În 2026, România a inventat „robotul uman”: polițistul care muncește în locul calculatorului, dezvăluit de Sindicatul Europol

„Era digitală” la Direcția Rutieră: calculatorul există, dar muncește polițistul

În România anului 2026, povestea digitalizării în Poliția Română arată cam așa: există bază de date, există aplicații, există tablete, există chiar și specialiști. Singurul care lipsește din ecuația asta este… calculatorul care să muncească.

În locul lui, sunt puși să pedaleze polițiștii rutieri, transformați – după cum arată Sindicatul Europol – în simpli operatori de căutare manuală, rupți de la activitatea lor de zi cu zi pentru a face ceea ce un sistem informatic ar trebui să rezolve în câteva secunde.

Pe hârtie, Poliția Română vorbește despre digitalizare, debirocratizare și aplicații moderne. În realitate, pixul, hârtia și tabelele Excel au rămas marele sistem informatic național.

Tablete de decor: lege avem, tehnologie avem, aplicația… nu știe legea

Sindicatul Europol a atras în mod repetat atenția asupra felului în care este „gestionată” digitalizarea activității polițiștilor rutieri. De peste doi ani, una dintre problemele semnalate este de un absurd perfect românesc:

• tabletele din dotare nu permit finalizarea procedurii contravenționale pentru toate actele normative pentru care polițiștii au competență.

Tradus:

• tehnologia există,
• tabletele există,
• legislația există,

dar aplicațiile nu sunt configurate astfel încât polițistul să își poată face întreaga muncă în format digital.

Cu alte cuvinte, statul le-a dat polițiștilor tablete ca să dea bine în prezentări PowerPoint, dar munca reală tot cu pixul și hârtia se face. Digitalizarea, varianta „poză pentru Facebook”.

Avem aplicație, avem bază de date, avem și oameni desemnați. Soluția? Să caute polițistul cu mâna

Dacă cineva ar fi crezut că aici se termină absurdul, 2026 a venit cu un nou nivel de „inovație managerială”.

În timp ce există aplicația Abateri, care are în spate o bază de date, și în timp ce, la nivelul Direcției Rutiere, există persoane desemnate care au acces la instrumentele necesare pentru interogarea acesteia și pot seta criterii de căutare, polițiștii rutieri din toată țara au fost puși… să facă ei munca aplicației.

Adică, în loc să apese cineva câteva butoane, Direcția Rutieră a hotărât să împartă munca unui sistem informatic la mii de polițiști rutieri, fiecare cu propriile evidențe, propriile dosare, propriile tabele. România digitală funcționează, dar doar dacă o ia fiecare la mână, local.

Cum a început haosul: două adrese, câteva ore termen și cinci ani de căutări manuale

Situația a explodat în contextul unor solicitări transmise de Direcția Rutieră către unitățile teritoriale. Scopul – nobil pe hârtie:

• evaluarea cadrului normativ privind siguranța rutieră,
• realizarea unor statistici privind situații grave legate de persoane cărora li s-a anulat permisul de conducere.

Prin adresa nr. 2075711 din 25.02.2026, cu termen de câteva ore, structurile teritoriale au fost puse să identifice, pentru ultimii cinci ani, printre altele:

• cazurile în care persoane cărora le-a fost anulat permisul pentru infracțiuni prevăzute de art. 336 Cod penal (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe stupefiante)
• au obținut ulterior un nou permis
• și au fost din nou implicate în fapte relevante pentru siguranța rutieră.

În aceeași zi, prin adresa nr. 2075853, s-a venit cu un „update”:

• s-au cerut informații detaliate, inclusiv identitatea persoanelor,
• data condamnării definitive,
• data obținerii noului permis,
• data eventualelor fapte ulterioare legate de siguranța rutieră.

Necesitatea unei analize reale privind siguranța rutieră? Perfect justificată.
Modul în care s-a făcut analiza? De muzeu: mii de polițiști, căutând cu ochii prin teancuri de hârtii ce puteau fi găsite prin câteva comenzi într-o bază de date existentă.

Direcția Rutieră are cheile sistemului. În loc să le folosească, trimite polițiștii în arhivă

În loc ca informația existentă în sistemele informatice să fie valorificată centralizat de Direcția Rutieră – care are acces la instrumentele necesare aferente aplicației Abateri – polițiștii rutieri din țară au fost obligați să:

• caute manual cazurile,
• le identifice în evidențele locale,
• le transcrie în tabele,
• centralizeze ce ar fi putut face un server în câteva secunde.

Explicația pentru publicul larg, așa cum o evidențiază Sindicatul Europol:

• Pe de o parte, avem o instituție (Direcția Rutieră) care deține baza de date și accesul la ea, cu posibilitatea de a folosi criterii de căutare.
• Pe de altă parte, avem polițiști rutieri din toată țara, scoși din activitățile obișnuite, trimiși să caute cu mâna aceleași informații în arhivele proprii, pentru a le băga în… tabele Excel.

În aceste condiții, nu mai putem vorbi despre digitalizare, ci despre externalizarea muncii unui sistem informatic către polițiști. Și încă gratuit.

„Digitalizare” made in Romania: sistemul nu caută, sistemul te pune pe tine să cauți

La nivel de logică minimă, digitalizarea înseamnă ca un calculator să-ți facă munca repetitivă, nu să te transforme pe tine în calculator.

Dar la Direcția Rutieră, potrivit situațiilor semnalate de Sindicatul Europol, povestea sună invers:

• în loc ca un specialist să apese câteva butoane la sediul central,
• mii de polițiști sunt puși să citească, să caute, să bifeze și să completeze manual date care există deja într-o bază de date.

De aici întrebare decentă, dar devastatoare:
Care mai este rostul digitalizării dacă, atunci când avem nevoie de informații, sistemul ne trimite înapoi la dosare, evidențe locale și căutări manuale?

Tablete în stradă, pix în mână: marele paradox al Poliției Române

Acesta este marele paradox semnalat constant de Sindicatul Europol:

• polițistul din stradă constată că tableta NU îi permite să aplice sancțiuni în baza tuturor actelor normative pentru care are competență;
• în același timp, Poliția Română vorbește cu seriozitate despre eficientizare, debirocratizare, tablete, aplicații și baze de date interconectate.

Realitatea din teren:

• tableta și aplicația sunt în dotare,
• dar pixul, hârtia și „plombagina” sunt la putere.

Dacă aplicația nu poate fi configurată cu toate actele normative aflate în competența polițiștilor rutieri,
dacă bazele de date nu sunt folosite pentru a automatiza căutările și generarea statisticilor,
atunci întrebarea sinceră este:

Ce anume s-a digitalizat, de fapt? Designul paginii de login?

Polițistul nu cere minuni: doar o aplicație care să facă ce scrie în fișa postului ei, nu a lui

Colegii din teren nu cer tehnologie SF:

• nu cer roboți,
• nu cer inteligență artificială,
• nu cer mașini zburătoare.

Cer doar lucruri elementare care să le ușureze activitatea și să reducă timpul de așteptare al cetățenilor atunci când interacționează cu Poliția Rutieră.

Polițiștii rutieri se întreabă, pe bună dreptate, cât mai trebuie să aștepte pentru ca aplicația Abateri să poată fi folosită normal, astfel încât să ofere:

• o bază de date care să poată fi interogată eficient;
• criterii de căutare configurate corespunzător;
• configurare cu toate actele normative pentru care au competență și posibilitatea de a finaliza electronic procedura contravențională;
• eliminarea raportărilor și căutărilor manuale atunci când informația există deja în sistemele Poliției Române.

Nu e vorba de mofturi, ci exact de scopul pentru care aceste sisteme au fost create și plătite. În „epoca digitalizării” e greu de explicat cum, după ani de discuții despre aplicații și sisteme informatice, tot nu pot aplica de pe tabletă toate sancțiunile aferente actelor normative din competența lor.

Dacă există tot, de ce nu funcționează nimic?

Întrebarea care arde, formulată limpede dinspre Sindicatul Europol, este următoarea:

Dacă:

• există o bază de date,
• există aplicația Abateri,
• există specialiști în cadrul Direcției Rutiere care au acces la aceste sisteme,
• informația poate fi identificată prin criterii de căutare,

atunci de ce este nevoie ca polițiștii rutieri din întreaga țară să caute manual mii de situații?

Răspunsul nu ține de tehnologie, ci de un management care refuză să folosească instrumentele pe care spune că le are.

Digitalizarea de fațadă: becul e modern, dar tot cineva trebuie să-l învârtă

Situația este, în mod deschis, stânjenitoare:

• după atâția ani de promisiuni privind digitalizarea,
• după atâția bani băgați în aplicații și echipamente,

suntem încă în punctul în care pixul și hârtia reprezintă soluția de bază pentru o instituție care pretinde că se modernizează.

Din punct de vedere managerial, instituția încă plutește în zona clasică a bancurilor cu polițiști. Iar dacă vă întrebați:

„Câți polițiști sunt necesari să învârtă un bec?”

Răspunsul ironic, sugerat de realitatea de la Direcția Rutieră, ar fi:

• unul singur, ca în banc,
  dar în spatele lui mai e o armată întreagă pusă să completeze tabele, să caute manual și să compenseze ce nu face sistemul informatic.

Iar, potrivit situațiilor semnalate de Sindicatul Europol, cel mai „bun răspuns” la întrebarea cu becul nu-l găsiți nici în manuale, nici în lege, ci în practica Direcției Rutiere, unde digitalizarea înseamnă:

• calculatorul afișează interfața,
• polițistul face restul. (Cristina T.).

Substanțe cu THC, aduse din Slovacia prin intermediul unei firme de curierat

O tânără în vârstă de 19 ani este cercetată într-un dosar de trafic internațional și intern de droguri de risc, după ce anchetatorii au stabilit că ar fi procurat din Slovacia substanțe interzise și le-ar fi introdus în România în vederea comercializării.

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Tulcea, substanțele au fost transportate prin intermediul unei firme de curierat. Este vorba despre o cantitate de materie vegetală care conținea THC, o substanță psihotropă biosintetizată de planta de cannabis, precum și THC-O-acetat, compus cu efecte psihoactive.

Coletul ar fi fost ridicat de o minoră de 13 ani

Din cercetările efectuate până în acest moment reiese că, după sosirea coletului, tânăra i-ar fi cerut unei rude în vârstă de 13 ani să îl ridice. Minora este membră a familiei persoanei cercetate.

Ancheta a continuat cu efectuarea unei percheziții domiciliare în orașul Sulina. Din locuința tinerei, polițiștii au ridicat mai multe mijloace de probă, care urmează să fie analizate în cadrul dosarului penal.

Instanța a dispus arestarea la domiciliu pentru 30 de zile

Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Tulcea au dispus inițial reținerea tinerei, aceasta fiind cercetată pentru trafic internațional și intern de droguri de risc.

Ulterior, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Tulcea a decis plasarea inculpatei în arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

La desfășurarea activităților judiciare au participat polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă – Grupul de Nave Sulina și polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Tulcea.

Ancheta continuă sub coordonarea procurorilor DIICOT

Cercetările sunt coordonate de procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Tulcea, care urmează să stabilească întreaga situație de fapt și responsabilitatea persoanei vizate.

Pe parcursul întregului proces penal, inculpata beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție. (Sava N.).