Actualitate
Opoziția autohtonă a aflat că mijloacele artificiale nu-i vor asigura în veci succesul politico-electoral
Bibanu’ avea dreptate să spună ”Diploma nu cîntă, domnișoară!”. Poți fi angajat pe șpagă, dar publicul nu te va iubi niciodată. O lecție pe care ar trebui să o asimileze și Opoziția autohtonă, aceea că mijloacele artificiale nu-i vor asigura în veci succesul politico-electoral. Din acest punct de vedere, mitingul fîsîit de ieri e mai mult decît relevant: mult zgomot pentru nimic, un nimic care a ”acoperit”, însă, partidele de opoziție. Exact cum a făcut-o tot anul de după alegeri.
De ce spunem că mitingul de ieri a fost unul fîsîit?
Simplu: deși participarea a fost mai mare, admit, decît mă așteptam, ea a fost una dezamăgitoare, per ansamblu raportat la orizontul de așteptare.
Luînd ca reper cifrele avansate de Euronews, 50.000 de participanți în București, se constată o prezență mai slabă decît la protestele de acum un an, cînd cu Ordonanța 13, deși mitingul e pregătit de cel puțin o lună, în organizare au fost implicate zeci și zeci de ONG-uri, s-au adus oameni din provincie, a fost bine sprijinit de PNL, USR, PMP și chiar de o parte a UDMR și de numeroase personalități publice. Nu mai vorbim de apelurile repetate și disperate dintr-o parte consistentă a mass-media, care, cel puțin în ultimele zile, a zugrăvit un peisaj de-a dreptul apocaliptic, pe ideea acum, ori niciodată!
În plus, a existat ceea ce am putea numi o ”pauză competițională”, impusă atît de decesul Regelui, cît și de sărbătorile de iarnă, ceea ce ar fi putut conduce către o mobilizare mai mare.
Se miza pe o prezență de 5-600.000 de oameni, poate chiar un milion, una dintre grupările organizatoare purtînd chiar numele ”600.000 pentru rezistență”.
Nu a fost să fie, nici pe foarte departe.
După un an de proteste pe bandă rulantă, concluzia e limpede: manifestațiile nu reușesc să treacă de un anumit prag și, cel mai neplăcut pentru organizatori, nu se reușește declanșarea unui veritabil impact emoțional, acel punct teribil dincolo de care lucrurile devin imprevizibile.
Există un segment bine determinat care iese în stradă, mereu aceiași și aceiași oameni, am spune.
”Rulajul” e minim, spre zero.
Aceiași Tudor Chirilă, Mihai Șora, Cărtărescu ori Liiceanu drept guest stars.
Totul se desfășoară după standarde, cele mai multe plagiate de afară.
La proteste, spre exemplu, sunt sistematic aduși copii de cîțiva ani, chiar dacă e caniculă ori ger, chiar dacă se anunță dinainte posibile acțiuni violente – și ieri chiar au fost.
De ce?
Simplu: micuții sunt vînați cu înverșunare de fotografii profesioniști ai marilor agenții de presă, rezultînd imagini emoționante. Din același motiv, sunt aduse persoane cu dizabilități, în scaune cu rotile, cîini de companie, ori se regizează scene înduioșătoare de dragoste între diverse cupluri, în miezul protestelor agitate (vezi montaj foto).

Proteste București

Proteste Vancouver

Proteste Moscova

Proteste Istanbul
De această întreagă recuzită am avut parte și ieri, plus deja prăfuita aprindere a lanternelor de telefon. Și mutarea aiuritoare – aparent- a mitingului din Piața Victoriei în cea a Universității, după tot circul făcut de Crăciun. (În fapt, șmecheria e că la Universitate manifestanții par mai mulți, iar circulația se blochează mai lesne).
A lipsit, din păcate, substanța.
Nu a fost și nu e nici acum clar ce a urmărit manifestația.
Căderea guvernului deja căzut?
Respingerea legilor justiției deja votate?
Alegeri anticipate?
Îndepărtarea PSD de la putere și, eventual, din politică?
S-a scandat din toate cîte puțin, dar a lipsit mesajul, clar, coerent, de impact. ”PSD -ciuma roșie” o fi o figură de stil interesantă, dar mult prea lipsită ce concretețe.
Dacă cineva ar fi urmărit transmisiile TV fără sonor, greu și-ar fi dat seama ce vor manifestanții. Asta, dacă ei înșiși vor fi știut ce vor.
Una dintre surprizele plăcute ale noului val de politicieni liberali, o voce lucidă și de bun simț, Violeta Vijulie, se întreba, ieri, pe Facebook, care e scopul acestor proteste, ce urmăresc ele exact.
Dacă respectivul scop e neclar nu doar pentru analiștii politici, ci chiar pentru membrii partidelor care s-au încolonat în spatele manifestanților, situația e dramatică.
Colac peste pupăză, programele televiziunilor de știri – inclusiv ale celor pro-manifestări, gen Digi 24 sau Realitatea TV – de astăzi, pun accentul pe violențele produse ieri și pe anchetele jandarmeriei în loc să trateze esența protestelor. Dar, poate, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.
Dincolo de toate aceste observații legate de mitingul de ieri există altele, mult mai grave.
În întregul an de după alegeri, am avut un segment de vreo 100-150.000 de manifestanți care au contestat zeci de inițiative legislative ori guvernamentale, trei cabinete pesediste, o droaie de politicieni ai puterii șamd. (O banală observație: într-un an de zile, strada nu a putut veni cu propriile variante de modificări ale legilor justiției, unele ”benefice”, fie și numai ca să dea peste nas PSD și specialiștilor săi).
Aceste manifestații pe bandă, care, inevitabil, sfîrșesc prin a obosi marele public, au avut menirea tristă, însă, de a ține loc de opoziție politică tradițională.
Iar opoziția nu a făcut nimic.
Să amintim cîteva date teribile. Unele, poate, care ar fi meritat mult mai mare atenție.
În decembrie 2016, la alegeri, au stat în case 61% dintre români. Cei mai mulți, adepți ai dreptei.
Dintre cei 39% care au votat, adică cca.7,5 milioane, jumătate au votat cu PSD și ALDE, actualii guvernanți.
Peste 3,5 milioane de români – mai proști, mai deștepți, mai simpli sau mai destupați -, dar care au înțeles să respecte regulile democrației și să își aleagă conducătorii se văd azi supuși unor tentative brutale de anihilare civică de către o mînă de protestatari cam puțin susceptibili că au ieșit la urne în 2016.
Să protestezi spontan contra unor nereguli e una – și e benefic pentru democrație -, să o ții langa, cu anii, numai în mișcări neautorizate menite să răstoarne complet ierarhiile politice e cu totul alta.
Rezultatul votului din 2016 a adus cu sine, însă, și alte informații, în premieră absolută. Astfel, studiile sociologice de după scrutin – să luăm o cercetare IRES difuzată de Digi 24 – au relevat lucruri care ar fi trebuit să îngrozească partidele de dreapta.
Alegerile din 2016, în primul rînd, au contrazis o droaie de stereotipuri privind PSD.
Astfel, PSD (partidul țăranilor fără carte, cum era etichetat) a fost votat în măsură mai mare decît PNL de către alegătorii cu studii superioare.
De asemenea, jumătate din votanţii de la oraş au pus ştampila pe listele pesediste.
În plus, PSD (partidul pensionarilor, cum era etichetat) şi PNL s-au plasat la egalitate pe eşantionul de vîrstă 25-34 de ani.
În fine, PSD (partidul asistaților social, cum mai era etichetat) s-a plasat pe primul loc în privinţa votului românilor care au un loc de muncă, cu peste 10% peste PNL şi dublu faţă de USR.
Ce să mai spunem că 3% din procentele liberalilor de la alegerile locale au migrat tot spre PSD.
Concluzia: în decembrie 2016 s-au produs mutații importante, unele șocante, în structura votului, în defavoarea actualei opoziții.
Ar fi fost momentul unei mobilizări de mare anvergură, măcar la nivelul PNL, dacă nu și al USR, ori al PMP.
Ce a urmat, pe parcursul anului scurs de atunci?
PNL a trecut de la un președinte, Alina Gorghiu, care în seara alegerilor, după terminarea votului, declara că Cioloș are mari șanse să rămînă premier, la unul, Ludovic Orban, care nu a mișcat un pai în partid, plus că e un penal după toate definițiile tefeliste. După cum observa ziare.com, PNL a urcat într-un an și ceva de patru ori dealul Cotrocenilor fără o propunere de premier.
USR a ajuns la cinci congrese în doi ani, iar salvarea României decurge, la ei, în paralel cu certurile interne violente și contestarea pe motiv de fraudă a ultimul congres.
În fine, PMP aproape a dispărut în a doua jumătate a anului, explicabil prin ”transferul” peste Prut al liderului Băsescu. Ideea propunerii a doi candidați de premier e, și ea, de rîsul curcilor. (De năduf că a fost ignorat, ”premierul” Siegfried Mureșan s-a răcorit ieri în stradă, locul unde a fost cît de cît băgat în seamă)
Acestea sunt partidele dreptei, care visează să dărîme gruparea PSD-ALDE la viitoarele alegeri.
Un an de inactivitate crasă, soldat cu sondaje care dau ca lider autoritar tot PSD, în ciuda seismelor din palatul Victoria și a numeroase gafe politico-administrative.
În locul unor reforme interne profunde și a unor acțiuni politice de calibru, partidele dreptei s-au ascuns sub fustele ”Corupția ucide”, ”#Rezist” sau ”600.000 pentru rezistență”.
Opoziția nu o fac Orban, Băsescu ori Nicușor Dan, ci Florin Bădiță și Mălin Bot, spaima stîlpilor rutieri.
Nici ei, cu prea mare succes. Mișcarea tefelistă își dă, lent și inevitabil, duhul.
Partidele dreptei nu au înțeles nimic din lecția anului 1990, cînd plasarea partidelor istorice în spatele Golaniadei și lipsa altor acțiuni, a adus FSN două treimi din parlament și lui Iliescu 85% din voturi. Măcar atunci erau abia zorii democrației; azi, după aproape trei decenii, nu mai există scuze.
În PNL, e drept, încep să apară glasuri lucide, care simt pericolul ca lipsa acțiunilor politice, democratice, și manifestațiile aiuritoare de stradă să nu aibă drept rezultat decît împingerea PSD spre o nouă victorie.
Sunt prea puține, încă, și prea timide.
Și sunt toate șansele, din nefericire, ca pe agenda PNL și a USR să nu figureze, în acest moment, decît data următorului miting al lui Bădiță, Bot & comp. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.




