Connect with us

Actualitate

A văzut și Iohannis statul paralel

Publicat

pe

Președintele Klaus Iohannis a avut o intervenție publică, prin care a contestat vehement existența statului paralel. Ceea ce este însă absolut straniu este că el însuși, și asta încă de la începutul mandatului, a pus umărul la edificarea unui stat paralel. Și a făcut-o nu în puterea nopții, ci ziua, în amiaza mare. Printr-un document oficial supus adoptării Parlamentului României. Acest document există. El se numește Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019. Iar acolo este prezentat pe larg conceptul statului paralel, avut în vedere de Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis nu poate contesta realitatea statului paralel. Nici măcar nu poate afirma că, dacă l-a văzut, l-a văzut printre gene. Ar fi incorect. El a evaluat posibilitatea construcției statului paralel în toată splendoarea acestui concept și a prevăzut inclusiv instrumentele indispensabile existenței acestuia. Documentul adoptat de Parlament sub forma unei Hotărâri există încă din data de 23 iunie 2015 și este o Hotârâre a Parlamentului nr. 33/2015 privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019.

Prima semnătură pe acest document îi aparține lui Valeriu Zgonea, care era președinte al Camerei Deputaților. Iar primul gest de revoltă l-a avut Călin Popescu Tăriceanu, care la acea dată nu era președinte al Senatului României și care a susținut din capul locului că acest document, cel mai important document elaborat de Președinția României, poate constitui o bază juridică care să-i confere președintelui puteri extraconstituționale de natură a conduce la substituirea de către această instituție a unor puteri legitim alese și legitim numite ale statului.

Prima și cea mai importantă caracteristică a documentului creat de Klaus Iohannis și adoptat de Parlamentul României este că, în perioada 2015-2019 un nou concept, cel de securitate – atenție – extinsă urma să guverneze întreaga strategie de apărare a țării. De altfel, din capul locului, dar chiar și ulterior, Klaus Iohannis a avut intenția să înlocuiască termenul de apărare cu termenul de securitate. Dar din motive care îmi scapă, nu a reușit să-și ducă acest plan până la capăt. Ce înseamnă acest concept de securitate extinsă în viziunea noului președinte al României?

Conceptul de securitate extinsă vizează zece domenii. 1). Apărare națională și colectivă; 2) Ordine publică; 3). Activități de informații și contrainformații; 4). Educație; 5) Sănătate; 6) Economie; 7) Energie; 8) Domeniul financiar; 9) Mediu; 10) Infrastructuri critice. Practic, odată cu venirea la putere a lui Iohannis, conceptul de securitate se extindea atât de mult, încât acoperea aproape în exclusivitate societatea românească. Apărarea devenind securitate iar securitatea devenind extinsă, nu mai lăsa niciun domeniu în care cei responsabili pentru materializarea acestui document să nu poată inteveni prin instrumente specifice.

În paranteză fie spus, Traian Băsescu, pe parcursul celor două mandate ale sale, nu a reușit să-și construiască, deși ar fi dorit, un asemenea mecanism prin care societatea românească să poată ajunge în totalitate la mâna președintelui prin intermediul unui concept de securitate extinsă, care să permită instituțiilor de forță ale statului să controleze practic toate domeniile. Traian Băsescu s-a împotmolit atunci când una dintre strategiile elaborate sub președinția sa a identificat presa ca fiind un pericol pentru siguranța națională și când, în urma reacțiilor societății civile, documentul respectiv nu a mai fost prezentat spre aprobare Parlamentului, întrucât risca să fie acolo aruncat în aer. De altfel, ultimul mandat al lui Traian Băsescu nu a mia „beneficiat” din acest motiv de niciun fel de strategie națională de apărare.

Pornind de la acest concept de securitate exinsă, planul lui Klaus Iohannis era ca, pentru fiecare dintre aceste zece domenii sau pentru cea mai mare parte a acestora, să fie create instrumente tactice de intervenție sub forma unor consilii. Și, de altfel, a și fost conceput primul consiliu, cel de supraveghere fiscală care, din fericire, nu a mai putut opera și a rămas doar pe hârtie. Acest consiliu urma să fie condus de guvernatorul Bancii Naționale, Mugur Isărescu. Celelalte consilii nu au mai putut fi create pentru că Parlamentul s-a opus. Cel mai important adversar al implementării în acest fel a securități extinse fiind Călin Popescu Tăriceanu.

Ansamblul acestor consilii, dacă ele s-ar fi constituit și și-ar fi intrat în atribuții, însemna nici mai mult nici mai puțin decât un guvern paralel. Am fi avut un executiv la Palatul Victoria, al cărui rol urma să fie redus la simpla punere în operă a deciziilor luate la Cotroceni în baza implementării strategiei de securitate extinsă și am fi avut un al doilea guvern, cel adevărat, sub umbrelă prezidențială, alcătuit nu din ministere ci din consilii, care elabora strategiile pe domenii urmărind în același timp și implementarea lor de către aparatul executiv din Palatul Victoria.

Este chiar definiția statului paralel. Statul paralel nu este nici mai mult nici mai puțin decât o instituție artificială sau un ansamblu de astfel de instituții neprevăzute în Constituție, care se substituie instituțiilor democratic alese sau democratic numite, parazitând finalmente întreaga societate și răspunzând exclusiv intereselor unui grup privilegiat de persoane. Faptul că Iohannis nu a putut pe parcursul mandatului său prezidențial, care s-ar putea să fie și primul și ultimul, să-și ducă până la capăt acest proiect, nu înseamnă nicidecum că statul paralel nu există sau că el nu ar putea exista.

În finalul acestei analize, nu pot să nu remarc că președintele Klaus Iohannis, atunci când neagă existența statului paralel, o face dintr-un singur motiv. Și anume acela că nicio formă a statului paralel care a funcționat până în prezent în România nu se identifică cu proiectul său din 2015. Nici statul paralel care a însemnat și înseamnă instituii și șefi de instituții scăpate de sub control și care și-au construit instrumente proprii de putere, substituindu-se mecanismelor constituționale, cum sunt cele definite de fostul președinte Traian Băsescu și nici acel stat paralel creat de tandemul Victor Ponta – Gabriel Oprea printr-o hotărâre de Guvern și care avea chiar și o denumire, respectiv Grupul Interministerial Strategic.

Prin urmare, Klaus Iohannis 1). nu recunoaște că sub mandatul său un premier al României, Victor Ponta, este autorul unei construcții de stat paralel care, culmea, a fost și întărită printr-un act normativ, stat paralel căruia i s-a pus capăt în fapt prin eliminarea conducătorului acestuia, în persoana lui Gabriel Oprea; 2) Klaus Iohannis nu recunoaște că, atunci când predecesorul său Traian Băsescu a scăpat lucrurile de sub control, a fost creat un stat paralel condus nemijlocit de directorul operativ al celui mai important serviciu secret al țării, generalul cu patru stele Florian Coldea, stat paralel căruia i s-au afiliat și subordonat persoane din cele mai importante instituții ale statului și 3) Klaus Iohannis nu recunoaște că el însuși a încercat să-și creeze un stat paralel, cu ajutorul căruia să anihileze puterea executivă și să reducă putere legislativă la tăcere. Și că acest stat paralel, ca de altfel și celelalte două, se baza pe transformarea Justiției într-un instrument nu de dreptate, ci de represiune.

Sorin Rosca Stanescu

 

Actualitate

Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.

Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate

Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.

Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia

Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.

Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare

Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.

Citeste in continuare

Actualitate

Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România

Publicat

pe

De

Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.

Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări

Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.

Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.

Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall

Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.

Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.

Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare

Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.

Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.

Citeste in continuare

Actualitate

Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.

Un parteneriat pentru viteză și scară industrială

Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.

Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.

Investiții masive și baze tehnologice solide

Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.

Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială

Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.

Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv34 de minute ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv34 de minute ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv34 de minute ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv34 de minute ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv35 de minute ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv35 de minute ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv19 ore ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusivo zi ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusivo zi ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusivo zi ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv2 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv2 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv2 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Exclusiv2 zile ago

EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...

Exclusiv2 zile ago

CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington

Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv