De la „împuternicit etern” la „picat rușinos”
Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după ce a luat nota 3,80 la concurs (adică 2,80 în realitate, că un punct este din oficiu)? Întrebarea nu vine de la „răuvoitori”, ci este ridicată public chiar de Sindicatul Europol, care a făcut praf, cu date și exemple, mitul „profesionistului desăvârșit” plantat la vârful poliției clujene.
Omul care ani la rând a pozat în „vârf de lance” al conducerii IPJ Cluj a reușit performanța istorică de a demonstra, în fața unei comisii, că nu stăpânește nici măcar noțiunile de bază ale meseriei pentru care a fost împins în funcții de top. Cu alte cuvinte: la teorie, nota 3,80; la spate, pila 10,00.
Șef fără concurs: când politica bate competența
Potrivit Sindicatului Europol, Moșuțan Radu a exercitat cea mai înaltă funcție din IPJ Cluj timp de 2 ani, fără concurs. Nu pentru că ar fi fost vreun geniu administrativ sau vreun profesionist ieșit din comun, ci pentru că a știut să convingă „factorul politic” să-l împuternicească și să-i prelungească șederea în vârf chiar și dincolo de termenul legal.
Nu legea l-a ținut acolo, ci relația. Nu competența, ci combinația. În loc să fie testat și validat printr-un concurs serios, omul a fost plimbat prin vârfurile instituției ca o ștampilă pe care politicul a aplicat-o după bunul plac.
Triplă funcție, competență simplă: aproape zero
În același timp, comisarul-șef Moșuțan a ocupat/exercitat simultan:
- funcția de adjunct al Poliției municipiului Cluj-Napoca,
- funcția de adjunct al inspectorului-șef, în calitate de „împuternicit”,
- și, din această poziție, a ajuns „desemnat” ca inspector-șef al IPJ Cluj.
Un fel de „om-orchestră” al funcțiilor, dar cu partitura profesională ratată. Când vine vorba însă de note – nu muzicale, ci de examen – partitura se transformă într-un fals jenant: 3,80.
Ne spune tot Sindicatul Europol: nu vorbim doar de un concurs pierdut, ci de radiografia unei prăbușiri profesionale. A unui ofițer cocoțat pe cea mai importantă funcție, dar complet dezbrăcat de cunoștințe solide atunci când trebuie să dea socoteală în mod real.
Cine își asumă „șeful de 3,80”?
Întrebarea pe care o lansează Europol este simplă și devastatoare:
Cine își asumă faptul că, la vârful IPJ Cluj, a fost menținut un ofițer care, în momentul adevărului, a dovedit că nu are cunoștințele teoretice și competențele profesionale necesare?
Cine își pune semnătura, politic și instituțional, pe „performanța” ca un astfel de personaj să conducă, din vârful piramidei, activitatea a sute de polițiști?
Și, mai dureros, ce încredere să mai aibă polițiștii din subordine într-un șef care nu trece nici măcar examenul de bază, dar care le dă ordine, îi evaluează și îi sancționează?
Nota 3,80: nu e un simplu eșec, e diagnostic de sistem
Sindicatul Europol punctează limpede: nota de 3,80 NU trebuie interpretată doar în raport cu funcția de inspector-șef pentru care a candidat Moșuțan. Ea reprezintă dovada incompetenței profesionale.
Un om care ani de zile a fost ținut în brațe în vârful IPJ Cluj, fără concurs, ajunge în fața comisiei oficiale și se face de râs. Asta nu este doar problema lui personală. Este actul de acuzare împotriva mecanismului de împuterniciri politice și aranjamente de culise care au înlocuit concursurile reale și selecția pe merit.
Când sistemul îți ridică în vârf un om de 3,80, nu omul e singurul vinovat. E vinovat întregul lanț care l-a împins acolo.
Violență domestică vs. violență familială: întrebare simplă, tăcere grea
Punctul culminant al rușinii profesionale vine în post-scriptumul dezvăluit de Sindicatul Europol: la ultima întrebare adresată de comisie, comisarul-șef Moșuțan nu a fost în stare să explice diferența dintre violența domestică și violența familială.
Nu vorbim despre o subtilitate academică, ci despre noțiuni fundamentale într-un domeniu în care, sub „împuternicirea/desemnarea” lui, au murit femei victime ale ambelor forme de violență.
Aici, ridicolul devine tragic: în timp ce femei își pierd viața, șeful poliției nu este capabil să explice nici măcar termenii formali ai fenomenului pe care, teoretic, trebuie să-l combată și să-l gestioneze.
Concluzie: România în variantă IPJ Cluj – „3,80 la examen, 10 la aranjamente”
Cazul comisarului-șef Moșuțan Radu, așa cum este prezentat de Sindicatul Europol, este mai mult decât o rușine personală. Este un tablou complet al modului în care funcționează sistemul:
- funcții de vârf ocupate fără concurs, prin împuterniciri repetate,
- prelungiri peste termenul legal, cu binecuvântarea factorului politic,
- prăbușire la primul contact serios cu un examen real,
- și incapacitate de a răspunde la întrebări elementare din domenii în care au murit oameni.
În loc să avem șefi de poliție cu coloană vertebrală profesională, avem „produse de laborator politic”, gonflate în funcții și dezumflate la primul test scris.
Întrebarea rămâne, usturătoare și perfect legitimă:
Nu ce funcție mai poate ocupa Moșuțan Radu după 3,80.
Ci cât timp o să mai suporte sistemul – și societatea – astfel de „șefi” cu CV umflat și cunoștințe sub nivelul de trecere. (Cerasela N.).
