Featured
Sase parlamentari membri ai Comisiilor de apărare care lucrează de zor, împreună cu MApN, la modificarea legilor apărării, neactualizate de 30 de ani.
(Preluare Inpolitics):
În timp ce ochii cetățenilor sunt ațintiți pe campania pentru alegerile locale și europarlamentare ori spre ouăle de Paște, în parlament se pritocește, discret, modificarea legilor apărării, inclusiv prin extinderea competențelor Direcției Generale de Informații a Armatei. Un demers lansat anul trecut de MApN, prin care DGIA devenea egala SRI și a SIE, dar anihilat de criticile dure apărute în spațiul public, e reluat, practic în secret.
Deputatul PSD Iulian Badea a dezvăluit azi, pentru Mediafax, că în parlament s-a format un grup de lucru din șase parlamentari membri ai Comisiilor de apărare care lucrează de zor, împreună cu MApN, la modificarea legilor apărării, neactualizate de 30 de ani.
Una dintre modificările propuse chiar de Iulian Badea vizează extinderea competenţelor serviciului secret al armatei, mai ales în condițiile în care „S-a încercat infltrarea printre refugiaţii ucraineni a spionilor ruşi”.
„Serviciile secrete trebuiesc întărite! Nevoile operaţionale ample sunt motivate de situaţia în care România se află. Mai mult decât atât, informaţiile culese, analizate şi valorificate de către structurile secrete pot deveni vitale pentru protejarea cetăţenilor români(…) Aici discutăm despre o armonizare şi nicidecum despre o suprapunere a competenţelor sau atributelor însuşite de alte servicii secrete”, spune Iulian Badea pentru Mediafax.
Nu știm în acest moment cu precizie despre ce lărgire a competențelor serviciului Armatei – poate cel mai secret serviciu dintre toate -, iar unii membri ai Comisiei de apărare, care nu fac parte din amintitul grup de lucru, contactați de Inpolitics, nu știu nici ei mai nimic despre ce se dezbate.
Deputatul PSD Iulian Badea, autorul propunerilor de extindere a competențelor DGIA, are un parcurs mai special.
E absolvent de educație fizică și sport, oarecum firesc ținînd cont că e fiul fostului fotbalist craiovean Pavel Badea, președintele CS Universitatea Craiova. În paralel cu educația fizică, Badea Jr a făcut și studii de marketing, cu specializarea ”Comportamentul consumatorului în mediul economic concurenţial”, lucrînd în timpul facultăților ca manager de firmă și web developer, iar în timpul masteratelor ca inspector de asigurări.
Multe paralele, ca să spunem așa.
Presa din Oltenia scria acum patru ani că între Pavel Badea – implicat și în politică de mulți ani și candidat la primăria Craiovei – și Olguța Vasilescu s-a încheiat în 2020 un pact: fotbalistul să nu mai candideze la primăria Craiovei și, în schimb, fiul său să primească un loc eligibil pentru deputăție.
Iulian Badea a ajuns în parlament în 2020 și, în loc de muncă pentru cetățeni, s-a apucat de studii: Absolvent al Institutului Diplomatic Român în 2021, Absolvent al Colegiului naţional de apărare în 2022, Absolvent al Colegiului de apărare NATO – Roma, Italia, în 2023.
În Comisia de apărare a ajuns în octombrie 2022.
Cu studii făcute în timpul activității de parlamentar, Iulian Badea devine, iată, reformatorul serviciului de informații al armatei române.
Luna trecută, el a adresat MApN o interpelare în care chestiona ministerul dacă ”amenințarile actuale, incluzându-le pe cele hibrid, de tip cyber și legislația incompletă, neadaptată la rolul României în NATO impun ca DGIA să fie organizată după o lege proprie”. Și de ce MApN a retras toamna trecută un proiect de lege privind reorganizarea serviciului secret la o săptămână după ce îl pusese în dezbatere publică.
Răspunsul ministrului Angel Tîlvar a venit prompt: trebuie mărit numărul agenților secreți ai Armatei, care trebuie să fie culți și cu reputație morală impecabilă. De asemenea, DGIA vrea să aibă dreptul de a face toate achizițiile necesare prin structuri proprii, mai pe scurt extinderea masivă în afaceri:
”DGIA trebuie să îşi îndeplinească cu succes rolul său de a sprijini factori de decizie politico-militari pentru evitarea surprinderii în faţa riscurilor şi ameninţărilor interne şi externe. militare şi non-militare, care pot afecta securitatea națională în domeniul apararii”. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, afirmă Tîlvar, e necesară ”acoperirea deficitului de resursa umană cu expertiză şi pregătire conform nevoilor structurii. Trebuie realizată prin recrutarea. la toate nivelurile de comandā. control şi execuţie, a unor specialişti care au o pregatire culturală diversificata, buni cunoscători de limbi straine, care să aibă un profil psihologic adaptat muncii de informații pentru apărare şi, nu în ultimul rând, care să aibă o reputație morală de excepţie”.
De asemenea, ar fi necesară ”stabilirea posibilității de achiziție prin structurile proprii, pentru toate categoriile de produse. servicii şi lucrări ar garanta structurii de informații stabilitate şi predictibilitate normativă în activitatea de asigurare şi implementare a instrumentelor şi tehnologiilor necesare. mai ales în contextul recentelor dezvoltări tehnologice din domeniul inteligenţei artificiale şi a prognozelor referitoare la tendinţele şi posibilitățile de utilizare ale acestora în cadrul unor acţiuni ostile statale şi non-statale exercitate la adresa apărării naţionale”.
Nu în ultimul rînd, ar fi necesară ”recunoaşterea, prin lege, a statutului de persoana juridica, al cărei principal efect il reprezintă obţinerea calităţii de subiect de drept cu elemente de identificare proprii, raspundere juridică proprie şi cu posibilitatea de a dobândi drepturi şi de a-şi asuma obligații în limitele capacităţii sale juridice”.
Exclusiv
Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”?
Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă de manual la TCO Dinamo, sub umbrela oficială a Ministerului Afacerilor Interne – Clubul Sportiv Dinamo. Pe 28.05.2026, instituția postează frumos, ca la carte, anunțul de concurs pentru un post de ofițer principal I la Serviciul Resurse Umane. Test scris, serios, programat pe 29.08.2026, ora 12:00 fix.
Peste 240 de candidați se înscriu, peste 90 sunt validați. Armata de aspiranți la carieră corectă în sistem se prezintă disciplinat, cu speranțe, pixuri și emoții.
Doar că, în loc de concurs, îi aștepta o demonstrație practică de „așa nu”, marca Dinamo.
Anunțul zice corpul P, realitatea zice corpul E: concurs sau vânătoare de săli?
În informarea oficială, locul de desfășurare a examenului este clar: corpul P al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală București. Frumos, academic.
În fapt, concursul se desfășoară într-o sală din corpul E.
Noroc că inteligența candidaților nu stă în litera de pe clădire, altfel se termina concursul la poartă.
Desigur, până aici „nimic grav”, doar încă o nepotrivire între ce scrie pe hârtie și ce se întâmplă în teren. România, ediția 2026.
Candidații la 11:45 în bănci, comisia la 14:30 în plimbare
Conform instrucțiunilor, candidații se prezintă, ca oamenii serioși, în săli la data de 29.08.2026, cel târziu la ora 11:45. Doar că, surpriză: comisia de concurs consideră că timpul curge altfel pentru ea. Membrii comisiei își fac apariția abia în jurul orei 14:30.
Explicația? Cu o seninătate demnă de stand-up:
s-ar fi reunit de la ora 06:00 dimineața pentru a elabora subiectele de concurs și… „s-a întârziat puțin”.
„Puțin” înseamnă aproape 3 ore peste programul anunțat, dar ce mai contează un detaliu, când candidații stau cuminți și tac…
Și totuși, aceste subiecte trebuiau pregătite în așa fel încât comisia să respecte propriul calendar. Dar când tu ești organizator, îți permiți luxul să fii și cauza și scuza.
Tragere la sorți „live”: candidat extras, plic desigilat, dar subiectele… lipsă
După scuzele de rigoare, un membru al comisiei anunță candidații că au fost întocmite două variante de subiecte. Democratic, nu? Un candidat trebuie să extragă una dintre variante, prin tragere la sorți.
Un candidat se oferă, comisia așază pe o masă plicurile cu variantele de teste, omul extrage un plic, se îndreaptă spre camera de monitorizare audio/video și arată clar: a fost extrasă VARIANTA II. Desigilează plicul, ca la carte.
Doar că… surpriză tehnică: operatorul camerei observă că plicul nu conține deloc varianta 2 de test. Conține, în schimb, grila de corectare a variantei nr. 2.
Altfel spus: grila de răspuns, înaintea subiectelor. „Mic” detaliu, dar complet interzis.
