Administratie
Cine sunt aceia care doresc o carieră militară și cum arată ei, după cei 18 ani în care societatea românească i-a format, prin bani publici, în sistemul educațional?

Din cei aproximativ 6.500 de candidați interesați de o carieră militară, la baza ierarhiei, au fost selectați, recent, după probele sportive, psihologice și medicale, 2.626, adică vreo 40 de procente, trecute prin ciur și dârmon, cum se spune prin popor.
Proba fizică – adaug, de la bun început, cu un grad mediu de dificultate! – a dat la o parte 24% din candidați, iar proba psihologică a mai îndepărtat de o posibilă carieră militară alte 18 procente. Medicii au mai respins 12%.
E o înlănțuire de cifre care ar trebui să ne îngrijoreze. Dacă, până acum, disputele despre o posibilă recrutare pentru posturile de soldat gradat profesionist se învârteau cu apăsare asupra problemelor salarizării pentru această categorie de personal (discuții, altminteri, în parte îndreptățite!), iată că noul tablou al selecției ne oferă o perspectivă nouă.
Cum arată familiile din care provin și cum s-a desfășurat parentingul (ca să folosesc un termen care îmi repugnă, dar care e tot mai răspândit!), dacă procentele celor respinși sunt atât de mari?
Înainte de toate, îmi amintesc exclamația sarcastică a unui specialist militar în educație fizică, nu tare demult enunțată într-un cerc important de decidenți militari, care sublinia că baremele la proba sportivă nu pot fi coborâte sub nivelul la care sunt, mai jos de atât, spunea specialistul, „nu aveți decât să luați, la întâmplare, pe aceia care se oferă”. Nu am realizat nici eu, atunci, gravitatea situației, dar acela care se confrunta, periodic, cu probele dedicate, avea un întreg clasor de situații nefericite.
Cifrele acestea ne obligă la un nou început în societatea românească. Armata își recrutează personalul dintre cetățenii români care doresc o carieră militară, dar pe care școala și familia nu reușesc să-i pregătească la un nivel minimum acceptabil pentru cerințele unui asemenea tip de job.
Profesorii de sport au avertizat în mai multe rânduri că educația fizică e privită ca un soi de auxiliar în sistemul educațional, fără a i se acorda importanța cuvenită, medicii au subliniat că obezitatea în rândurile adolescenților ia proporții îngrijorătoare, despre psihologi am auzit prea puțin, pentru că ei înșiși sunt aproape inexistenți în sistemul educațional, cu preocupări concrete în a identifica și oferi perpective pentru drumul unui tânăr spre o carieră la care visează sau pe care nu o deslușește încă în căutările lui interioare.
Cum arată și cum gândește el, ce soluții îi oferă școala și familia pentru a intra în lume, cum se conturează și se întrețin fricile, spaimele, angoasele, anxietățile și nefericirile care îl cuprind, agasează sau, din nefericire, îl doboară prea devreme.
Și România nu e chiar în topurile des făcute ale țărilor în care poți duce o viață fericită (deși fericirile astea sunt în sine discutabile, în funcție de multele definiții care li se dedică!), dar știm că sunt destule de îndreptat, măcar dacă ne uităm la țările UE, de la cum funcționează statul în raport cu cetățeanul până la digitalizare, mortalitate vs. natalitate sau speranța de viață.
Am convingerea că noi înșine, militari activi și rezerviști, deopotrivă, va trebui să fim mai prezenți în școli și altfel decât a promova cariera militară, prin programe ocazionale sau alte forme conjuncturale, oferite de sistemul educațional. Poate ar trebui să ne gândim la parteneriate pentru sport și tabere de instruire dacă vrem să selectăm ceea ce ne trebuie cu adevărat pentru instituția militară. Și nu e aceasta unica soluție, desigur.
De asemenea, în urma unei interpelări parlamentare, MApN a oferit alte date îngrijorătoare cu privire la resursa umană care se află în sistemul militar. Nivelul de încadrare la ofițeri este de 57%, 75% la maiștri militari, 72% la subofițeri, 77% la soldați și gradați profesioniști și 89% la personalul civil.
Una din explicațiile invocate de aceia care au scris despre aceste date, dar care a circulat, fantezist, și pe rețelele sociale ar fi aceea că mulți s-ar fi speriat de o eventuală extindere a războiului din Ucraina.
Ar fi ridicol să te pregătești și să urmezi o carieră militară și să te sperii de un eventual război! Până și Drogo, celebrul ofițer din „Deșertul tătarilor” al lui Dino Buzzati, este trist că părăsește fortul în care a slujit ani la rând, scos la pensie fiind, chiar atunci când, în sfârșit, năvălesc tătarii!
Salariile nu pot fi singura cauză a unui abandon sau a nemulțumirilor. Cum am spus mereu, e nevoie să revizuim temeinic ideea spiritului de corp, a modului în care instituția aceasta a știut să pună în prim-plan valori precum demnitate, onoare, respect, impunându-le în întreaga ierarhie militară, ținerea oportuniștilor, mitomanilor și impostorilor departe de funcțiile de decizie, printr-o selecție riguroasă, și o mai corectă repartizare a dreptății, pe legi și regulamente, fără arbitrariu. Căci fără dreptate, nimic nu e.
Un nou început, așadar, o nouă gândire asupra noastră înșine. Împreună cu societatea din care cu toții provenim. (F. Șperlea).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 3 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 3 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!