Featured
Un Micușor între titanii optimizării
Încep prin a spune că, din punctul meu de vedere, Nicușor Dan a progresat mult în ceea ce privește comunicarea publică în această campanie electorală. Mai mult decât ceilalți candidați, oricum.
Din păcate, însă, trebuie să spun și că a evitat, cu succes, să adreseze acuzațiile cu privire la posibila sa legătură cu Florian Coldea și „Optimizatorii din Justiție”, precum și legăturile sale cu George Soros și oamenii Rusiei. Așa cum v-am obișnuit, am documentat temeinic toate cele trei „filiere” și am suficiente informații care pot confirma aceste legături.
Un Micușor între titanii optimizării
In anul 2017, generalul SRI Dumitru Dumbrava a fost surprins la un eveniment dedicat judecatorilor si procurorilor, adica „Gala Juridice”, organizat de site-ul juridice.ro. Mai exact, publicația unde Dumbrava a acordat celebrul interviu în care a vorbit despre „câmpul tactic” și unde a promovat escrocheria telefoanelelor criptate de la CryptoDATA (compania ginerelui lui Ioan Niculae, Ovidiu Toma, și a finului lui Florian Coldea, Bogdan Mărunțiș).
Dumbravă s-a aflat în aceeași încăpere cu adjunctul Laurei Kovesi, procurorul DNA Marius Iacob, vicepresedintele ICCJ Iulian Dragomir, procuroarea Camelia Sutiman de la PICCJ, Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar, judecatoarea ICCJ Rodica Aida Popa si judecatoarele CSM Andrea Chis si Evelina Oprina.
Având în vedere că generalul SRI Dumitru Dumbrava era, la momentul respectiv, Șeful Secretariatului General al SRI, este clar că se afla acolo în calitate oficială, deci nu avea ce să caute la acel eveniment. Tot la acest eveniment au fost prezenți și Valeriu Stoica și pupilul său, optimizatorul lui Coldea, avocatul Doru Trăilă.
Protagonistul anchetei de astăzi, Nicusor Dan, se afla și el la acest eveniment, în mod absolut inexplicabil. Având în vedere că nu era nici „Tăticul Câmpului Tactic”, nici avocat, nici magistrat, e de neînțeles prezența lui Nicusor Dan la un eveniment la care participau Optimizatorii lui Florian Coldea. Sau…?
Zilele trecute, Ion Cristoiu a relatat discuția dintre el și inculpatul Florian Coldea. Din această discuție am aflat că, da, Florian Coldea s-a întâlnit „de câteva ori” cu Nicusor Dan.
Înțeleg, deci, că una dintre aceste întâlniri a fost cea de la Ambasada Frantei, iar o altă întâlnire a fost cea operativă din anul 2019, intermediată chiar de un om al lui Florian Coldea.
Concret, pe data de 17.10.2019 a avut loc o întâlnire operativa intre Nicușor Dan și Florian Coldea, găzduită de un apropiat al celor doi, omul de afaceri Petre Badea, actionar principal la Aedificia Carpati. Fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, a devoalat, la finele anului 2017, numele a zece societăți comerciale despre care susține că sunt firme protejate de sistem și care, în ultimii zece ani, au primit de la stat contracte în valoare de miliarde de euro. Una dintre aceste firme care apare pe lista lui Dragomir este Aedificia Carpați, societatea de construcții controlată de omul de afaceri Petre Badea, care a primit in 2017 de la Ministerul Culturii, fără licitație, un contract de 650.000 de euro pentru niște lucrări suplimentare la Muzeul Țăranului Român.
Aedificia Carpati a primit, în ultimii zece ani, de la Ministerul Culturii, contracte în valoare de aproape un miliard de lei, la care se adaugă altele, încheiate cu Banca Națională a României, diverse universități şi chiar Administrația Prezidenţială, de câteva zeci de milioane de euro. Firma despre care Daniel Dragomir susține că se află sub protecția serviciilor a fost contractata, tot fără licitație, pentru două milioane de euro, să execute niște lucrări de reabilitare a sediului Serviciului Român de Informații din orașul Voluntari, județul Ilfov.
Președintele Senatului Universității București, sociologul Marian Preda, a scris pe Facebook in anul 2016 in timpul campaniei electorale că Nicușor Dan a dat în judecată această universitate, încercând să blocheze construirea unor cămine. Scopul fiind apărarea intereselor firmei Aedificia Carpați.
„Cu câțiva ani în urmă, după ani de eforturi birocratice și financiare uriașe pentru Facultatea de Sociologie a Universitații din București, s-a construit în Complexul Panduri un al doilea sediu, foarte modern, și un cămin pentru doctoranzi, masteranzi și oaspeții străini (…) Nicușor Dan și Salvați Bucureștiul au dat în judecată Universitatea și au cerut demolarea lor. După ani de zile, Universitatea a câștigat procesul. În mod evident, ND nu a avut dreptate, dar de ce a făcut el acest demers împotriva universității? Gurile rele miau spus (cu argumente) că el a făcut-o la comanda și în interesul domnului Badea, un om de sistem, patronul Edificia Carpați, unul dintre sponsorii importanți ai campaniei sale electorale de acum”
Oamenii Rusiei și interesele imobiliare
La începutul anului 2016, fostul sef de campanie si actualul sponsor al lui Nicusor Dan, Matei Păun, a pus bazele unui fond de investiții, Black Sea Fund, cu o capitalizare de aproape 43 de milioane de euro, alături de alți trei investitori – Arin Ion, Adrian Vasile (cu poziții anterioare la Țiriac Holdings și Rompetrol) și Cornel Fumea. Matei Păun este și fondatorul băncii de investiții BAC Investments, cu operațiuni în România, Bulgaria, Serbia, Macedonia și Belarus.
În 2016, mai multe articole din presă au speculat legături cu Rusia, unul dintre argumente fiind faptul că în anii ’90, viaţa şi job-ul l-au dus pe Păun la Moscova, într-o perioadă în care se puneau bazele noilor miliardari ruşi pe ruinele fostului imperiu sovietic.
În perioada crizei financiare din 2007, BAC a intermediat mai multe finanțări pentru România din partea Băncii Internaționale de Investiții (BII, cu sediul la Moscova și un fel de BERD al zonei estice care investește doar în cele nouă state membre ale sale: România, Slovacia, Mongolia, Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Vietnam și Rusia).
La o lună după ce Păun ridica noul fond de investiții, senatorul PNL, Florin Cițu susținea că vehiculul financiar prin care Rusia încearcă să obțină controlul asupra unor zone economice din România este Banca Internațională de Investiții (urmând să fie principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran).
Un grup de investitori controlat de VTP Capital, a doua mare bancă din Rusia, format din echipa de management a News Outdoor Romania si BAC a finalizat achizitia pachetului de 100% din acțiunile News Outdoor Group Romania.
News Corporation, companie controlata de Rupert Murdoch, a anuntat ca a finalizat vânzarea celor 79 de procente pe care le detinea în cadrul companiilor de publicitate News Outdoor România si News Outdoor Rusia, catre un grup de investitori controlat de VTB Capital. VTB, a doua mare banca din Rusia, controlata de guvernul rus, a informat ca a cumparat participatia la News Outdoor împreuna cu NOOH Investments Cooperatief si Marathon Outdoor Cooperatief, care reprezinta interesele lui Peter Gerwe si, respectiv, ale fondului rusesc Alfa Capital Partners.
Numele cheie în afacere este tot Matei Păun. Partenerul său, Vitalie Budzugan, a fost numit în 2013 reprezentantul Partidului Conservator condus de Dan Voiculescu în Belarus, unde firma celor doi acţionează de mai mulţi ani.
Matei Păun a mai ținut prima pagină a ziarelor la finalul lui 2016, după ce Sergiu Moroianu, soțul lui Clotilde Armand a lansat în spațiul public, după alegerile locale, acuzații grave la adresa acestuia – „/…/ S-au comis abuzuri și greșeli din partea „echipei de comunicare/campanie” coordonate de Matei Păun. Venit la USB inițial ca voluntar, Păun urmează să fie plătit cu o sumă consistentă. (…) Matei Păun este un personaj controversat. Nu știm unde și pentru cine a lucrat, ce avere și surse de venit are, nici măcar ce cetățenie are. Păun este susținut în USR de Roxana Wring, apropiată de ONG-urile din rețeaua Soros.
Coaliția Soros pentru București
Cea mai reprezentativă figură din „Reţeaua Soros” este, fără îndoială, Alina Mungiu Pippidi. Ea este considerată ideologul activităţii girate de George Soros în România şi tot ei i se atribuie ideea apariţei, după 2012, a unor „partide noi, cu oameni noi”, care să devină o alternativă la partidele clasice, considerate corupte şi depăşite.
Nicuşor Dan, cu a sa asociaţie „Salvaţi Bucureştiul” este inovaţia Alinei Mungiu, cel mai important lider al societăţii civile. Aceasta l-a scos în luminile rampei, în 2006, ca activist ecologist, apoi l-a lansat în politică. Primele operaţiuni civice ale lui Nicuşor Dan au fost finanţate printr-un sistem de parteneriate tot din banii lui Soros. Alina Mungiu şi a sa Societate Academică Română a creat „Alianţa pentru o Românie Curată”. Aceasta a fost finanţată, între anii 2010-2012, de CEE Trust al lui George Soros cu sume mari de bani, dar şi din fonduri norvegiene. Din această Alianţă fac parte Freedom House (Cristina Guseth), Grupul pentru Dialog Social şi Asociaţia lui Nicuşor Dan – Salvaţi Bucureştiul. Nu este nimic ilegal sau rău că Nicuşor Dan a primit sprijin financiar prin Alina Mungiu şi a sa So cietate Academică. Era corect doar să explice opiniei publice pe ce bani şi-a finanţat activitatea.
Iosefina Pascal
Exclusiv
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.
Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.
O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni

Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.
Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.
Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă
„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.
Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.
Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.
Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.
„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.
Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?
Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.
Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.
Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.
Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:
polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).
Exclusiv
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă
Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.
Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.
Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial
Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:
- suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
- stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.
Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.
Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare
În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:
- nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
- nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
- nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.
După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:
- construită transparent;
- făcută cu respectarea cadrului legal;
- bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.
Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.
„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer
Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.
Decizia nu este definitivă:
- hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
- termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.
Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.
De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice
Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:
- dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
- treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
- se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.
Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.
Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer
Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).
Exclusiv
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare
Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și legea. În spatele porților, combinațiile cu iz penal au devenit sport oficial: presiuni, telefoane, amenințări, totul pentru un singur scop – să fie făcut praf și pulbere testul antidoping obligatoriu al cailor de trap și, dacă se poate, scos discret din regulament.
De aproape două săptămâni, Comisia de Apel se joacă de-a amânarea, în loc să aplice negru pe alb ce scrie în regulament: calul care refuză testul antidoping OBLIGATORIU este descalificat, iar proprietarul și antrenorul intră frumos în sfera răspunderii penale, cu sesizarea imediată a Poliției Animalelor pentru posibile fapte penale.
În loc de decizie clară, avem circ.
Proprietarul „Stimatu’”: recidivistul dopajului, făcut erou de sistem
În centrul scandalului, un proprietar de cai, pe care îl vom numi în acest pamflet „Stimatu’ – nemaiipomenitu’”. Nu este la prima abatere, spun oamenii din hipodrom. Potrivit relatărilor din interiorul lumii trapului, acest personaj s-ar ocupa de ani buni cu doparea cailor cu substanțe interzise.
Anul trecut, povestesc aceleași surse, același tip de refuz la test antidoping, aceeași schemă de manual: pentru a „se pierde urma”, calul NELSTROM ar fi fost trecut pe numele altui proprietar, doar-doar să se evite testul și eventualele consecințe.
În plus, proprietarul ar fi amenințat comisia de arbitraj, fără să fie sancționat măcar cu o amendă simbolică. Nici suspendare, nici excludere, nici măcar un „nu e frumos ce faceți, domnule”.
Comisia de Apel: gardianul regulamentului sau paznicul la ușa combinațiilor?
Regulamentul de trap este clar: refuzi testul antidoping – ești descalificat. Punct. Nu scrie nicăieri „se amână două săptămâni până iese fumul alb de la presiuni și combinații”.
În practică însă, Comisia de Apel a ales varianta „mai vedem, mai discutăm, mai sunăm, mai negociem…”.
Și aici vine „cireașa de pe șa”: la conducerea Comisiei de Apel se află un domn numit politic, pe care îl vom numi în acest pamflet „Nae Comisionaru’. Un personaj despre care surse locale susțin că nu are nicio legătură reală cu fenomenul trapului, dar are mare experiență în a fi plantat pe funcții.
După ce a avut un rol controversat în alte instituții publice, acum este așezat elegant în fruntea unei comisii care poate decide soarta hipodromului din Ploiești și poate crea un precedent periculos pentru toți cei care practică dopajul la cai.
Cum se umflă comisia: de la trei la cinci, ca să încapă toți „oamenii buni”
Conform regulamentului, comisia este formată din trei membri. Atât. Trei. Nu trei azi, cinci mâine, șapte poimâine, în funcție de ce cal trebuie „salvat” de la descalificare.
Numai că, în aceste zile, potrivit celor implicați în fenomen, proprietarul calului care a refuzat testul antidoping ar face presiuni pe lângă „Nae Comisionaru’” și pe lângă angajați ai CSM Ploiești pentru mărirea comisiei la cinci membri, cu tot cu „oamenii lor” introduși acolo, gata să voteze „cum trebuie”.
Membrii actuali ai Comisiei de Apel au fost sunați unul câte unul, fiind întrebați senin dacă sunt de acord să se mărească comisia, deși aceasta a fost deja constituită în baza legii.
Se încearcă, spun sursele, tot felul de „inginerii de culise” pentru a transforma un organism de arbitraj într-o masă de manevră.
De la hipodrom la dosar penal: când gluma se termină
În tot acest timp, caii rămân simple victime colaterale ale unei lumi unde banii și influența vor să decidă cine e dopat și cine e „curat” doar pe hârtie.
Ceea ce se întâmplă pe hipodromul din Ploiești nu mai ține doar de sport, ci intră în plin în zona faptelor cu potențial penal, care ar trebui să atragă atenția organelor de anchetă.
Acest pamflet nu este o hotărâre judecătorească, ci o radiografie satirică a unui caz relatat de oameni din interiorul hipodromului. Dar, dincolo de satiră, rămâne o realitate tulbure:
– un cal care refuză testul antidoping;
– un regulament scris clar și încălcat ostentativ;
– o comisie care amână;
– tentative de modificare a componenței comisiei pentru a salva un singur cal și un singur proprietar.
Concluzie: hipodromul ca manual de „așa nu”
Hipodromul din Ploiești riscă să devină exemplu de manual pentru cum se compromite un sport: prin combinații, prin presiuni, prin transformarea regulamentului într-o hârtie bună de pus sub potcoavă.
Vom rămâne cu ochii pe acest caz cu iz penal și pe toți cei care cred că dopajul, amenințările și comisiile umflate la comandă pot ține loc de lege și de bun-simț. Într-o zi, ștafeta s-ar putea să nu o mai ducă nici caii, nici oamenii, ci procurorii. Vom reveni. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale



