Administratie
Corveta 265 Contraamiral Horia Macellariu
La Divizionul 50 Corvete din Mangalia, doi militari mi-au povestit despre nava lor de suflet – Corveta 265 Contraamiral Horia Macellariu. Unul dintre ei privind pe fereastra biroului de comandant, celălalt chiar de pe puntea navei. O privire atât către trecut, cât și către viitor, în ochii lor reflectând același devotament.
Comandantul Divizionului 50 Corvete din Mangalia, comandorul Mihai Dănilă, își amintește cu nostalgie că, la începutul anilor ’90, pe vremea când era absolvent proaspăt al Academiei Navale Mircea cel Bătrân, șoseaua de acces în unitate avea o culoare omogenă.

În preajma orei șapte, la sosire și la sfârșitul programului, când porțile unităților militare se deschideau, toată lumea se prezenta în uniformă. Erau multe unități, multe nave. Din păcate, restructurările și schimbările din viață au făcut ca efectivele să scadă.
Aflat acum în funcția de comandant al unității în 2022, comandorul Mihai Dănilă a petrecut 12 dintre cei 32 de ani de carieră militară la această divizie, trecând prin diverse poziții. Cu mândrie, își amintește de cei trei ani când a fost comandantul Corvetei 265 Contraamiral Horia Macellariu.
După două decenii, s-a întors în unitatea de la care plecase, de data aceasta ca și comandant, un obiectiv pe care și-l dorea cu ardoare. De la absolvirea academiei navale, și-a dorit să devină comandant de navă.
Cu greu, și-a atins visul de a fi comandant de navă și unitate în același timp, un obiectiv considerat dificil în anii ’92, când Mangalia era plină de oficiali de marină.
Schimbările vremurilor au făcut ca acum ofițerul să asiste la una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă armata română – deficitul de personal. În contextul unui program de modernizare a corvetelor, atracția asupra potențialilor recruți a scăzut.
De-a lungul anilor, echipajul corvetei a avut o prezență activă în misiuni internaționale. Chiar dacă nu au fost implicați direct în lupte, au servit ca bază de plecare pentru fregate. Majoritatea ofițerilor care s-au remarcat la fregate au început de la corvete.
Începând cu 2022, Corveta 265 a intrat într-un proces de modernizare la Șantierul Naval Midia, lucrări care au inclus înlocuirea părților corodate ale carenei și a altor elemente esențiale. Depunerile de scoici de pe corpul navei rănesc viteza și performanța acesteia. Astfel de lucrări sunt recomandate la intervale de doi-trei ani.
Procesul de modernizare include raschetarea suprafeței, aplicarea unui strat special și lustruirea până când metalul strălucește. La final, se aplică vopsele speciale pentru protecție anticorozivă și antivegetativă, prevenind depunerile de organisme marine.
Ultima misiune a corvetei, desfășurată în 21 mai anul curent, a fost de scurtă durată, cu scopul de a verifica funcționarea motoarelor principale și a diesel-generatoarelor, dar și pentru lucrările de modernizare interioară.
Echipajul Corvetei 265 se remarcă printr-o vastă experiență și o tradiție aparte. Comandorul Dănilă subliniază importanța echipei de lucru, știind că chiar și cel mai capabil comandant are nevoie de un echipaj unit și cooperant pentru a avea succes.
Nava surată, Corveta 264, se află momentan în același proces de modernizare la Șantierul Naval Midia. Planurile includ continuarea participării la misiuni interne și internaționale. Totuși, efectivele reduse limitează capacitățile operaționale, determinând operarea unei singure nave la capacitate maximă.
Locotenent-comandorul Sorin Huruială este comandantul actual al Corvetei 265, preluând funcția în primăvara anului trecut. El confirmă că nava se află într-un proces de modernizare a sistemului de comunicații integrat, garantând astfel comunicare fiabilă în toate condițiile meteo și criptare sigură.

Modernizările interioare următoare vor oferi spații de cazare mai moderne pentru echipaj, facilități îmbunătățite pentru traiul la bord, precum și echipamente moderne pentru misiuni diverse de cercetare și salvare. De asemenea, se va moderniza sistemul energetic pentru a sprijini noile echipamente instalate.
Comandorul se declară onorat să conducă această echipă de 89 de militari și își propune să extindă efectivele. Una din provocările majore este pregătirea noilor recruți și menținerea nivelului de pregătire al celor existenți.
Echipajul reprezintă o combinație de experiență și tineret. Programul de instruire asigură transferul de cunoștințe între cei experimentați și cei noi, acoperind atât aspecte de luptă, cât și de rutină navale.
Obiectivul principal este de a uniformiza cunoștințele echipajului, îmbunătățindu-le nivelul de pregătire de la mediu la avansat. Deși unii au lacune, programele de instruire desfășurate la bord urmăresc eliminarea acestora și consolidarea nivelului de experiență.
Plecând din județul Vâlcea, comandorul și-a început cariera la Colegiul Național Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia. Deși părinții nu erau convinși de alegerea sa de a deveni militar, fiind cel mai mic dintre cei patru frați, a avut curajul să-și urmeze visul.
Urmează apoi Academia Navală Mircea cel Bătrân, unde a excelat, terminând pe locul trei. Prima sa funcție a fost cea de comandant al Serviciului de Luptă la nava purtătoare de rachete 189 Pescărușul, urmată de alte poziții în cadrul Divizionului 150 Rachete Navale.
Stabilit în Mangalia alături de familie, a preferat să-și desfășoare activitatea cât mai aproape de casă, ocupând funcția de șef operații și instrucție la Divizionul 508 Rachete de Coastă, divizie în proces de modernizare.
În 2021, a participat la o misiune individuală temporară în cadrul unei grupări navale permanente, ca staff navigation officer, o experiență care s-a încheiat în 2022. Oportunitatea de a deveni comandant al Corvetei 265 i s-a oferit mai apoi, iar el a acceptat provocarea cu bucurie, conștient fiind că și provocările duc la creștere și dezvoltare profesională.
În concluzie, comandantul și echipajul Corvetei 265 se implică activ în procesul de modernizare și pregătire, urmărind să mențină înalt standardul de performanță al navei, executând misiuni cu profesionalism și devotament în numele Forțelor Navale. (A. Motoc).
Administratie
8 milioane de euro pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Prahova
Fondurile europene trebuie să ajungă acolo unde există inițiativă, proiecte și dorința de a investi. Pentru Prahova, susținerea antreprenorilor înseamnă nu doar dezvoltarea unor afaceri, ci și noi locuri de muncă și oportunități pentru oamenii care își doresc un viitor aici, acasă.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, susține menținerea deciziei de realocare a 8 milioane de euro din Programul Tranziție Justă către dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului.
Fonduri orientate către proiecte care pot genera investiții
Tema a fost discutată în cadrul unei întâlniri online cu membrii Grupului Teritorial Județean Prahova pentru coordonarea tranziției către neutralitatea climatică, grup condus de Virgil Nanu.
Propunerea vizează redirecționarea unei părți din finanțările europene către proiectele de afaceri ale antreprenorilor prahoveni. Obiectivul este ca resursele disponibile să fie folosite acolo unde există cerere reală și perspective concrete de dezvoltare economică.
Virgil Nanu afirmă că a susținut această soluție încă din octombrie anul trecut, pornind de la o situație care, în opinia sa, justifică adaptarea alocărilor: fondurile prevăzute pentru ecologizarea și reconversia unor imobile afectate de activități economice aflate în declin au rămas neutilizate, în lipsa solicitărilor de finanțare.
Cerere ridicată din partea antreprenorilor prahoveni
În paralel, proiectele depuse de antreprenorii din județ solicită finanțări de peste două ori și jumătate mai mari decât bugetul disponibil. Estimările prezentate indică faptul că cererea ar putea ajunge la 350% din alocarea inițială.
Pentru președintele Consiliului Județean, aceste cifre arată că în Prahova există oameni pregătiți să investească, să își dezvolte afacerile și să contribuie la crearea de locuri de muncă.
„Pentru mine, aceste cifre transmit un mesaj simplu: Prahova are oameni care vor să investească, să dezvolte afaceri și să creeze locuri de muncă. Iar noi avem obligația să îi sprijinim”, a transmis Virgil Nanu.
Investiții și oportunități pentru județ
Susținerea mediului de afaceri poate contribui la consolidarea economiei locale și la crearea unor perspective mai bune pentru comunitățile din județ. Fiecare investiție poate însemna activitate economică, locuri de muncă și noi motive pentru ca oamenii să își construiască viitorul în Prahova.
Virgil Nanu a subliniat că va susține în continuare deciziile prin care fondurile europene sunt transformate în investiții concrete și direcționate către nevoile reale ale județului.
