Actualitate
Reușește Iohannis unde eșuează Merkel?
Germania este de mai multe luni bune în poziție de șpagat. Și așa va rămâne până când se va putea forma o majoritate. O majoritate nu se poate forma decât între Stânga și Dreapta. Nu este deloc exclus ca jertfa pentru construcția unui Guvern stabil să fie chiar capul cancelarului german. Ceea ce nu i-a reușit atâta timp lui Merkel, s-ar putea însă să-i iasă la socoteală lui Klaus Iohannis. Care este pe cale să bată palma cu Stânga politică. Dacă nu cumva a și făcut-o. Pentru moment, în secret.
În România, o alianță, fie ea și temporară, fie ea și pentru câteva obiective punctuale între Stânga și Dreapta, este dificil de făcut. Dacă nu chiar imposibil. Pentru că, din perpectiva partidelor politice, Dreapta este asigurată în primul rând de PNL. Un partid din ce în ce mai puțin interesant și important pentru jocurile pe care le preconizeză Klaus Iohannis. Dar care sunt aceste jocuri? Care este obiectivul real al acestuia?
De mai mult timp, am avansat teza conform căreia Klaus Iohannis nu mai este interesat de obținerea unui al doilea mandat. Și este o opțiune cât se poate de realistă. Atâta timp cât nu are un obiectiv de țară început și care ar trebui continuat, nu are un vehicul politic, PNL devenind obscur ca jucător de primă mână, și nici nu beneficiază de o formidabilă popularitate, care ar putea să îl ridice deasupra partidelor. Ceea ce nu s-a întâmplat nicicând în România, în istoria recentă.
După ce am lansat această teză, pur și simplu sub forma unei ipoteze politice, alți câțiva analiști au mers mai departe. Ei au informat opinia publică asupra intenției lui Klaus Iohannis de a deveni comisar european. Un scenariu posibil. Potrivit profilului său politic. Convenabil atât factorilor interni de decizie, cât și factorilor externi. În ultimele zile însă, această ipoteză este dată peste cap. În mod spectaculos. Analistul politic Bogdan Tiberiu Iacob, în Inpolitics, prezintă un raționament propriu, care concordă și cu unele informații care s-au scurs din direcția autorităților UE. Conform acestuia, lui Klaus Iohannis i se rezervă un trofeu mai mare decât cel de comisar european, dar în realitate cu o putere de decizie mai mică. La 1 decembrie 2019 se încheie cel de-al doilea și ultimul mandat de președinte al Consiliului European al lui Donald Tusk.
Este de presupus, susține Bogdan Tiberiu Iacob, și îl confirmă pe la colțuri și alți oficali europeni, ca succesorul acestuia să fie ales tot dintre candidații fostelor state comuniste. În definitiv, 11 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene sunt provenite din fosta zonă de influență a Uniunii Sovietice. Ponderea acestor state este suficient de mare pentru a oferi un candidat care, teoretic, devine numărul unu chiar dacă, în fapt, influența lui va fi mai mică decât a oricărui comisar european luat în parte. Iar dintre fostele state comuniste, România ocupă locul al doilea ca suprafață, după Polonia, și locul șase în rândul tuturor membrilor UE.
România este așadar bine poziționată pentru a ocupa o asemenea funcție, iar în ce-l privește pe Klaus Iohannis, el beneficiază de câteva atuuri cu adevărat excepționale. În primul rând, el a reușit să intre în grațiile tandemului franco-german și există certitudinea că va juca în continuare ca un lider politic disciplinat și loial unei Europe cu două motoare.
Plasarea într-o asemena funcție a lui Klaus Iohannis, în al doilea rând, poate scuti nucleul dur al Europei de coșmarul unui Visegrad 8, în care România ar putea juca un rol cheie, pentru a impune un tratament egal pentru toate statele, o discriminare pozitivă chiar pentru Europa Centrală și de Est, o întărire a flancului sud-estic al Europei și, implicit, un parteneriat mai solid cu Statele Unite. Chiar în perioada în care Germania anunță că se gândește la o politică europeană de apărare și are în vedere, fără să o spună deschis, o oarecare punere între paranteze a parteneriatului cu Statele Unite.
În al treilea rând, imaginea lui Klaus Iohannis se va upgrada în mod semificativ începând de la data de 1 ianuarie 2019, când, în numele României, el va prelua timp de șase luni președinția rotativă a Consiliului European. Această misiune deosebit de onorantă se poate transforma într-un real succes personal doar în măsura în care el va beneficia de un sprijin masiv din partea Exectivului pe care îl vom avea la acea dată. Cel puțin șase luni la începutul anului viitor, parteneriatul Președinție-Guvern va fi extrem de important și va avea efecte nu doar pe plan intern, ci și pe plan extern.
Și iată că am ajuns la esența acestui scenariu. Pe scurt, Klaus Iohannis își pierde toate joburile, atât jobul intern cât și jobul extern, în absența unei înțelegeri politice cu principalul partid politic din România. Cu Stânga, reprezentată de PSD. Partid care, în plus, este aliat oficial și cu ALDE și neoficial cu UDMR. Dar cum se poate ajunge la această înțelegere? În ce condiții l-ar susține în plin an electoral PSD pe adversarul său Klaus Iohannis, atât pentru a-i asigura logistica necesară exercitării cu succes a președinției prin rotație a Consiliului European cât și, atenție, pentru a ocupa poziția deținută în acest moment de Donald Tusk? Mai este nevoie oare să precizez că o candidatură pentru președinția Consiliului European trebuie susținută de către Guvernul țării respective?
Având în vedera aceste circumstanțe, lui Klaus Iohannis nu-i rămân decât două opțiuni. Fie distruge actuala majoritate parlamentară până a sfârșitul anului, crează o altă majoritate, ceea ce presupune o rupere a PSD, și instalează spre sfârșitul acestui an un nou Guvern „al său”, fie cade la înțelegere cu PSD.
În acest moment, Klaus Iohannis încă se mișcă în cele două planuri. El încă tatonează și încearcă, cu sprijnul instituțiilor de forță și în primul rând al DNA, să execute Partidul Social Democrat, dar, în același timp, încheie pentru orice eventualitate și primele înțelegeri netransparente cu Liviu Dragnea. Beneficiind din plin de faptul că acesta, un om duplicitar prin natura lui, este împins la o și mai mare duplicitate de DNA și de către Justiție.
Situația este destul de perversă. În sensul că, din punct de vedere politic, pentru a demoniza actuala coaliție majoritară, menținerea lui Dragnea la cârma PSD este indispensabilă pentru Klaus Iohannis și benefică pentru opoziție – nemaivorbind de faptul că, inevitabil, se crează treptat și o opoziție internă în PSD față de liderul său – pe de altă parte, drumul cel mai scurt al lui Iohnanis către Consiliul European ar trece nu printr-un Guvern PSD-ALDE, ci în baza susținerii unui Guvern de Dreapta. În al doilea rând, în 2019, PSD ar putea fi interesat, așa cum a mai făcut și în alte situații, ca sub un pretext oarcare să se lase împins de la puterea executivă, astfel încât să nu intre erodat în alegeri.
Dacă luăm în calcul ipoteza unei înțelegeri încă netransparente cu Liviu Dragnea, ne-am putea imagina care este oferta lui Klaus Iohannis. Renunțarea la candidatura pentru funcția de președinte al României astfel încât, pe neașteptate, Dreapta s-ar trezi fără niciun candidat eligibil – pentru că nici Predoiu, nici Cioloș nu au șanse reale, în timp ce Stânga ar putea da în contrapartidă viitorul președinte al României. O ofertă destul de generoasă, în condițiile în care, în 2019, PSD ar fi liber să-și desfășoare așa cum vrea campania pentru locale și europarlamentare și ar avea garantat postul de la Cotroceni și ar putea trece și în Opoziție pentru a-și asigra o victorie politică pe toate planurile, imediat după ce Guvernul PSD îl propune și în susține pe Klaus Iohannis pentru președinția Consiliului European.
Ar fi un târg bun pentru PSD, dacă asta ar negocia cu adevărat Liviu Dragnea. Numai că în PSD și în electoratul PSD se vorbește din ce în ce mai insistent că de fapt el și-ar negocia propriul dosar penal. Și întrucât analiștii politici insistă din ce în ce mai mult asupra unui scenariu complementar, prin care doamna Laura Codruța Kovesi să ajungă, tot prin 2019 – începutul anului 2020, șeful procurorilor europeni, mă gândesc că la un asemenea rezultat nu s-ar putea ajunge prin demitere, care ar însemna o veritabilă compromitere a șefei DNA, ci mai degrabă printr-o demisie de onoare. Pe care însă doamna Kovesi afirmă acum că o refuză. Pare exclus însă ca, dacă există o înțelegere netransparentă, tocmai Laura Codruța Kovesi să lipsească de la masă.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Terenuri arabile de vânzare în Prahova, oferite de OLTINA IMPEX PROD COM SRL
Oferta respectă Legea nr. 17/2014
Societatea comercială OLTINA IMPEX PROD COM SRL anunță scoaterea la vânzare a unor suprafețe de teren arabil situate în extravilanul localităților Dumbrava și Drăgănești, județul Prahova. Potrivit informațiilor furnizate de companie (sursa: OLTINA IMPEX PROD COM SRL), întreaga procedură se desfășoară cu respectarea prevederilor Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, în forma sa actualizată.
Prețul de vânzare și condițiile financiare
Conform anunțului transmis de OLTINA IMPEX PROD COM SRL, prețul de ofertă este de 7.000 de euro (plus TVA conform legislației în vigoare) pentru terenurile arabile puse în vânzare. Plata se va efectua în lei, la echivalentul în moneda națională calculat la cursul BNR din ziua emiterii facturii fiscale și a întocmirii sau autentificării contractului de vânzare.
Detalii despre parcele: amplasament și compactare
Persoanele interesate pot obține informații suplimentare referitoare la suprafețele parcelelor disponibile, amplasamentul exact al terenurilor și gradul de compactare a acestora. Datele tehnice, configurația loturilor și orice alte clarificări legate de proprietăți se oferă direct de către reprezentanții societății.
Date de contact și modalitatea de informare
Pentru detalii și programarea discuțiilor, cei interesați se pot adresa sediului OLTINA IMPEX PROD COM SRL din orașul Urlați, strada Socului nr. 20A, județul Prahova.
– E-mail: office@oltina.ro
– Telefon: 0744 518 926; 0729 222 461
Actualitate
Factura usturătoare a războiului: Generalul Kenneth Wilsbach avertizează că forțele aeriene au epuizat fondurile din cauza conflictului cu Iranul
Operațiunea Epic Fury a aruncat bugetul forțelor aeriene americane într-un impas financiar fără precedent. Generalul Kenneth Wilsbach, ofițerul cu cel mai înalt rang din aviația militară, susține că este nevoie de un pachet masiv de 1,5 trilioane de dolari pentru ca Statele Unite să își păstreze supremația tehnologică și operațională în fața amenințărilor actuale.
Dilema bugetară sub presiunea focului inamic
Conflictul din Iran a forțat Pentagonul să recurgă la manevre financiare riscante. Deoarece cheltuielile pentru Epic Fury nu au fost prevăzute în bugetul inițial, oficialii militari au fost nevoiți să „împrumute” fonduri de la alte programe vitale. Generalul Wilsbach a explicat că, pentru a plăti facturile curente ale războiului, s-a stopat finanțarea unor proiecte esențiale care ar fi trebuit finalizate în acest an. Documentele recente sugerează tăieri masive, inclusiv peste 700 de milioane de dolari din programele de achiziție de aeronave, totul pentru a acoperi necesitățile imprevizibile ale frontului.
Supraviețuirea flotei aeriene depinde de trilioanele de dolari solicitate
Viziunea administrației pentru un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari în anul fiscal 2027 pare tot mai greu de atins, pe măsură ce negocierile politice din Congres stagnează. Fără aceste fonduri, proiecte strategice precum scutul de apărare antirachetă Golden Dome sau achiziția avioanelor invizibile F-35 riscă să fie încetinite sau chiar anulate. Mai mult, stocurile de muniție și producția de drone, intens utilizate în conflictul iranian, au ajuns la niveluri critice, punând în pericol capacitatea de ripostă pe termen lung.
Prețul sângelui și al oțelului în Orientul Mijlociu
Reluarea luptelor împotriva Iranului, după prăbușirea fragilului armistițiu pe 10 iulie, a adus pierderi umane și financiare grele. Până la jumătatea acestei luni, 14 soldați americani și-au pierdut viața, iar alți 400 au fost răniți. Costurile financiare sunt estimate deja la aproximativ 40 de miliarde de dolari. În ciuda pericolului constant, Wilsbach a lăudat reziliența trupelor care operează sub focul continuu al barajelor iraniene, reușind să mențină aerodromurile deschise pentru a menține presiunea asupra Teheranului.
Actualitate
O nouă etapă în apărarea orbitală: Pentagonul depășește impasul tehnic și reia lansările de sateliți
După o „pauză strategică” forțată de erori de proiectare și defecțiuni tehnice, Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) repornește motoarele. O nouă flotă de sateliți de ultimă generație este gata de lansare, marcând un moment critic în construcția infrastructurii defensive pe orbită joasă.
Statele Unite reiau oficial desfășurarea primei generații de sateliți din cadrul rețelei de transport spațial, după ce o serie de probleme tehnice a menținut programul la sol. Liderii agenției au confirmat că perioada de inactivitate a fost esențială pentru remedierea unor vulnerabilități critice descoperite la primele unități trimise pe orbită anul trecut. Planul actual vizează plasarea rapidă a peste 20 de noi vehicule spațiale, ca parte a unui efort masiv de a atinge pragul de 158 de sateliți funcționali în acest segment.
Depășirea erorilor de proiectare și a problemelor de propulsie
Drumul către o rețea orbitală infailibilă nu a fost lipsit de obstacole. Oficialii apărării au recunoscut deschis că primele zeci de unități lansate au suferit din cauza unor modele termice eronate și a unor defecțiuni la sistemele de propulsie electrică. Aceste probleme au împiedicat sateliții să ajungă pe planurile orbitale ideale, forțând inginerii să implementeze soluții de atenuare termică și ajustări software de ultim moment pentru restul flotei.
Această restartare a calendarului de lansări este privită cu o doză de optimism precaut. Deși verificările tehnice nu sunt complet finalizate pentru toate unitățile aflate deja pe orbită, experții sunt încrezători că experiența acumulată în ultimele șase luni va accelera procesul de integrare a noilor sateliți care urmează să părăsească rampa de lansare.
Provocările tehnologiei laser și obstacolele birocratice
Dincolo de hardware, Pentagonul se confruntă cu o provocare majoră în crearea unei „rețele de tip plasă” (mesh network). Dificultățile în producția legăturilor optice inter-satelitare – esențiale pentru comunicarea instantanee în spațiu – rămân un punct sensibil. Aceste conexiuni laser sunt coloana vertebrală a întregii arhitecturi defensive, fiind vitale pentru succesul inițiativei „Cupola de Aur”.
Mai mult, testarea tehnologiilor de transmitere a datelor către platformele militare de la sol se lovește de zidul autorizațiilor de spectru radio. În timp ce testele în largul oceanului și cu partenerii internaționali au primit undă verde, utilizarea acestor frecvențe deasupra teritoriului american rămâne blocată într-un proces administrativ anevoios, care durează deja de mai mulți ani.
Consolidarea capacităților tactice pentru teatrul de operații modern
Miza acestor lansări este transformarea unui concept teoretic într-o capacitate de luptă reală. Odată ce rețeaua va atinge o densitate critică de sateliți pe mai multe planuri orbitale, forțele armate vor beneficia de un flux de date în timp real, capabil să conecteze senzorii de detectare cu sistemele de interceptare într-un mod fără precedent.
Integrarea în noua rețea de date spațiale a Forțelor Spațiale va permite ca informațiile tactice să circule global, cu o latență minimă. Pentru strategii militari, acest moment marchează începutul unei noi ere, în care spațiul nu mai este doar un domeniu de observație, ci un centru nervos activ și rezilient pentru securitatea națională.
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 20 de oreIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 5 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI



