Actualitate
Kovesi a cazut in propria capcana. Una fara iesire
Motto: ”Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt”. (Laura Kovesi-2014)
Să analizăm la rece fapte ”calde”.
Acuzație de calibru nuclear a fostului procuror DNA Mihaiela Moraru Iorga: aceasta a afirmat, ieri, la Antena 3, că şefa DNA a chemat-o, la un moment dat, şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.
“Trebuia desemnat la un moment dat premierul României. Era vehiculat numele unui fost ministru. Exista în lucru la mine un dosar cu acest fost ministru. Nu dau nume pentru că nu vreau să spună cineva că am stricat vreo anchetă. Am fost chemată şi întrebată dacă am putea să ieşim cât mai repede cu acel dosar. Explicaţia a fost de genul că, dacă acest domn va ajunge premier, doamna Dana Gîrbovan va fi ministru al Justiţiei, ceea ce ar însemna un dezastru pentru noi”, a spus, fără a furniza nume, Mihaiela Moraru Iorga.
Azi dimineața, cu maximă promptitudine, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat pentru Agerpres, că nu a existat nicio discuţie cu vreun procuror din DNA sau cu Mihaiela Moraru Iorga despre un dosar referitor la un ministru care putea să ajungă premier.
“Nu a existat nicio discuţie cu vreun procuror din DNA sau cu inculpata Mihaiela Moraru Iorga despre un dosar referitor la vreun ministru care putea să ajungă premier. Nu am făcut niciodată presiuni sau acte de imixtiune în activitatea vreunui procuror. Nu comentez afirmaţiile nereale ale inculpaţilor”, a spus Kovesi.
Săptămâna trecută, DNA a informat că procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual în formă continuată (patru acte materiale).
Două ar fi elementele interesante ale acestui meci dintre zeițele anticorupției.
Primul e confirmarea – dacă acuzațiile sunt reale – a faptului că legendarul Binom a sucombat încă de acum mai bine de un an, iar DNA joacă îndrăcit pe cont propriu, inclusiv politic.
Ministrul de care vorbește Iorga este Sorin Grindeanu, desemnat premier de PSD în decembrie 2016, singurul care i-a propus – și a și recunoscut asta oficial – postul de ministru al Justiției judecătoarei Dana Gîrbovan, fiind refuzat.
Grindeanu a fost, cum bine ne amintim, o concesie destul de mare făcută SRI de către Liviu Dragnea, după lovitura dură administrată de Cotroceni în cazul Shaiddeh, respinsă fără motivație. Intuind că se poate ajunge rapid la o criză politică, Dragnea a făcut un mare pas înapoi, după ce apucase să-și umfle mușchii că nici măcar nu va lua în calcul o altă nominalizare.
În persoana lui Sorin Grindeanu, el a desemnat, de nevoie, un premier avînd conexiuni de-a dreptul străvezii cu serviciile. Absolvent al academiei SRI și fost ministru al Comunicațiilor, un domeniu aproape ”dedicat” serviciilor, în România, apropiat de Ilie Sîrbu și Victor Ponta, Grindeanu era considerat omul ”băieților”. A spus-o explicit, printre primii, Traian Băsescu, a venit apoi rîndul lui Liviu Dragnea și al altora.
Și totuși, de la Iorga aflăm că Laura Kovesi a vrut blocarea numirii lui Grindeanu, în numele propriilor interese.
Dacă șefa DNA a acționat astfel, înseamnă că nu mai dădea doi bani, încă din decembrie 2016, pe dorințele și planurile SRI, iar pe de altă parte că se simțea suficient de puternică pentru a înfrunta serviciile aproape fățiș.
Al doilea element important este concluzia incontestabilă că DNA și-a făcut praf imaginea și că va fi nevoie, probabil, de o adevărată revoluție internă pentru a se redresa.
Argumentele sunt simple și de bun simț.
Dacă Mihaiela Iorga spune adevărul, DNA e o instituție penală, care trebuie făcută pulbere, pentru imixtiunea de maximă gravitate în jocurile politice.
Dacă Iorga minte cu nerușinare, lucrurile rămîn, oricum, foarte grave pentru parchet.
A inventa cap-coadă o asemenea poveste pe seama Laurei Kovesi și a o livra cu seninătate presei e o atitudine care relevă un personaj mizer, complet fără caracter dar, mai ales, fără scrupule, care calcă legea și demnitatea de om – mai mult decît cea de procuror – în picioare de dragul propriilor interese.
Dacă fosta procuroare-vedetă a DNA minte în halul ăsta pe seama propriei șefe, a celei cu care a colaborat ani și ani de zile, ce șanse are un om obișnuit în fața anchetatorilor?
Înseamnă, fără drept de apel, că DNA e o instituție putredă, doar pentru faptul că a tolerat asemenea personaje în sînul său.
Iar principalul vinovat e Laura Kovesi, cea care avea drept misiune de prim rang asigurarea calității umane și profesionale a procurorilor.
Pentru că un procuror fără caracter și care nu e frate cu adevărul e mai rău decît infractorii pe care îi anchetează.
Numai că Laura Kovesi ne-a transmis, de-a lungul timpului, repetate asigurări că la DNA lucrează crema-cremelor, elita procurorilor, oameni între oameni. La pachet cu asigurarea că are suficientă experiență cît să poată formula asemenea aprecieri.
”După experienţa de Procuror General mi-a fost mult mai uşor să gestionez toate problemele care au apărut în activitatea de Procuror Şef al DNA din toate punctele de vedere. Experienţa anterioară m-a ajutat foarte mult pentru că ştiam exact care sunt zonele în care trebuia să facem anumite modificări. Faptul că 6 ani am fost într-un contact permanent, prin intermediul Procurorului Şef, cu toate problemele DNA-ului mi-a fost de mare ajutor în a identifica rapid ce schimbări trebuie făcute, dacă se impun anumite schimbări; am preluat din mers o instituţie despre care ştiam foarte multe” spunea ea, într-un interviu.
În rezumat: ”Pe mine nu mă prostește nimeni de acolo, sunt prea versată în materie”.
Și mai spunea:
”Dincolo de profesionalism, pe care cred că orice procuror trebuie să-l aibă, sunt importante şi anumite elemente de caracter cum sunt curajul, iniţiativa, spiritul de echipă; să fie o persoană activă, să fie o persoană muncitoare, consecventă, dar cred că, în primul rând, trebuie să fie o persoană corectă. Acestea sunt cele mai importante trăsături pe care trebuie să le aibă un procuror, profesionalismul şi corectitudinea”.
Profesionalism și corectitudine, ați citit bine.
Acum, aflăm de la Kovesi că reputata procuroare Iorga era și neprofesionistă – a îngropat dosarul Microsoft, cică – și mincinoasă.
”Cred că importante pentru obţinerea acestor rezultate au fost calitatea umană şi cea profesională a procurorilor care lucrează în această direcţie, care, ajutaţi prin măsuri organizatorice şi administrative, s-au putut axa pe priorităţi şi pe nişte rezultate. E foarte important că procurorii din DNA sunt foarte curajoşi, foarte activi, au un spirit de echipă foarte bun. Este mult mai uşor să obţii rezultate când oamenii sunt de calitate şi ştiu ce au de făcut” mai spunea Kovesi.
În alt interviu, adăuga ”Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt”.
În fapt, aproape nu a existat interviu – și au fost cu grămada – al șefei DNA în care să nu fi înălțat osanale supermanilor din subordine.
Au fost de ajuns cîteva ”sincope” profesionale ca să aflăm, de la același personaj, că în DNA lucrează la cel mai înalt nivel mincinoși, incompetenți, ba chiar penali.
Un impas de imagine din care Laura Kovesi, din păcate pentru ea, nu mai are cum ieși, iar cel mai grav aspect e că tîrăște după ea și instituția. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