Comisia, în loc să repare gafă, o consfințește: „Dacă tot am desigilat grila, rămânem la varianta II”
Într-o lume normală, președintele comisiei și membrii ar fi reluat procedura de alegere a variantei de test, în condiții de legalitate, corectitudine și transparență.
În lumea TCO Dinamo, însă, se decide, de la sine putere, că testul scris va fi cel de la varianta II, cu argumentul antologic:
„Dacă tot a fost desigilat plicul cu grila de corectare pentru varianta 2, atunci va rămâne testul cu varianta II”.
Adică:
– s-a extras grila,
– nu s-au respectat regulile,
– dar nu-i nimic, „mergem așa”.
OMAI 140/2016? Un amănunt enervant pentru o comisie grăbită
Comisia pare să uite cu grație că există OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne – Anexa 3.
Articolul 361 spune clar:
„Art. 361 – (1) Varianta de subiecte care urmează să fie administrată se alege, prin tragere la sorţi, de unul dintre candidaţi sau, după caz, în situaţia în care comisia centrală de concurs a elaborat mai multe variante, de unul dintre reprezentanţii Corpului Naţional al Poliţiştilor sau ai organizaţiilor sindicale reprezentative, desemnaţi pentru a participa în calitate de observatori la această activitate. Aceasta se semnează de către preşedintele comisiei de concurs şi de către persoana care a efectuat extragerea.”
Cu alte cuvinte: se alege VARIANTA DE SUBIECTE, nu grila de corectare. Se respectă procedura. Se semnează. Se păstrează aparența de concurs cinstit, măcar.
Aici, în schimb, s-a „ales” grila, s-a sărit peste logica legii, iar procedura obligatorie a fost înlocuită cu o decizie unilaterală a comisiei, în văzul tuturor.
„Întâmplare nefericită” sau scenariu bine regizat? Candidații nu mai cred în coincidențe
Prin această mișcare, comisia de concurs a reușit performanța să lase impresia că incidentul nu este o simplă întâmplare izolată, ci ceva mult mai apropiat de o manevră premeditată.
Candidații au fost privați, de facto, de dreptul lor de a participa la o alegere reală a variantei de subiecte, așa cum prevede cadrul legal. Extragerea a devenit un spectacol de fațadă, în care plicul „norocos” conține nu subiectele, ci cheia lor.
Chiar și dacă, în cel mai indulgent scenariu, ar fi fost vorba de o eroare materială sau accidentală produsă anterior începerii probei, aceasta nu poate justifica înlocuirea unei proceduri obligatorii prevăzute de normele în vigoare cu decizia arbitrară a comisiei.
Incident „evaporat” din procesul verbal și confidențialitate făcută zob
Mai grav, se pare că acest incident nici măcar nu ar fi fost consemnat în procesul verbal întocmit de comisie. Adică, s-a întâmplat, au văzut oameni, a observat operatorul video, dar pe hârtie… liniște totală.
În plus, nicio persoană nu are voie să aibă acces la grila de răspuns înainte de finalizarea testului scris. Confidențialitatea este un principiu de bază, nu o opțiune.
Ori aici, grila de corectare a variantei II a fost desigilată în fața camerei, înainte de administrarea subiectelor, ceea ce face ca „principiul confidențialității” să devină o glumă amară.
În aceste condiții, noțiuni precum „egalitate de șanse” și „tratament echitabil” rămân doar sintagme frumoase în documente oficiale.
Sindicatul Sidepol cere MAI să se trezească: verificați camerele, documentele și anulați mascarada dacă e cazul
Pentru toate aceste motive, dar și pentru multe suspiciuni care decurg logic din ele, organizația sindicală Sidepol solicită conducerii Ministerului Afacerilor Interne să intervină de urgență.
Ce cere Sidepol, concret:
- verificarea imaginilor de pe camerele de monitorizare;
- analizarea documentelor întocmite de comisia de concurs;
- identificarea eventualelor vicii de procedură care țin de încălcarea regulilor de organizare a concursului;
- iar dacă se confirmă aceste nereguli, anularea concursului.
Aceste verificări trebuie făcute cu celeritate, înainte de afișarea rezultatelor finale, nu după ce totul este „consfințit” pe hârtie și încarcerat în birocrație.
Legalitate, imparțialitate, transparență, egalitate de tratament – principii de afiș sau reguli reale?
Sindicatul Sidepol amintește că tot acest demers nu este o simplă formalitate sindicală, ci o încercare de a reaminti MAI-ului propriile principii:
- legalitate,
- imparțialitate,
- transparență,
- egalitate de tratament între candidați.
Întrebarea care rămâne:
La TCO Dinamo, a fost organizat un concurs pentru un post sau un exercițiu de creativitate în ocolirea regulilor?
Răspunsul, dacă MAI îndrăznește să îl caute în camerele video și în documentele reale, nu doar în hârtiile cosmetizate, s-ar putea să doară mai tare decât orice pamflet. (Cerasela N.).
Anchete
Două judecătoare de la Curtea de Apel Galați s-au răzgândit și nu mai vor să iasă la pensie
Două magistrate de la Curtea de Apel Galați au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii revocarea hotărârilor prin care le fuseseră aprobate cererile de pensionare, relatează publicația Lumea Justiției.
Este vorba despre judecătoarele Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor, care au cerut Secției pentru judecători a CSM să revină asupra deciziilor adoptate la 18 iunie 2026. Prin hotărârile nr. 1411 și 1412, Consiliul aprobase încetarea activității celor două magistrate prin pensionare.
Ulterior, acestea și-au schimbat opțiunea și au solicitat revocarea hotărârilor, dorind să rămână în sistemul judiciar.
CSM analizează cererile joi
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să analizeze cererile formulate de Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor în ședința programată joi, 3 septembrie 2026.
În cadrul ședinței, membrii Secției vor decide dacă aprobă revocarea hotărârilor de pensionare sau dacă mențin deciziile adoptate în luna iunie.
Până la pronunțarea CSM, cele două magistrate beneficiază de prezumția de legalitate a demersului formulat, iar soluția finală va aparține Secției pentru judecători. (Irinel I.).
Administratie
Grup infracțional specializat în traficul ilegal de țigarete, destructurat. Peste 6,3 milioane de țigarete, indisponibilizate
Polițiștii de frontieră, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în cooperare cu Europol, au desfășurat, în perioada 29–30 august 2026, o amplă operațiune pentru destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în traficul ilegal de țigarete.
În cadrul acțiunii au fost efectuate 22 de percheziții domiciliare și 26 de percheziții asupra unor autovehicule. Șase persoane au fost reținute, iar peste 6,3 milioane de țigarete au fost indisponibilizate.
Țigarete ascunse în autocamioane cu mărfuri alimentare
Operațiunea a inclus activități investigative complexe, precum și realizarea unui flagrant. În seara zilei de 29 august, în jurul orei 21:30, polițiștii au oprit în trafic un autoturism și un autocamion care intraseră în România prin zona municipiului Giurgiu.
În urma verificărilor, în compartimentul de marfă al autocamionului a fost descoperită o cantitate importantă de țigarete, disimulată într-un transport legal de ceapă.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi introdus țigaretele în România pe la frontiera cu Bulgaria, folosind autocamioane cu temperatură controlată. Produsele accizabile ar fi fost ascunse sub mărfuri precum ceapă, portocale și pepeni.
Transporturile ar fi fost însoțite de autovehicule antemergătoare, folosite pentru supravegherea traseului și semnalarea eventualelor controale ale autorităților.
Peste 70 de milioane de țigarete, introduse în țară din 2025
Investigația, desfășurată pe parcursul a aproximativ șase luni, a vizat un grup format din cetățeni români și moldoveni. Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2025, gruparea ar fi introdus în România peste 70 de milioane de țigarete provenite din contrafacere și din spațiul extracomunitar.
Ulterior, țigaretele ar fi fost depozitate temporar în județele Teleorman, Neamț și Botoșani, apoi distribuite și comercializate pe piața neagră.
Perchezițiile au avut loc în județele Teleorman, Neamț, Bacău, Vaslui, Botoșani, Iași și Giurgiu, precum și în municipiul București.
Prejudiciu estimat la peste 62,5 milioane de lei
În urma activităților desfășurate în perioada 29–30 august au fost indisponibilizate 6.337.197 de țigarete și alte mijloace materiale de probă. De asemenea, nouă autovehicule au fost ridicate în vederea instituirii unor măsuri asigurătorii.
Pe parcursul documentării activității infracționale au mai fost indisponibilizate 7.199.780 de țigarete.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la aproximativ 62.592.943 de lei, echivalentul a circa 11.941.826 de euro.
Cercetările continuă pentru constituirea unui grup infracțional organizat și deținerea sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, nemarcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita de 10.000 de țigarete.
Ancheta urmărește stabilirea întregii activități infracționale, identificarea tuturor persoanelor implicate și dispunerea măsurilor legale.
Măsurile dispuse reprezintă etape ale procesului penal și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție. (Sava N.),.
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 5 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum 4 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 2 zileCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?