„Nu este suficient să avem bani la dispoziție. Important este să știm să îi folosim acolo unde Prahova are cea mai mare nevoie de ei”, a declarat președintele Consiliului Județean Prahova.
Administratie
Întreținerea drumurilor județene înseamnă grijă pentru fiecare traseu: intervenție pe DJ 713, la Sinaia
Reparațiile care țin drumurile în stare bună nu înseamnă întotdeauna proiecte ample sau șantiere de durată. Uneori, siguranța și confortul celor aflați la volan depind de intervenții punctuale, realizate la timp și cu atenție la starea carosabilului.
Un astfel de demers a avut loc pe DJ 713, în Sinaia, unde echipele DJPPIDJ Prahova au frezat asfaltul deteriorat și au pregătit suprafața pentru plombare. Lucrările fac parte din activitățile periodice de întreținere desfășurate pe drumurile județene.
Intervenții punctuale, cu efect pe termen lung
Frezarea asfaltului afectat este o etapă importantă în pregătirea suprafeței pentru reparație. Prin îndepărtarea porțiunilor degradate, echipele creează condițiile necesare pentru aplicarea materialului de plombare și refacerea carosabilului.
Aceste lucrări de întreținere, chiar dacă sunt mai puțin vizibile decât investițiile de amploare, contribuie la păstrarea drumurilor într-o stare corespunzătoare și la limitarea extinderii degradărilor.
Munca din teren contează în fiecare zi
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a evidențiat importanța intervențiilor curente și a echipelor care răspund nevoilor apărute pe drumurile județene.
„Nu toate lucrările de pe drumurile județene sunt proiecte mari și nici nu trebuie să fie. Unele țin pur și simplu de grija de zi cu zi pentru drumurile pe care circulăm”, a transmis acesta, referindu-se la intervenția desfășurată pe DJ 713, în Sinaia.
Întreținerea la timp, pentru drumuri mai sigure
Potrivit președintelui Consiliului Județean, lucrările periodice ajută la prevenirea unor probleme mai ample și susțin siguranța celor care folosesc drumurile. Intervențiile de acest tip sunt realizate în diferite zone ale județului, în funcție de starea carosabilului și de necesitățile constatate în teren.
Virgil Nanu a apreciat activitatea echipelor DJPPIDJ Prahova și prezența lor constantă acolo unde drumurile au nevoie de reparații, transmițându-le colegilor aflați la lucru urări de spor.
Administratie
Palatul Culturii din Ploiești găzduiește un nou studio de podcast deschis comunității
Consiliul Județean Prahova a amenajat un studio de podcast la Palatul Culturii din Ploiești, destinat promovării inițiativelor comunitare și dialogului dintre cetățeni și administrație. Informațiile au fost transmise de Consiliul Județean Prahova.
Utilizare gratuită pentru elevi și organizații
Studioul va putea fi folosit gratuit de elevi, persoane cu dizabilități, organizații neguvernamentale și structuri de reprezentare a tinerilor și elevilor. Printre acestea se numără consiliile elevilor, asociațiile de tineret și culturale, organizațiile de voluntariat și cele care sprijină persoane aflate în dificultate.
Facilitatea se aplică și evenimentelor dedicate copiilor preșcolari, precum și acțiunilor caritabile organizate în parteneriat cu Consiliul Județean Prahova.
De la proiecte școlare la cauze sociale
Spațiul va oferi comunității o platformă pentru prezentarea proiectelor, inițiativelor civice și cauzelor sociale. Beneficiarii vor putea aborda teme precum campaniile de sprijin, activitățile elevilor sau accesibilitatea serviciilor publice și vor putea aduce în discuție propuneri și soluții pentru probleme locale.
Administrația își va prezenta proiectele și deciziile
Potrivit Consiliului Județean, studioul va fi folosit și pentru informarea publicului despre investițiile finanțate din bani publici, stadiul lucrărilor și rezultatele acestora. Discuțiile vor putea include dificultățile apărute, soluțiile avute în vedere și pașii următori, cu scopul de a explica mai clar deciziile administrației județene.
Pentru solicitările care nu se încadrează în categoriile cu acces gratuit, utilizarea studioului va fi contra cost, conform tarifelor aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 350 din 18 decembrie 2025.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 2 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 2 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 4 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).
-
Featuredacum o ziPULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”




