuniune a Comunității Politice Europene (EPC) a adus împreună, la 7 noiembrie, lideri de pe întregul continent la Budapesta, în Ungaria. Aceștia au discutat despre provocările cu care se confruntă Europa în materie de securitate, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al escaladării situației în curs din Orientul Mijlociu, despre migrația ilegală și despre aspecte legate de securitatea economică și de conectivitate din perspectiva energiei, a transporturilor, a tehnologiei informației și a comerțului mondial. Relațiile UE-SUA au fost, de asemenea, un subiect de discuție între lideri, având în vedere recentele alegeri din SUA.
Contextul politic și participanții
EPC a fost înființat după invazia Ucrainei de Rusia, în 2022, pentru a lega UE și vecinii precum Marea Britanie, Turcia și Ucraina. La cea de a cincea reuniune, au participat 42 de șefi de stat și de guvern din 24 de state membre ale UE și din Albania, Andorra, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Liechtenstein, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Elveția, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.
Discuții pe tema Securității
Agenda reuniunii de la 7 noiembrie a inclus o sesiune plenară dedicată provocărilor de securitate la adresa Europei, cu accent pe situația din Ucraina, și discuții în grupuri de lucru, în format restrâns, pe aspecte privind migrația și securitatea economică. Discuțiile liderilor din cadrul sesiunii plenare au evocat impactul semnificativ al agresiunii ruse împotriva Ucrainei asupra întregului continent, dar și la nivel global, subliniindu-se necesitatea unei acțiuni coordonate la nivel european pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, care luptă pentru apărarea independenței, a suveranității şi a integrității sale teritoriale.
Reacții asupra alegerilor din SUA
Liderii europeni s-au reunit, joi, în umbra victoriei electorale a lui Donald Trump și au spus că au convenit asupra necesității de a-și asuma mai multă responsabilitate pentru securitatea lor și de a se baza mai puțin pe Statele Unite, transmite Reuters. Realegerea lui Trump este o provocare majoră pentru Europa, deschizând o eră de incertitudine uriașă într-un moment în care continentul se luptă să găsească unitatea și cele două mari puteri ale sale, Germania (al cărei guvern s-a prăbușit) și Franța, sunt slăbite, comentează agenția de presă citată.
Mesajul liderilor europeni
A existat un acord că Europa ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru pacea și securitatea ei. „Pentru a fi sincer, abia așteptăm ca americanii să ne protejeze,” a declarat premierul ungar Viktor Orban, care este unul dintre puținii aliați apropiați ai lui Trump printre liderii europeni.
Alți lideri au avut un mesaj similar privind stimularea apărării europene într-un semnal clar către președintele ales republican, care a criticat în repetate rânduri alianța transatlantică NATO. „Nu ne putem delega securitatea americanilor pentru totdeauna,” le-a spus colegilor președintele francez Emmanuel Macron, care insistă de mult ca Europa să construiască propria apărare. „Trebuie să fim capabili să ne apărăm,” a spus el, la summitul de la Budapesta, avertizând că Europa nu trebuie să devină un ierbivor slab, victimă a carnivorelor care-l înconjoară.
Nevoia de pace în Europa
„Trebuie să examinăm modalităţi de a readuce pacea în Europa, care este pusă în pericol de război, de migraţie şi de o deteriorare a situaţiei economice,” a spus joi premierul ungar Viktor Orban, în deschiderea summitului Comunității Politice Europene. De asemenea, liderul maghiar a afirmat că Europa trebuie să-și reconsidere sprijinul pentru Ucraina.
Susținerea umanitară pentru Ucraina
Dar, majoritatea liderilor europeni nu au fost de acord cu Orban. „Ţările europene trebuie să transmită un semnal clar Statelor Unite ale Americii şi viitoarei administraţii Trump că vor susţine Ucraina cât de mult va fi necesar,” a declarat premierul finlandez Petteri Orpo, citat de Reuters.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost printre cei mulți care au subliniat importanța ca Europa și Statele Unite să continue să sprijine Ucraina împotriva Rusiei. „Este în interesul nostru ca autocrații acestei lumi să primească un mesaj foarte clar că nu există dreptul la putere, că statul de drept este important,” a spus von der Leyen.
Perspectiva Președintelui Ucrainei
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că este prea devreme pentru a prezice ce curs va urma Donald Trump, dar că o Americă puternică ar fi bună pentru Europa și invers. „Desigur, încă nu putem ști care vor fi acțiunile lui. Dar sperăm că America va deveni mai puternică. Acesta este genul de America de care are nevoie Europa. Și o Europă puternică este ceea ce are nevoie America, în opinia mea,” a conchis Zelenski.
Reuniune multilaterală cu Republica Moldova
În marja reuniunii, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, președintele României, Klaus Iohannis, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-au întâlnit cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Sprijinul pentru Republica Moldova
Liderii au salutat spiritul de conducere al președintelui Sandu și angajamentul ei de a menține Republica Moldova pe calea europeană. De asemenea, liderii au dezbătut modalități de consolidare a cooperării în vederea sprijinirii economiei și a eforturilor de reformă ale acestei țări.
România a exprimat, o dată în plus, aprecierea pentru rezultatul pozitiv al referendumului constituțional, ceea ce va permite includerea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană în Constituția Republicii Moldova. Președintele României a pledat pentru continuarea sprijinului din partea UE și a statelor membre și partenere în favoarea Republicii Moldova, liderii europeni participanți reafirmând angajamentul de continuare a acestui sprijin pentru îndeplinirea de către Republica Moldova a obiectivelor sale de pace și democrație.
Semnal de alarmă cu privire la Coreea de Nord
La finalul reuniunii, liderii participanți au adoptat o declarație comună prin care salută rezultatele referendumului și alegerile prezidențiale din Republica Moldova, angajându-se, totodată, în continuarea sprijinului necesar pentru ca țara să poată continua reformele și lupta împotriva interferențelor externe.
Îngrijorările lui Mark Rutte
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că modul în care Coreea de Nord cooperează cu Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare nu doar pentru partea europeană a NATO, ci și pentru SUA și că aşteaptă cu nerăbdare să discute cu noul preşedinte, Donald Trump, despre cum se poate face față acestor amenințări, transmite Agerpres.
Înainte de începerea summitului de la Budapesta, el a spus că trimiterea de soldați nord-coreeni în Rusia arată modul în care cooperează aceste țări. „Rusia livrează cea mai recentă tehnologie către Coreea de Nord în schimbul ajutorului nord-coreean în războiul împotriva Ucrainei”, iar aceasta este o amenințare nu doar pentru partea europeană a NATO, ci și pentru teritoriul continental al SUA.
„Asta înseamnă că toate flancurile NATO trebuie să colaboreze,” a subliniat Rutte, care i-a dat dreptate lui Donald Trump că partea europeană a NATO trebuie să cheltuie mai mult pentru apărare.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 5 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 5 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
-
Featuredacum 2 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național



