Connect with us

Actualitate

Avem de redus deficitul bugetar anual cu vreo 60 de miliarde de lei

Publicat

pe

În ultimii cinci ani, poziția financiară a statului român s-a îmbolnăvit cronic dar, politicienii, în loc să trateze boala, au preferat să fardeze din ce în ce mai mult obrazul palid al vistieriei naționale.Boala constă în creșterea , cu viteze mult peste limita suportabilului , a celulelor infectate care sunt cheltuielile, în raport cu creșterea, mult mai modestă, a celulelor sănătoase, care sunt veniturile. Pentru ca un organism financiar național să fie sănătos el trebuie să aibă un deficit bugetar (adică o diferență dintre cheltuieli și venituri) de maxim 3% din întregul corp al economiei, care este PIB-ul, totalitatea valorii adăugate produse într-o piață națională anual. Ei bine, statul român are valori mult peste limita permisă a deficitului bugetar încă din 2019: 4,4% în 2019, 9,3% în 2020, 7,2% în 2021, 6,3% în 2022 și 6,3% în 2023. Sunt valorile constatate de către medicul curant al statului nostru, Comisia Europeană în cel mai recent „buletin de analize” întocmit (In-Depth-Review 2024) în luna mai 2024.Evident că unele dintre valorile măsurate de către Comisia Europeană nu prea țin cont de minciunile spuse „pacientului” de către guvernul de la București. De exemplu, varianta oficială care este oferită propriului popor de către guvern este aceea că deficitul bugetar pe anul 2023 a fost de 5,68%, deși Comisia Europeană l-a calculat la 6,3%. Cum este posibil așa ceva? Păi, cât se poate de simplu: Comisia Europeană are un standard de calculare a deficitului (ESA) care face diferența între veniturile aduse statului și cheltuielile angajate de către stat, în vreme ce guvernanții noștri calculează deficitul ca fiind diferența dintre aceleași venituri și cheltuielile efectiv plătite. Cu alte cuvinte, guvernul apelează la un truc : nu plătește toate cheltuielile cuvenite în ultimele luni ale anului (amânându-le pentru primele luni din anul următor) și atunci deficitul „iese” mai mic. Numai că trucul respectiv nu poate păcăli pe nimeni și nici nu e corect față de propriul popor, pentru că deficitul rămâne același, indiferent cât de târziu faci plățile pe care te-ai angajat să le faci. Este ca și cum te-ai sui pe cântar după două zile de „post negru”, dar ai considera greutatea găsită la ziua de dinaintea postului negru.Poate vă veți pune, oameni buni, întrebarea firească: și ce dacă avem un deficit bugetar mai mare decât valorile aferente sănătății fiscale ale unei națiuni? Răspunsul cât se poate de simplu la această întrebare este: pentru că guvernul trebuie să împrumute banii lipsă, sumele deficitului bugetar. Simplu nu? Atunci când nu îți ajung banii, te împrumuți. Motiv pentru care datoria publică ( a statului) a urcat, din 2019 încoace, într-un ritm amețitor: de la 372 de miliarde de lei la finalul anului 2019 la 841 de miliarde de lei la final de februarie 2024. Sau de la 35% din PIB în anul 2019 la 52,4% din PIB în februarie 2024.Bine, bine, veți zice, și ce dacă ne împrumutăm? Până la urmă, datoria asta sunt doar niște cifre pe o hârtie, cu ce ne incomodează? Ei bine, și aici răspunsul este cât se poate de simplu: la toată această datorie trebuie plătite, în fiecare an, dobânzi. Iar dacă ai deficit bugetar an de an, datoria nu va scădea niciodată, doar te vei împrumuta la fiecare scadență pentru a putea plăti ratele scadente. Cu alte cuvinte, în fiecare an, statul român face noi împrumuturi pentru a putea plăti ratele scadente, împrumuturi care se adaugă celor făcute pentru a acoperi diferența dintre veniturile și cheltuielile din anul respectiv. Și aici mai apare o problemă: așa cum se vede din tabelul de mai sus, datoriile statului român sunt, în proporție de peste 90%, pe termen lung, adică sunt purtătoare de cele mai mari dobânzi anuale posibile, căci dobânda anuală este cu atât mai mare cu cât termenul împrumutului este mai îndelungat. În plus, începând cu 2021 România se împrumută la dobânzi duble sau triple față de cele la se împrumuta până atunci. Așadar, în fiecare zi din 2024, statul nostru se împrumută cu peste 6% pe an pentru a plăti rate scadente la credite mult mai ieftine, care aveau dobânzi de 2-3% anual.

În orice realitate, mecanismul de mai sus s-ar numi un cerc vicios: ai cheltuieli mult mai mari decât veniturile, deci te împrumuți, dar dobânzile la noile credite sunt cheltuieli suplimentare, care cresc masa totală a cheltuielilor, obligându-te să te împrumuți din ce în ce mai mult. Numai în realitatea proprie guvernanților noștri, acesta nu este un cerc vicios, ci doar niște cifre pe o hârtie…

În fine, oricum ai calcula deficitul bugetar, este cât se poate de clar că statul român are o problemă cu acesta, el fiind cam de două ori mai mare decât ar fi permis unui organism sănătos. Și este la fel de clar că avem o datorie publică din ce în ce mai mare. De exemplu, astăzi, la acest nivel al ponderii datoriei publice în PIB (52,4%), conform legii responsabilității fiscal-bugetare (o lege cât se poate de concretă, Legea 69/2010), guvernul ar trebui să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Numai că, ghinion, anul acesta sunt multe rânduri de alegeri, iar bugetarii sunt principalii votanți ai partidelor de la putere, PSD, PNL și UDMR. Așa că ce mai contează o lege când ai în față niște alegeri? Nimic evident, doar legea nu este făcută pentru guvernanți, ci doar pentru prostime, pentru fraierii de contribuabili.

Ei bine, cum credeți că s-a gândit guvernul nostru să trateze boala? Cu un tratament sofisticat și verificat? Nicidecum, ci cu niște lozinci cât se poate de primitive. Te plângi că guvernul este prea cheltuitor și duce țara la faliment (încetarea de plăți)? Nu-i nimic, guvernul îți va răspunde că PIB-ul crește și că datoria publică se va micșora pe cale naturală, crescând valoarea adăugată, adică numitorul la care se împarte și deficitul nominal și datoria publică nominală. Vi se pare prea sofisticat? Nici gând: este ca și cum doctorul ți-ar spune că nu ai nevoie de tratament pentru valorile crescute ale colesterolului, acidului uric sau alți indicatori. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să mănânci mai mult, masa corporală va crește și atunci colesterolul sau acidul uric se vor raporta la o masă mai mare și rezultatul va descrește. Ați avea încredere într-un astfel de medic? Desigur, nu. Și atunci de ce am avea încredere într-un guvern care ne spune să mâncăm și să bem mai mult, că doar așa va scădea deficitul bugetar?

Dar ce ne arată cifrele? Dacă în perioada 2013-2019, creștere de PIB medie a fost de 4,7%, în 2020 am avut o scădere de 3,7%, apoi în 2021 o creștere de 5,7%, în 2022 o creștere de 4,1%, iar în 2023 una de 2,2%. Adică degeaba a ronțăit guvernul mai mult și a dat petreceri din ce în ce mai extravagante, degeaba s-a plimbat Iohannis în țări din ce în ce mai exotice, cu avioane din ce în ce mai scumpe, deci degeaba a cheltuit statul mai mult (adică a crescut consumul intern, în termeni moderni), pentru că nu numai că deficitul (calculat ca pondere în PIB) n-a scăzut, nu numai că datoria publică a crescu, ba chiar a început să scadă și creșterea economică. De fapt, dacă ne uităm bine la cifre o să constatăm un lucru cât se poate de simplu: din 2019 încoace, deși creștere economică am tot avut (și nu tocmai mică), cu toate acestea datoria publică a crescut de peste două ori și jumătate în termeni nominali și cu 50% ca pondere în PIB. Iar deficitul n-a scăzut (tot ca pondere în PIB) , ba chiar a crescut, tot cu 50%, față de nivelul din 2019! Iată o dovadă clară că teoria cuplului Ciucă-Ciolacu nu este deloc prea grozavă, ci chiar produce efecte contrare, deficitele și datoria publică extrem de mari inhibând, practic, creșterea economică.

Poate, dacă ar fi știut vreo limbă străină în afară de limbajul gesturilor, guvernanții noștri ar fi avut o cale mai simplă să afle dacă teoria lor funcționează sau nu, apelând la experiența unor țări mai vechi decât noi în construcția societății capitaliste. Iată, bunăoară, care sunt națiunile de succes ale UE, succes măsurat după nivelul PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (în monede comparabile): Luxemburg (240% din media UE), Irlanda (212%), Olanda (130%), Danemarca (128%), Austria (123%), Belgia, Suedia, Finlanda Germania (toate cu valori peste media europeană). Care credeți că sunt statele cu cel mai mici valori ale ponderii datoriei publice în PIB? Păi Estonia, Bulgaria, Luxemburg, Danemarca, Suedia. Dar și Olanda și Irlanda se situează sub media europeană, acolo unde suntem și noi, încă. Germania este cam pe la media europeană, un pic peste. Statele cu datorie publică mare sunt: Grecia (162% din PIB) și Italia (137% din PIB), alături de alte state precum Franța, Spania, Portugalia etc. Dar care sunt statele cu cel mai mic deficit bugetar ? Păi Danemarca, Olanda și Irlanda au chiar excedent bugetar, iar Suedia, Germania, Austria, Luxemburg și Finlanda se încadrează în limita de 3%. Iar deficitele cele mai mari le găsim în Italia, Ungaria, România, Franța, Polonia, etc.

Quod erat demonstrandum! Statele vestice cu mari creșteri în ultimii zeci de ani, performerii Europei sunt statele cu deficite mici și cu valori rezonabile ale datoriei publice, adică Germania, Austria, statele nordice, Olanda, Luxemburg și Olanda. În schimb, statele vestice cu cele mai mari prăbușiri din ultimii zeci de ani sunt exact cele care nu au respectat nicio normă de sănătate fiscală: Italia, Grecia, Spania, Portugalia și chiar Franța.

În mod firesc ar fi interesant de văzut cam de unde ne vine această boală a statului? Păi de unde altundeva decât de la lăcomie și lipsă de măsură, precum în orice altă boală, efect al unei vieți dezechilibrate? Hai să vedem, de exemplu, execuția bugetară pe primele trei luni din anul 2024.

PIB-ul, adică masa totală a economiei, va crește anul acesta, în termeni nominali, de la 1606 miliarde de lei la 1739 de miliarde de lei, adică cu 8,28%. Statul din 2024 a fost mai lacom decât în 2023 (pe aceeași perioadă, primul trimestru) și a luat de la contribuabili 132 de miliarde de lei, adică cu aproape 16% mai mult decât cele 114 miliarde de lei încasate în 2023. Și dacă tot s-a văzut cu mai mulți bani în buzunar, a și cheltuit mai mult cu 23%! Adică 168 de miliarde de lei față de 137 de miliarde de lei în 2023. Poate nu vă vine să credeți, dar cam la asta se reduce proasta guvernare de anul acesta: deși produci doar cu 8% mai mult decât în 2023, încasezi cu 16% mai mult, dar cheltui cu 23% mai mult decât anul trecut!!! Dacă asta nu este inconștiență și iresponsabilitate din partea coaliției PSD-PNL-UDMR, atunci ce este?

