Întâlnirea de la Budapesta

Cea de a cincea reuniune a Comunității Politice Europene (EPC) a adus împreună, la 7 noiembrie, lideri de pe întregul continent la Budapesta, în Ungaria. Aceștia au discutat despre provocările cu care se confruntă Europa în materie de securitate, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al escaladării situației în curs din Orientul Mijlociu, despre migrația ilegală și despre aspecte legate de securitatea economică și de conectivitate din perspectiva energiei, a transporturilor, a tehnologiei informației și a comerțului mondial. Relațiile UE-SUA au fost, de asemenea, un subiect de discuție între lideri, având în vedere recentele alegeri din SUA.

Contextul politic și participanții

EPC a fost înființat după invazia Ucrainei de Rusia, în 2022, pentru a lega UE și vecinii precum Marea Britanie, Turcia și Ucraina. La cea de a cincea reuniune, au participat 42 de șefi de stat și de guvern din 24 de state membre ale UE și din Albania, Andorra, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Liechtenstein, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Elveția, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.

Discuții pe tema Securității

Agenda reuniunii de la 7 noiembrie a inclus o sesiune plenară dedicată provocărilor de securitate la adresa Europei, cu accent pe situația din Ucraina, și discuții în grupuri de lucru, în format restrâns, pe aspecte privind migrația și securitatea economică. Discuțiile liderilor din cadrul sesiunii plenare au evocat impactul semnificativ al agresiunii ruse împotriva Ucrainei asupra întregului continent, dar și la nivel global, subliniindu-se necesitatea unei acțiuni coordonate la nivel european pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, care luptă pentru apărarea independenței, a suveranității şi a integrității sale teritoriale.

Reacții asupra alegerilor din SUA

Liderii europeni s-au reunit, joi, în umbra victoriei electorale a lui Donald Trump și au spus că au convenit asupra necesității de a-și asuma mai multă responsabilitate pentru securitatea lor și de a se baza mai puțin pe Statele Unite, transmite Reuters. Realegerea lui Trump este o provocare majoră pentru Europa, deschizând o eră de incertitudine uriașă într-un moment în care continentul se luptă să găsească unitatea și cele două mari puteri ale sale, Germania (al cărei guvern s-a prăbușit) și Franța, sunt slăbite, comentează agenția de presă citată.

Mesajul liderilor europeni

A existat un acord că Europa ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru pacea și securitatea ei. „Pentru a fi sincer, abia așteptăm ca americanii să ne protejeze,” a declarat premierul ungar Viktor Orban, care este unul dintre puținii aliați apropiați ai lui Trump printre liderii europeni.

Alți lideri au avut un mesaj similar privind stimularea apărării europene într-un semnal clar către președintele ales republican, care a criticat în repetate rânduri alianța transatlantică NATO. „Nu ne putem delega securitatea americanilor pentru totdeauna,” le-a spus colegilor președintele francez Emmanuel Macron, care insistă de mult ca Europa să construiască propria apărare. „Trebuie să fim capabili să ne apărăm,” a spus el, la summitul de la Budapesta, avertizând că Europa nu trebuie să devină un ierbivor slab, victimă a carnivorelor care-l înconjoară.

Nevoia de pace în Europa

„Trebuie să examinăm modalităţi de a readuce pacea în Europa, care este pusă în pericol de război, de migraţie şi de o deteriorare a situaţiei economice,” a spus joi premierul ungar Viktor Orban, în deschiderea summitului Comunității Politice Europene. De asemenea, liderul maghiar a afirmat că Europa trebuie să-și reconsidere sprijinul pentru Ucraina.

Susținerea umanitară pentru Ucraina

Dar, majoritatea liderilor europeni nu au fost de acord cu Orban. „Ţările europene trebuie să transmită un semnal clar Statelor Unite ale Americii şi viitoarei administraţii Trump că vor susţine Ucraina cât de mult va fi necesar,” a declarat premierul finlandez Petteri Orpo, citat de Reuters.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost printre cei mulți care au subliniat importanța ca Europa și Statele Unite să continue să sprijine Ucraina împotriva Rusiei. „Este în interesul nostru ca autocrații acestei lumi să primească un mesaj foarte clar că nu există dreptul la putere, că statul de drept este important,” a spus von der Leyen.

Perspectiva Președintelui Ucrainei

La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că este prea devreme pentru a prezice ce curs va urma Donald Trump, dar că o Americă puternică ar fi bună pentru Europa și invers. „Desigur, încă nu putem ști care vor fi acțiunile lui. Dar sperăm că America va deveni mai puternică. Acesta este genul de America de care are nevoie Europa. Și o Europă puternică este ceea ce are nevoie America, în opinia mea,” a conchis Zelenski.

Reuniune multilaterală cu Republica Moldova

În marja reuniunii, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, președintele României, Klaus Iohannis, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-au întâlnit cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Sprijinul pentru Republica Moldova

Liderii au salutat spiritul de conducere al președintelui Sandu și angajamentul ei de a menține Republica Moldova pe calea europeană. De asemenea, liderii au dezbătut modalități de consolidare a cooperării în vederea sprijinirii economiei și a eforturilor de reformă ale acestei țări.

România a exprimat, o dată în plus, aprecierea pentru rezultatul pozitiv al referendumului constituțional, ceea ce va permite includerea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană în Constituția Republicii Moldova. Președintele României a pledat pentru continuarea sprijinului din partea UE și a statelor membre și partenere în favoarea Republicii Moldova, liderii europeni participanți reafirmând angajamentul de continuare a acestui sprijin pentru îndeplinirea de către Republica Moldova a obiectivelor sale de pace și democrație.

Semnal de alarmă cu privire la Coreea de Nord

La finalul reuniunii, liderii participanți au adoptat o declarație comună prin care salută rezultatele referendumului și alegerile prezidențiale din Republica Moldova, angajându-se, totodată, în continuarea sprijinului necesar pentru ca țara să poată continua reformele și lupta împotriva interferențelor externe.

Îngrijorările lui Mark Rutte

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că modul în care Coreea de Nord cooperează cu Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare nu doar pentru partea europeană a NATO, ci și pentru SUA și că aşteaptă cu nerăbdare să discute cu noul preşedinte, Donald Trump, despre cum se poate face față acestor amenințări, transmite Agerpres.

Înainte de începerea summitului de la Budapesta, el a spus că trimiterea de soldați nord-coreeni în Rusia arată modul în care cooperează aceste țări. „Rusia livrează cea mai recentă tehnologie către Coreea de Nord în schimbul ajutorului nord-coreean în războiul împotriva Ucrainei”, iar aceasta este o amenințare nu doar pentru partea europeană a NATO, ci și pentru teritoriul continental al SUA.

„Asta înseamnă că toate flancurile NATO trebuie să colaboreze,” a subliniat Rutte, care i-a dat dreptate lui Donald Trump că partea europeană a NATO trebuie să cheltuie mai mult pentru apărare.