Administratie
S-a vorbit foarte mult despre militarii de la CIMIC, mai ales când s-a făcut referire la misiunile desfășurate de Armata României în teatrele de operații
De exemplu, în Afganistan au ajutat la construirea de școli, reabilitarea infrastructurilor, asigurarea materialelor necesare, fie ele medicamente, haine, articole de igienă. Cel mai important însă, au deschis căi de comunicare cu liderii și populația din zonă. Climatul de securitate însă s-a schimbat și odată cu el și modul de acțiune al acestei structuri.
Odată cu schimbarea generațiilor și închiderea misiunilor din Afganistan, Batalionul 1 CIMIC General de corp de armată Ștefan Holban a devenit mai puțin vizibil și chiar necunoscut celor nou intrați în sistemul militar.
Însă această unitate este, în continuare, angajată în numeroase activități și în toate exercițiile din poligoane. Mai mult, participă, anual, la CIMIC Victory, un exercițiu care se desfășoară din anul 2015 cu parteneri americani.
CIMIC este legătura Armatei cu societatea civilă. După 1990, în România a luat ființă Batalionul 1 CIMIC, o structură unicat care și-a dovedit rolul important în teatrele de operații dar și în diferite situații petrecute la nivel național. În prezent, această legătură cu societatea civilă există în mai multe unități, brigăzile fiind cele care beneficiază de birou care gestionează situații din toate garnizoanele unde îi sunt dislocate trupele.
Inundațiile, drumurile închise din cauza viscolului sunt exemple de momente în care CIMIC își dovedește eficiența pentru că există o legătură de cooperare cu autoritățile locale construită în mulți ani.
Prima funcție a cooperării civili-militari este cea de legătură și constă în angajarea reprezentanților autorităților locale din fiecare județ în tot ceea ce înseamnă actualizarea bazelor de date și în stabilirea măsurilor ce pot fi luate când situația o cere, ne-a declarat locotenent-colonelul Cosmin Savu – comandantul Batalionului 1 CIMIC, adăugând că în primul rând ne interesează partea de reziliență atât cu reprezentanții instituțiilor, dar mai ales cu populația din zonele în care acționăm. Este important să știm care este nivelul și ce putem face pentru a crește acest grad.
La mai bine de doi ani de când a izbucnit conflictul din Ucraina s-a trecut la un alt mod de analiză și planificare a misiunilor militarilor specializați în relații civili-militari.

Locotenent-colonel Cosmin Savu – comandantul Batalionului 1 CIMIC.
Pentru toată lumea a existat această transformare, nu doar pentru noi, a subliniat locotenent-colonelul Cosmin Savu, explicând că funcțiile, tehnicile și procedurile CIMIC nu s-au schimbat. S-a modificat doar mediul de acțiune.
Cea mai mare provocare a fost să executăm acțiuni CIMIC pe teritoriul unei țări aliate. Dacă în Afganistan autoritățile din unele zone nu erau funcționale, de data aceasta stabilim legături cu autorități funcționale, care au atribuții stabilite prin lege.
Tipul de angajare este altul, la fel și discuțiile. Deci, aceasta este cea mai mare provocare, să aplicăm tot ceea ce știm pe teritoriul Alianței. Și este o provocare nu doar pentru noi, ci pentru tot ceea ce înseamnă CIMIC la nivel NATO, a mai precizat ofițerul.
În momentul de față, pentru Batalionul 1 CIMIC există o mare provocare, aceea de a forma specialiști. Pregătirea unui militar cere timp și dedicație din partea celor care doresc să facă parte din această structură și asta, în primul rând, pentru că se lucrează direct cu populația civilă.
Este nevoie de buni comunicatori, obișnuiți în interacțiunea cu oameni aflați în diferite situații dificile. Rezultatul acestor legături sunt cele care duc la reușita unei acțiuni militare în zonă. Un mesaj bine transmis și o acțiune desfășurată corect sunt obligatorii.
De aproape 10 ani, acești specialiști participă la exercițiul CIMIC Victory alături de partenerul american. Am aflat că acesta este un parteneriat care a început în 2015 și s-a dezvoltat pe parcursul anilor.
Militarii se instruiesc în mediu real, adică împreună cu partenerii se deplasează în zonele de interes pentru angajarea autorității locale, organizații neguvernamentale și alte organizații din cadrul sistemului național de apărare ordine publică și siguranță naționale din țară în îndeplinirea obiectivelor propuse.

Locotenent Cristina Gogan.
Ei spun că au avut deschidere de fiecare dată și au primit răspunsuri la toate întrebările. Ultima dată au participat, la acest exercițiu, în județul Mureș.
Pe lângă CIMIC Victory, Batalionul 1 CIMIC este implicat în toate exercițiile planificate în acest an de Forțele Terestre. Foarte important pentru ei este faptul că le-a fost solicitată participarea și la exercițiile structurilor multinaționale NATO dislocate în România.
Așa cum am menționat anterior, pentru a face parte din echipa Batalionului 1 CIMIC este nevoie, în primul rând, să fii un bun comunicator. În al doilea rând, trebuie să acorzi timp pregătirii ca specialist în relații civili-militari.
Unitatea nu are o încadrare generoasă cu personal, însă cei care sunt aici sunt oameni pasionați și dedicați muncii lor. Acesta este și cazul locotenentului Cristina Gogan și al plutonierului-major Marius Tudorache.
Locotenentul Gogan este în batalionul CIMIC de un an și câteva luni. Dar, spune ea, au fost multe provocări și cu siguranță vor mai fi. Nu regret această alegere și cu perseverență și pasiune voi merge mai departe în ceea ce mi-am propus. Acest domeniu mi se potrivește cel mai bine, deși arma mea este vânător de munte.

Plutonier-major Marius Tudorache.
Plutonierul-major Tudorache este încadrat în această unitate din 2009. A început ca specialist, iar în prezent este șef echipă CIMIC.
Aș vrea să continui ceea ce mi-am propus. Mi-a plăcut foarte mult și de aceea am și rămas aici. Am avut foarte mulți colegi care au plecat în altă parte, însă mie mi s-a părut foarte interesant. Cu toate că sunt provocări, mi se potrivește ceea ce fac. (A. S. Raicu).
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