De unde a încasat statul cu 16% în plus? Păi cele mai importante creșteri de venituri sunt cele obținute din fonduri europene (cu peste 4 miliarde de lei în plus), apoi la impozitul pe profit avem o creștere de peste 160%,( plus aproape 1 miliard de lei), din impozitele și contribuțiile pe seama salariilor avem plus 22% ( adică aproape 10 miliarde de lei în plus)! Adică oameni buni, economia și-a făcut din plin datoria, cotizând la buget cu mult mai mulți bani decât anul trecut. Nici UE nu s-a lăsat mai prejos și a finanțat statul cu o sumedenie de bani în plus.

Cu toate acestea, lăcomia guvernului este inimaginabilă: cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20% (peste 6 miliarde de lei în plus), deși, oficial, salariile bugetare au crescut cu doar 5% și s-au blocat angajările; iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 23% (peste 4 miliarde de lei în plus), deși inflația anualizată este sub 7%. Mai simplu: tot ce a luat statul în plus din salariile angajaților și din profiturile firmelor a cheltuit pe salariile bugetarilor și pe confortul acestora! Cât despre banii europeni, 4 miliarde de lei a luat guvernul în plus, cu 4 miliarde de lei a cheltuit mai mult. Iar pe „investiții” s-au mai dus încă 10 miliarde de lei mai mult decât în 2023, pe același trimestru…

De altfel, una dintre cele mai mari prostii spuse de către guvern în apărarea sa este faptul că a avut cheltuieli mari pentru investiții, care vor conduce la veșnica lor marotă: creșterea economică. Până una alta, o creștere „peste puterile economiei” a masei investițiilor nu aduce decât cheltuieli suplimentare, cheltuieli cu întreținerea și funcționarea obiectivelor nou-construite. Că doar nu își imaginează cineva că sute de km de drumuri nu trebuie reparate în fiecare an sau că miile de clădiri în plus nu trebuie încălzite, alimentate cu apă, reparate, populate cu noi funcționari și cu calculatoare, nu?

Iată deci că, deși semnele clinice ale bolii sunt evidente, deși ele sunt un semnal de alarmă și pentru Comisia Europeană și pentru cetățeni, guvernul coaliției nu dă doi bani pe buletinele de analiză din ce în ce mai alarmante ci continuă să cheltuie cu o iresponsabilitate majoră, că doar vin alegerile, nu?

Marea întrebare este ce va fi după alegeri, atunci când vom descoperi cu toții, că avem de redus deficitul bugetar anual cu vreo 60 de miliarde de lei, dar guvernul nu vrea să renunțe la niciun leu cheltuit? De unde vom lua 60 de miliarde de lei în plus? De la impozitele pe consum (TVA și accize)? Cea mai simplă sursă de venit pentru guvern este creșterea cotei de TVA. Dar o creștere cu un punct procentual aduce în plus doar 6 miliarde de lei în plus la buget; dacă va crește TVA-ul cu 2 puncte procentuale vom avea în plus 12 miliarde de lei, abia a cincea parte din cele 60 necesare.

Dacă impozitul pe veniturile populației ar crește cu jumătate (adică am avea o cotă de 16% în loc de 10%) am ajunge la încă 20 de miliarde de lei în plus la buget. Iar dacă impozitul pe profit ar crește și el cu 50% am mai avea 15 miliarde de lei în plus la buget. Și tot nu am ajunge la cifra de 60 de miliarde de lei, am fi încă departe. Dar ar putea România să suporte o creștere cu 50% a impozitelor pe venit și pe profit? Iar statul să nu își reducă deloc cheltuielile?

Petrișor Peiu

Actualitate

NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!

Publicat

pe

De

Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.

Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu

Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.

O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA

Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.

Contribuția NGA și parteneriatele strategice

„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.

Un Startup specializat, in miezul securității naționale

Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.

Citeste in continuare

Actualitate

Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante

Publicat

pe

De

Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.

Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.

Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului

Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.

Miliarde de dolari și intârzieri cronice

Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.

Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.

Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare

Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.

Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”

Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată

Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.

De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.

Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.

Citeste in continuare

Actualitate

Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret

Publicat

pe

De

Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.

Haosul inițial și rafinarea diplomatică

O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”

În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”

Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei

Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”

Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii

Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”

Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”

Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.

Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat

De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.

Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

IPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!

Prahova fierbe, iar Poliția Română, în filială locală, pare să-și fi asumat rolul de cel mai fidel circ ambulant, oferind...

Exclusiv2 ore ago

Circul ‘secretelor’ de la Neamț: Cum lenea mai-marilor MAI transformă legea într-o farsă comic-amară!

Asistați, dragi cititori, la o nouă reprezentație grotescă din teatrul absurdului românesc, acolo unde uniforma, mai-marele și… lenea crasă se...

Exclusivo zi ago

Circul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș

O poveste cu sânge, lacrimi și „rapoarte prealabile” pe post de ciocan, unde un luptător SAS e tăvălit de un...

Exclusivo zi ago

Opacitatea legală: Sindicatul polițiștilor denunță „reperele interne” ale MAI ca „perversitate și devianță mintală”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) sunt ținta unor acuzații dure privind sustragerea de la...

Exclusiv2 zile ago

IGPR, acuzat de „inchiziție internă”: Proceduri secrete transformă polițiștii în „vite fără drepturi”

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) este ținta unor acuzații extrem de grave lansate de Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului...

Exclusiv3 zile ago

Prahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!

Se spune că istoria nu se repetă, dar rimează. În Prahova, însă, istoria nu doar rimează, ci pare că își...

Exclusiv3 zile ago

MAI, templul incompetenței aprobate: De la principiul Peter la ‘pricipitul polițienesc’ – Când ierarhia e o farsă, iar bunul simț, o glumă proastă.

Când ierarhia devine o farsă și bunul simț o glumă proastă Cunoașteți, desigur, Principiul Peter, acea axiomă nemiloasă, formulată de...

Exclusiv3 zile ago

Reforma MAI sub lupă: Sindicatul Europol demască „demagogia” din spatele anunțurilor ministeriale

Vicepremierul și Ministrul Afacerilor Interne, Marian Cătălin Predoiu, a anunțat, pe 18 noiembrie, cu mare fast, ceea ce a descris...

Exclusiv4 zile ago

Legea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș

În culisele întunecate ale Serviciului pentru Acțiuni Speciale (SAS), unde „inelul magic” al abuzului continuă să rotească destinele, iar „psihologii...

Exclusiv4 zile ago

Justiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!

În România anului 2025, justiția a depășit granițele ridicolului, transformându-se într-un circ macabru unde clovnii, odinioară gardieni ai legii, se...

Exclusiv4 zile ago

CIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!

Cazul fostului Comandant Descarcerare Petrobrazi – Pop Ionuț-Costin (III) În analele deja supraîncărcate ale absurdului juridic românesc, dosarul domnului Pop...

Exclusiv4 zile ago

SINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!

În orașul unde legea pare să fie un simplu moft, iar democrația o glumă proastă, piesa de teatru absurd a...

Exclusiv5 zile ago

Penitenciarul Târgșor: UN NOU ÎNCEPUT DEZVĂLUIT! Interviu EXCLUSIV și reportaj incendiar cu Adrian Grigoroiu, liderul EQUITAS – Marca Incisiv de Prahova

Penitenciarul Târgșor: Răsăritul unei noi ere – O reformă jurnalistică de amploare Redacția Incisiv de Prahova vă prezintă o analiză...

Exclusiv5 zile ago

Verdict clar al justiției: Actele administrative Nu pot infrânge legea. Sindicatul Diamantul prezintă decizii fundamentale

Sindicatul „Diamantul” a dezvăluit recent o serie de „extrase bune de ținut minte” din jurisprudența înaltelor instanțe românești, care clarifică...

Exclusiv5 zile ago

Intervenție fulger la Mioveni: Studenta-polițist, alături de colegii săi, prinde criminalul unui taximetrist

O acțiune promptă și coordonată a trei polițiști, printre care și o elevă stagiară, a condus la prinderea rapidă a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv