Administratie
România nu este un partener al NATO, ci este NATO
De douăzeci de ani aud spunându-ni-se că România este protejată de cea mai puternică alianță militară a lumii. Sau că, în caz de Doamne ferește!, cum altfel, militarii NATO vin să apere România. Deși mai rar folosită în prezent, mai era destul de des vehiculată în trecut ideea că nu avem nevoie de buget mai mare pentru apărare, pentru că ne apără NATO.
În mentalul colectiv românesc, s-a înfiripat timid, la început, pentru ca mai târziu să prindă rădăcini adânci, ideea că NATO e o entitate separată, un fel de băiat mai spălățel și cu mușchi care apără România, o fată drăguță din provincie ajunsă la oraș, de golanii care o fluieră seara pe bulevard și vor să o pipăie. Dacă ar avea cineva răbdare să se uite la discursurile politice din ultimele două decenii, la felul în care tratează presa subiectul și la comentariile analiștilor de social-media, va observa că aceasta este ideea principală cel mai des vehiculată față de subiectul România în NATO.
Este clar că, undeva, a apărut o fractură logică, iar ea continuă să fie întreținută. Pentru că nu ai cum să afirmi că vine cineva, o organizație colectivă din care ești parte integrantă, să te apere, pentru că, logic, tu trebuie să te aperi (și) pe tine. România nu este un partener al NATO, ci este NATO. Și, în această comunitate unică de valori comune, dedicată principiilor de libertate individuală, democrației, drepturilor omului și statului de drept, România nu are numai drepturi, ci și obligații. Pe lângă obligația de a-și apăra aliații, are și obligația de a se apăra pe sine, sporind astfel capacitatea comună de apărare.
Recent, în presă, a fost popularizat un sondaj de opinie care, din păcate, se aliniază acestui curent, descris mai sus. Cel puțin două întrebări sunt pur și simplu aberante și nu își au rostul. Prima: În baza articolului 5 din Tratatul NATO, în cazul în care o țară NATO este atacată, aliații au obligația să intervină. În cazul în care România ar fi atacată, ce credeți că va face NATO? Cea de a doua: În eventualitatea unui conflict al NATO cu Rusia, credeți că România ar trebui să se implice sau nu?
Revenind la obligațiile ce îi revin României din calitatea de membru al Alianței, trebuie spus că, pe lângă foarte popularul articol 5 al Tratatului Organizației Atlanticului de Nord privind apărarea colectivă, poate ar fi bine să se discute mai des și despre articolul 3: Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul autoajutorării și al sprijinului reciproc continue, își vor menține își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat. Mai exact, fiecare membru trebuie să fie furnizor de securitate, nu doar beneficiar, și capabil să se apere pe sine, pentru ca împreună să ne putem apăra mai bine.
De douăzeci de ani, România este membru cu drepturi depline în cea mai puternică, mai durabilă şi mai de succes alianţă din istorie și, măcar acum, poate ar fi bine ca societatea românească, în întregul ei, să realizeze importanța acestui fapt. Și să depună un efort mai mare pentru a contribui la securitatea comună, aliată, prin consolidarea propriei capacități de rezistență și apărare, dar nu numai prin investiții în tehnică de luptă, ci și prin sprijinirea personalului din sistemul de apărare.
Dacă se va înțelege acest lucru, poate că nu vom mai avea discuții sterile despre utilitatea dotării corespunzătoare a armatei în timp util, despre nevoia unei salarizări corecte a personalului militar și civil sau despre necesitatea unor legi echitabile și stabile privind drepturile rezerviștilor. Și nici despre nevoia imperativă a pregătirii populației pentru apărarea țării sau despre obligațiile ce ne revin fiecăruia, în caz de stare de război, indiferent că suntem militari sau civili. (M. Batca).
Administratie
Autoturism de lux căutat în Polonia, depistat la PTF Sculeni
Polițiștii de frontieră au oprit la control un cetățean polonez de 26 de ani, aflat la volanul unui autoturism fabricat în 2026. Mașina, evaluată la 320.000 de lei, a fost indisponibilizată.
Un autoturism de lux înmatriculat în Polonia și semnalat ca fiind căutat de autoritățile din această țară a fost depistat la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.
La control s-a prezentat un bărbat, cetățean polonez, în vârstă de 26 de ani, care conducea mașina. Suspiciunile privind situația juridică a autovehiculului au determinat polițiștii de frontieră să facă verificări suplimentare în bazele de date.
Confirmare din partea autorităților poloneze
În urma consultărilor cu autoritățile competente din Polonia, s-a confirmat că autoturismul figurează în evidențele acestora ca fiind căutat.
Vehiculul, fabricat în 2026 și evaluat la 320.000 de lei, a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor.
Cercetări pentru tăinuire
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire. Verificările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cazului. (Sava N.).
Administratie
Noul punct de frontieră Sighetu Marmației–Bila Țerkva a devenit operațional
Deschiderea punctului marchează un pas important pentru legăturile dintre România și Ucraina. Traficul va fi introdus treptat, în funcție de infrastructura disponibilă și de evoluția circulației.
Noul punct de trecere a frontierei Sighetu Marmației–Bila Țerkva a fost operaționalizat, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea dintre România și Ucraina și de a facilita deplasarea peste graniță.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră Română, punctul dispune de câte șase artere de control pentru fiecare sens de deplasare. Folosirea acestora va fi extinsă etapizat, pe măsură ce vor fi îndeplinite condițiile necesare și va fi pregătită infrastructura de pe partea ucraineană.
Prima etapă: vehicule de până la 3,5 tone
În etapa inițială, în funcție de volumul de trafic și de situația operativă, pot fi utilizate până la șase artere pe fiecare sens pentru controlul vehiculelor destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone.
Ulterior, odată cu pregătirea infrastructurii și a condițiilor necesare, prin punctul de frontieră va putea fi permisă și circulația celorlalte categorii de vehicule, inclusiv a celor cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone.
CNAIR administrează punctul, Poliția de Frontieră face verificările
Administrarea punctului revine Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în timp ce Poliția de Frontieră Română efectuează controalele, potrivit atribuțiilor legale.
Instituția precizează că, pentru prima etapă de funcționare, sunt asigurate personalul, echipamentele și logistica necesare. Capacitatea operațională va putea fi ajustată pe măsură ce se modifică valorile de trafic și se extind activitățile punctului.
Trecerea Sighet–Solotvino rămâne deschisă
Operaționalizarea noului punct este considerată un element important pentru cooperarea româno-ucraineană și pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Tisei. Dezvoltarea infrastructurii și colaborarea dintre autoritățile celor două state sunt menite să susțină circulația persoanelor și mărfurilor, cu menținerea unor controale sigure și eficiente.
Poliția de Frontieră Română precizează că traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației I, pe ruta Sighet–Solotvino, se desfășoară în continuare în aceleași condiții. (Paul D.).
Administratie
Gustul românesc, sărbătorit pe 10 octombrie: producătorii locali vă așteaptă la târguri
Pe 10 octombrie, România celebrează Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești — o zi dedicată gusturilor autentice, muncii oamenilor din agricultură și bogăției de produse care ajung pe mesele noastre din fermele și gospodăriile locale.
Sărbătoarea este o invitație de a redescoperi savoarea produselor românești și de a-i susține pe cei care le cultivă și le pregătesc cu grijă. De la pâine și brânzeturi, până la fructe proaspete și preparate tradiționale, fiecare alegere poate aduce mai aproape de consumatori munca producătorilor locali.
Tradiție și savoare, din generație în generație
Multe dintre produsele care vor fi puse în valoare cu această ocazie sunt legate de rețete și obiceiuri păstrate de-a lungul timpului. Preparatele tradiționale spun povestea locurilor din care provin și a oamenilor care duc mai departe priceperea transmisă în familie.
Ziua de 10 octombrie este, astfel, și un prilej de a celebra patrimoniul culinar românesc: gusturi familiare, ingrediente locale și produse realizate cu respect pentru tradiție.
Târgurile locale îi aduc pe producători mai aproape de public
În preajma sărbătorii, târgurile dedicate produselor agroalimentare românești le oferă vizitatorilor ocazia să descopere bunătăți din propria regiune și să stea de vorbă direct cu producătorii. Este o experiență potrivită pentru întreaga familie, cu produse de sezon și preparate care merită savurate și împărtășite.
Căutați târgul organizat în zona dumneavoastră și faceți o vizită alături de cei dragi. Pe lângă cumpărături, veți putea descoperi oameni, povești și produse care reflectă diversitatea comunităților din România.
Alegeți românește și susțineți comunitățile locale
Cumpărarea produselor locale este o modalitate simplă de a sprijini producătorii români și de a contribui la păstrarea tradițiilor gastronomice. De Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești, haideți să alegem gustul autentic și să punem în valoare munca celor care ne oferă bunătăți crescute, preparate și create în România.
Pe 10 octombrie, sărbătoriți românește: vizitați târgurile locale și bucurați-vă de produsele agroalimentare românești.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 2 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 2 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum o ziCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum o ziIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri




