Connect with us

Exclusiv

Dupa protestele lucrătorilor poștali ies la iveala ERORI GRAVE ALE MANAGERULUI GENERAL de la Compania Națională POȘTA ROMÂNĂ S.A.

Publicat

pe

Situația de fapt

Managementul poștei și administratorii sunt numiți în majoritate prin Oug 109, pe mandat de 4 ani, membri CA din 14 iunie 2023, iar Directorul General Valentin Ștefan din 10 octombrie 2023. Primul termen la care activitatea lor conform legii este evaluată este la un an de activitate, pe baza raportului de activitate prezentat.

Dacă indicatorii angajați prin planul de management nu sunt atinși, atunci se poate cere revocarea mandatelor, atât al Administratorilor cât și al Directorului General.

ERORI GRAVE ALE MANAGERULUI GENERAL

  1. Nu a respectat Planului de investiții angajat în 2018, fundamentat în baza testului Creditorului privat, realizat de DELOITTE și în baza căruia s-a contractat suma de 200 de milioane de lei credit de investiții de la EXIMBANK și care a stat la baza argumentării capitălizării CNPR de către Acționarul Principal în fața Comisiei Europene.
  2. Nu a inițiat demersurile legale pentru recuperarea prejudiciului generat de renunțarea benevolă din partea Directorului General al poștei din 2019, la decontarea SERVICIULUI UNIVERSAL de către CNPR, de la ANCOM – prejudiciu estimat pe 5 ani aproximativ 100 milioane lei.
  3. A depășit în mod constant bugetul de salarii al CNPR în anii 2021, 2022 și 2023, cu mai mult decât era cerut de măririle salariale obligatorii legale, aspect care este considerat infracțiune și prejudiciu de către legea 273/2006.
  4. A inițiat desfințarea și inclusiv radiere a aproximativ 946 de oficii poștale, din totalul celor aproximat 5.900 existente pe teritoriul României, fără acordul AGA și al structurilor de securitate.
  5. LIPSĂ TOTALĂ DE INTERES FAȚĂ PRINCIPALA RESURSĂ A CNPR – ANGAJAȚII:

➢ nesemnarea CCM-ului cu sindicatul reprezentativ din CNPR în termenul legal și hărțuirea constantă a liderilor de sindicat fapt care a dus la GREVA GENERALĂ și întârzierea la plată a peste 400.000 de pensii.

➢ Hărțuirea constantă a liderilor de sindicat și a angajaților membri ai SLPR, fapt care induce tensiuni și discuții la nivelul SLPR pentru o nouă grevă generală.

➢ Lipsa unei politici personal coerente și a unei politici salarile care a dus la vulnerabilizarea structurii de poștași din teritoriu.

  1. A modificat regulamentul de ordine interioară al CNPR fără votul Consiliului de Administrație.
  2. A acordat majorări salariale discreționare, pe criterii politice, în principal pentru membri PNL, fără a avea un BVC aprobat.
  3. A încălcat legea dialogului social încheind un Acord cu prevederi salariale, doar pentru membri unui sindicat nereprezentativ.
  4. Vizita recentă în China a Directorului General Valentin Ștefan împreună cu o delegație de angajați ai CNPR:

➢ fără avizul Acționarului Principal – MCID, al MAE și al Consiliului de Administrație al CNPR

➢ Semnarea unui acord/parteneriat cu Serviciile Poștale Chineze fără ca cineva din CA sau AGA să-l fi văzut ca și conținut sau aprobat și pentru care Ambasada României din Beijing ne recomandă să-i cerem clarificări/explicații.

➢ Neprezentarea unui raport oficial al deplasării și subiectele abordate cu entitățile vizitate, precum și a acordului/parteneriatului semnat.

  1. Refuzul constant sau condiționarea fără cadru legal, de a prezenta documente solicitate de către Corpul de control al MCID sau predarea parțială, fapt care face imposibilă finalizarea rapoartelor de control pe temele inițiate.
  2. Refuzul de a prezenta o analiza a costurilor pentru expedierea de corespondență în vederea identificării eficienței a două contracte semnate recent, cu 2 integratori, la tarife mai mici cu 70% decât tarifele la oficiu și cu 33% față de tarifele parcticate în anii anteriori, în condițiile creșterii costurilor generale de prestări de servicii la nivel de CNPR.
  3. Tentativa repetată de indatorare a CNPR prin contractarea de credite de rulaj, cu gaj, garații imobiliare subevaluate cu mult față de valoarea de piață.

Erori ale membrilor Consiliului de Administrație:

  1. Neluarea niciunei măsuri de a împiedica/pune în legalitate-normalitate, recenta vizita în China la Serviciile Poștale Chineze, deși la penultima ședință acesta a informat CA-ul despre deplasarea care va avea loc.
  2. Nesolicitarea în regim de urgență a raportului de activitate cu privire la deplasarea în China și a formatului de Acord/parteneriat semnat în vederea aprobării și comunicării către AGA.
  3. Aprobarea situațiilor financiare cu depășiri repetate a bugetului de salarii al CNPR în anii 2021, 2022 și 2023, și cu rectificare bugetară după efectuarea cheltuielilor, aspect care este considerat infracțiune și prejudiciu, de către legea 273/2006.
  4. Neinițierea demersurilor legale pentru sancționarea responsabililor și recuperarea prejudiciului generat, de renunțarea benevolă din partea Directorului General al poștei din 2019, la decontarea SERVICIULUI UNIVERSAL de către CNPR, de la ANCOM – prejudiciu estimat pe 5 ani aproximativ 100 milioane lei.
  5. Votarea PENTRU în sedința de CA, în favoarea desființării a aproximativ 946 de oficii poștale, în vederea radierii de la Registrul Comerțului, fără prezentarea prealabilă a unei analize cost beneficiu, fără acordul structurii de securitate și fără acordul AGA.
  6. Nesancționarea Directorului General pentru semnarea unui acord care implică salarizarea unei părți a angajaților, cu un sindicat nereprezentativ din CNPR.
  7. Nesancționarea Directorului General pentru acordarea de majorări salariale care exced CCM-ului, discreționar și fără un BVC aprobat.
  8. Nesancționarea Directorului General pentru nerespectarea Planului de investiții angajat în 2018, fundamentat în baza testului Creditorului privat, realizat de DELOITTE și în baza căruia s-a contractat suma de 200 de milioane de lei credit de investiții de la EXIMBANK.
  9. Nesancționarea Directorului General pentru neprezentarea la negocierile pe CCM deși era singura persoană împuternicită să negocieze și să semneze de către CA.
  10. Refuzul de a prezenta acționarului principal, o analiza a costurilor pentru expedierea de corespondență în vederea identificării eficienței a două contracte, semnate recent, cu 2 integratori, la tarife mai mici cu 70% decât tarifele la oficiu și cu 33% față de tarifele parcticate în anii anteriori, în condițiile creșterii costurilor generale de prestări de servicii la nivel de CNPR.
  11. Votarea în sedința de CA indatorarea CNPR, cu suma de 100 milioane lei, prin contractarea de credite de rulaj, cu gaj, garații imobiliare subevaluate cu mult față de valoarea de piață.
  12. Lipsa de interes în soluționarea problemelor semnalate de către ROMFILATELIA S.A., în activitatea curentă, fapt care va conduce în curând la probleme financiare și la această societate, al cărei acționar unic este CNPR.
  13. Nesancționarea Directorului General pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară fără acordul CA. Vom reveni. (Cristina T.).

Exclusiv

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

Publicat

pe

De

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor

În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.

Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.

Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.

Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?

Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”

Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.

Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.

Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.

Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE

Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.

Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:

  • companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
  • aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
  • UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
  • în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
  • până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.

În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.

Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare

În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.

Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.

Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:

  • Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
  • Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.

Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.

România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă

Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:

  1. Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
  2. Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”

Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:

  • Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
  • Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.

Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot

Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:

  1. Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
  2. Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
  3. Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.

Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația

Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:

  • legile statelor naționale,
  • regulamentele Uniunii Europene,
  • algoritmii platformelor globale,
  • și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.

În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”

Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.

2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation

Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României

Aspect Bruxelles și București – „Democrație defensivă” Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură”
Interpretarea cazului România Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital
Rolul DSA Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global
Rolul TikTok și al platformelor Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal
Algoritmii Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției
Anularea alegerilor Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE
Poziția României Stat „protejat” în războiul informațional Cobai într-un experiment de cenzură transnațională
Mesaj către cetățean „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile”

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Publicat

pe

De

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.

Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.

O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni

Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.

Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.

Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă

„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.

Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.

Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.

Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.

„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.

Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?

Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.

Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.

Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.

Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:

polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Publicat

pe

De

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă

Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.

Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.

Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial

Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:

  • suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
  • stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.

Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.

Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare

În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:

  • nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
  • nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
  • nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.

După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:

  • construită transparent;
  • făcută cu respectarea cadrului legal;
  • bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.

Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.

„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer

Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.

Decizia nu este definitivă:

  • hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
  • termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.

Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.

De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice

Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:

  • dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
  • treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
  • se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.

Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.

Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer

Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv14 ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv14 ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv14 ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv2 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv