Exclusiv
WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, de inculpatul Tudose George Radu şi de intimaţii inculpaţi Lupu Mihai şi Nichita Vlad împotriva încheierii, din data de 18 martie 2024, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.
Magistrații Curtții de Apel Ploiești au decis, pe 18 martie, înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă fată de inculpatul LUPU MIHAI și respectiv față de inculpatul NICHITA VLAD cu măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, a admis propunerea de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpatul TUDOSE GEORGE RADU, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23 martie 2024 şi până la data de 21 aprilie 2024, inclusiv. Curtea de Apel (CA) Ploiești a admis propunerea de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpata LUPU MĂRIOARA pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23 martie 2024 şi până la data de 21 aprilie 2024, inclusiv și a respins cererile de înlocuire a măsurii preventive a arestării preventive, respectiv a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar ca neîntemeiată.
Părțile din dosar:
- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI – Contestator
- LUPU MĂRIOARA – Intimat (Inculpat) – dezvoltator imobiliar – cercetată fiind pentru pentru săvârșirea a 15 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, 26 de infracțiuni de complicitate la fals intelectual, o infracțiune de complicitate la tentativă la fals intelectual, 15 infracțiuni de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor și 15 infracțiuni de bancrută frauduloasă.
- NICHITA VLAD – Contestator (intimat inculpat) – avocat și dezvoltator imobiliar – cercetat pentru pentru săvârșirea a 15 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, 15 infracțiuni de complicitate la abuz de încredere prin fraudarea creditorilor cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună,
- LUPU MIHAI – Contestator (intimat inculpat) – dezvoltator imobiliar – cercetat pentru pentru săvârșirea a 15 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, 26 de infracțiuni de complicitate la fals intelectual, o infracțiune de complicitate la tentativă la fals intelectual, 15 infracțiuni de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor la infracțiunea continuată.
- TUDOSE GEORGE-RADU – Contestator (Inculpat) – notar – cercetat pentru 15 infracțiuni de fals intelectual, șase infracțiuni de complicitate la înșelăciune în formă continuată, șase infracțiuni de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună și 15 infracțiuni de bancrută frauduloasă.
- TUDOSE MARIA – Intimat (Inculpat) -notar – cercetată pentru patru infracțiuni de complicitate la înșelăciune în formă continuată, patru infracțiuni de complicitate la înșelăciune, o infracțiune de complicitate la tentativă de înșelăciune cu circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, nouă infracțiuni de fals intelectual și o infracțiune de tentativă la fals intelectual.
Trebuie să precizăm că în acest mega-dosar al mafiei imobiliare din Ploiești multe persoane ÎNCĂ nu au depus plângeri penale din diverse motive (amenințări sau chiar suspecți) și pot să apară noi inculpați, noi suspecți, noi martori. În tentativa de a deruta organele de cercetare, grupul infracțional a pregătit cu lux de amânunte o schemă care, însă, a fost devoalată de anchetatori.
Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie. Desigur, și încadrările se pot schimba!
Din stenogramele intrate in posesia redactiei ziarului Incisiv de Prahova putem deduce ca implicarea tandemului chestorului Eduard Miritescu si comisarului Ginel Preda in protejarea mafiei White Tower va dinamita M.A.I, I.P.J Prahova si…surpriza…D.I.P.I!
Tentaculele WHITE TOWER continuă să uimească. Tupeul asa zisilor oameni de afaceri nu cunoaște limite, iar procurorii descoperă zilnic noi infracțiuni!
Ultima…descoperire o reprezintă rambursările ilegale de TVA încasate de Mihai si Mărioara LUPU, fără a avea prea multe documente în spate, si fără ca inspectorii ANAF să verifice atent situația.
În plus, indiciile conduc din ce în ce mai des spre fruntasii unui partid politic din Prahova si este o chestiune doar de câteva zile până când persoane importante vor fi aduse la audieri, cu mandat din partea procurorilor.
În acest mega-dosar procurorii anchetează mai multe fapte penale care vizează infracțiuni în formă continuată, infracțiuni de înșelăciune și complicitate la înșelătorie, complicitate la fals intelectual, infracțiuni de fals intelectual și complicitate la tentativă la fals intelectual, complicitate la abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută frauduloasă, fapte agravante care duc la concluzia constituirii unui grup infracțional organizat.
În această caracatiță imobiliară, așa cum redacția Incisiv de Prahova a dezvăluit în edițiile anterioare, apare implicat și asa zisul ziarist santajist si spagar Stavri Cătălin care, conform înregistrărilor ajunse în posesia redacției noastre s-a implicat în această „afacere”.
Mega escrocheria imobiliară a secolului la Ploiești, în care zeci de persoane s-au trezit fără apartamentele pe care le plătiseră, în urma unei scheme infracționale bine puse la punct.
În acelasi timp, grupul infracțional organizat de asa zisul ziarist spagar si santajist CATALIN STAVRI continuă sirul infracțiunilor, considerând că are protecție.
Gnel Preda (sifonul gruparii de criminalitate economico-financiara organizata) aparea si la vremea respectiva, in reteaua procurorului Negulescu Mircea:
Stavri, la rândul lui informat de politistii corupti din IPJ Prahova care au protejat aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata prin tandemul Miritescu-Ginel Preda, grupare infiintata chiar de fostul procuror „Portocala”, schimbă tabăra – în stilu-i caracteristic – și, la data de 11 ianuarie a.c.,, se prezintă de bună voie și nesilit de nimeni la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Nu știm dacă Stavri a depus dovada achitării celor 7 apartamente (dintre care unul înstrăinat de mama acestuia).
Cert este că a urmărit să nu fie urmărit și l-a „sifonat” pe Lupu Mihai, conform surselor noastre judiciare, cum că știe că este cercetat și se așteaptă să fie arestat. Mai mult, spune el, Lupu l-ar fi înșelat și pe Nichita care îi este prieten.
Neavând vreo justificare, motivul vizitei la Parchet a fost pus pe faptul că, la rândul său, Stavri a fost înșelat de Lupu și că acesta din urmă nu mai prezintă încredere și chiar are acte doveditoare în acest sens, dar – curios – nu vrea să facă plângere penală. Încă un motiv să bănuim că vizita a fost doar pur „informativă”.
Iar pentru faptul că nu a vrut să trimită anchetatorilor documentele prin mail, este clar că a ținut să fie doar un informator anonim.
Stilul caracteristic al santajistului spagar Catalin Stavri! Va suna cunoscut acest „Modus operandi” al santajistului si spagarului pseudo-ziaristului? L-a tradat pe Lupu asa cum a facut cu toti:
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2024/02/CamScanner-12-03-2023-1.pdf” title=”CamScanner 12-03-2023 (1)”]
Si dacă tot vorbim despre corectitudine, spaga a fost obținută de la mahărul „mafiei deseurilor” din Prahova, cel pe care Stavri îl calcă în picioare de ceva timp încoace, deoarece a refuzat sa ii mai dea spaga la santaje!
Pe acelasi principiu de golaniada, santajistul spagar il facea ulterior interlop pe prietenul sau de pahar, Fane Capatana care ii achita mesele!
In fotografia primită la redacție il arată pe STAVRI la masă cu FANE CĂPĂȚĂNĂ, dar si cu politisti din IJP PRAHOVA, semn că legăturile sunt extrem de multe. Poate acum se intelege atacurile si santajele media la care a aderat si un senator! Poate intelegem si protectia de care se bucura Muresan Catalin cel cu Bomba Ecologica de la Pleasa (cititi aici.) , dar si nasul Belu, prietenul de pahar al santajistului alaturi de un politist de la „flagrante”!
Sau va posta cu eterna „DOCUMENTARE” ca in cazul drogurilor. S-a documentat stand alaturi de „infractori”, chiar daca documentarea s-a lasat cu santaje si obtinerea de foloase ca cele de mai sus. Ulterior cu transformarea acestora in infractori si desfiintati in media santajista!
In poza de mai sus avem Gruparea de infractori (Catalin Stavri, Belu Claudiu si Muresan Catalin), o grupare acoperita si protejata de politisti corupti din IPJ Prahova si de tandemul Miritescu – Ginel Preda – care sta alaturi de cel ce este numit acum infractor, Fane Capatana si alaturi de un politist din IPJ Prahova!
De altfel, sursele noastre susțin că foarte curând vor fi aduse la audieri si alte persoane din această grupare care a acaparat Ploiestiul! Sa vedem daca procurorul de caz a putut fi indus in eroare („pacalit”) de sifonarea santajistului si schimbarea taberei dupa modelul sau caractersitic. (Cristina T.).
N. R -In Prahova exista un pseudo ziarist santajist si spagar, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, a fost implicat intr-un dosar penal.
Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.
Persoanele sunt urmatoarele:
Inculpati
P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000
T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000
Invinuiti
S.M.S.
P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000
STAVRI CATALIN
S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000
Legenda
Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Art. 1
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
- b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
- c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
- d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
- e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
- f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
- g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
- h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
- i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
- j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
- k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.
Art. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 4
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5
Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Firul evenimentelor
Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.
In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).
Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice, pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.
In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova
In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.
Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.
Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri
Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.
Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.
Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).
Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist
Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).
Pentru cei care nu stiu, Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.
Consecintele
Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.
In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii. Desi faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.
Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:
“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…
Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.
“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot, asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.
Exclusiv
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard
Când plouă cu iodură, dar nu și cu lege
De aproximativ 20 de ani, pe teritoriul României se practică un sport național foarte special: se trag rachete cu iodură de argint în atmosferă, iar instituțiile trag de timp.
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost prezentat ca „instrument strategic de protecție a economiei naționale”. În fapt, pe teren, fermierii din Prahova constată „seceta tehnologică”, iar pe hârtie apar rapoarte pseudo-științifice, cu 51% conținut plagiat din conspirații despre HAARP și „arme climatice”.
Între cerul brăzdat de rachete și câmpul crăpat de sete, o singură constantă:
vidul legislativ, vidul de monitorizare și plinul de complicitate instituțională.
Noile documente – notificările oficiale ale fermierilor din Prahova, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu și scrisoarea CSAT transmisă prin Forumul APPR – vin să confirme negru pe alb ceea ce Incisiv de Prahova și fermierii spun de ani de zile: sistemul funcționează (sau a funcționat) ca o improvizație gigantică, în afara regulilor elementare de protecție a mediului și bun-simț administrativ.
Adrian Mocanu vs. Statul iodurat: fermierii întreabă, instituțiile dau din umeri
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, prin președintele Adrian Mocanu, trimite către Ministerul Mediului o NOTIFICARE OFICIALĂ cu titlu cât se poate de sobru și devastator:
„SOLICITARE DE POZIȚIE INSTITUȚIONALĂ ȘI ASUMARE A RĂSPUNDERII LEGALE privind introducerea deliberată și repetată a iodurii de argint (AgI) în atmosferă pe teritoriul României, în cadrul activităților de intervenție activă în atmosferă.”
În notificare, Mocanu reamintește un fapt simplu, dar care pare science-fiction pentru administrația românească:
- De cca 20 de ani, se desfășoară activități sistematice de dispersie atmosferică a iodurii de argint, o substanță clasificată periculoasă în reglementările europene.
- Activitatea:
- este intenționată și repetitivă;
- implică anual un număr semnificativ de rachete;
- conduce inevitabil la depunerea substanței în sol, ape de suprafață, ape subterane și ecosisteme.
Și acum urmează lista de rușine, formulată impecabil juridic:
- Nu există, în spațiul public:
- studii de impact asupra mediului;
- modelări oficiale de dispersie atmosferică;
- delimitarea ariei reale de depunere;
- evaluări cumulative pe termen lung;
- monitorizări sistematice ale concentrației de argint în mediu.
Cu alte cuvinte: tragem rachete în atmosferă de 20 de ani, dar să nu ne încurcăm de amănunte mărunte precum:
„Unde ajunge chimicala?”, „Ce concentrații sunt în sol și apă?”, „Dăunează?”
Statul Român: „Nu știm, dar ne bazăm pe studii… care nu sunt la noi.”
Principiul precauției, varianta românească: „merge și-așa, fără studii”
În secțiunea „Obligații legale incidente”, fermierii fac un mic curs de drept european pentru autoritățile care par să fi chiulit:
- Autoritățile publice au obligația:
- să aplice principiul precauției (art. 191 TFUE);
- să prevină producerea unor prejudicii de mediu;
- să evalueze impactul activităților susceptibile de a afecta mediul;
- să sesizeze organele de urmărire penală când există indicii privind posibile încălcări ale legii.
Și avertismentul tăios:
„În lipsa unei evaluări reale a impactului, continuarea sau tolerarea unei astfel de activități poate atrage răspundere administrativă, civilă și penală.”
Traducere:
Dacă trageți cu rachete chimice în atmosferă fără studii, nu sunteți „strategi ai vremii”, sunteți candidați la dosar penal.
Întrebările-cheie: „unde-s studiile, unde-s autorizațiile, cine răspunde?”
Notificarea lui Adrian Mocanu intră apoi la baionetă, cu o listă de întrebări explicite, imposibil de ocolit:
- Există studii de impact și modelări oficiale care să determine:
- aria reală de depunere a iodurii de argint;
- concentrațiile estimate în sol și apă;
- depășirea sau nu a zonelor declarate?
Dacă da – să fie comunicate, cu documente, autori, date și autoritatea care le-a avizat.
Dacă nu – pe ce bază legală s-a considerat activitatea compatibilă cu legislația de mediu? - A fost evaluat impactul cumulativ al introducerii repetate a iodurii de argint în aceleași zone geografice, pe 20 de ani?
- Există monitorizări oficiale privind:
- concentrația de argint în sol;
- concentrația în apele de suprafață și subterane;
- impactul asupra faunei acvatice și polenizatorilor?
- În lipsa acestor monitorizări:
- „Explicați în ce temei a fost apreciat că nu există risc.”
- Fermierii cer autorității să spună clar dacă, în opinia ei, desfășurarea unei activități de introducere deliberată de substanță chimică în mediu, fără evaluare completă și fără monitorizare cumulativă, poate constitui:
- faptă contravențională;
- faptă penală;
- încălcare a legislației de mediu.
- Se cere explicit:
- dacă, în urma verificărilor, vor fi sesizate organele de cercetare penală;
- care va fi temeiul legal.
- Se întreabă dacă:
- în statele UE se mai desfășoară sisteme naționale de lansare de rachete cu iodură de argint;
- aceste state au evaluări de impact cumulativ.
- Se solicită temeiul juridic exact:
- Ce act normativ concret, cu articol, permite utilizarea și dispersia deliberată a iodurii de argint în atmosferă pe teritoriul României?
- Există autorizație specifică emisă de autoritatea competentă în domeniul substanțelor chimice și protecției mediului?
- Întrebări precise despre compatibilitatea cu:
- Regulamentul REACH;
- legislația privind substanțele periculoase;
- protecția apelor;
- biodiversitatea și prevenirea poluării.
- Întrebări despre firmele private implicate:
- Care e baza legală pentru ca societăți private concesionate de Autoritatea antigrindină să utilizeze iodură de argint în atmosferă?
- Au autorizații de mediu pentru utilizarea și dispersia substanței?
- Au autorizații pentru manipularea unor substanțe periculoase?
- Există avize de la autorități competente privind gestionarea riscurilor chimice?
- Se întreabă dacă:
- utilizarea iodurii de argint în atmosferă a fost supusă evaluării de impact asupra mediului (EIM);
- există procedură de consultare publică.
Și finalul, ca un pumn pe masă:
„Vă solicit să vă asumați o poziție instituțională explicită cu privire la legalitatea acestei practici.”
Răspunsul Gărzii Naționale de Mediu: „Noi nu știm, dar sigur toți ceilalți o fac”
Răspunsul oficial al Gărzii Naționale de Mediu (G.N.M.), prin Comisarul General Andrei Rudolf Corlan, confirmă, involuntar, tot ce acuză fermierii:
- GNM recunoaște că nu deține un inventar al operatorilor care desfășoară activități de combatere a grindinei.
- GNM mai recunoaște că nu a efectuat controale la acești operatori.
- Se spune că autorizarea activităților cu impact asupra mediului este reglementată prin Ordinul MMDD nr. 1798/2007, iar Direcțiile Județene de Mediu decid dacă sunt necesare studii de impact și monitorizare.
- Apoi vine perla:
„Din informațiile noastre, toate statele membre UE folosesc iodură de argint, metodele de aplicare fiind diferite. Nu sunt restricții de utilizare a iodurii de argint, compusul chimic anorganic fiind insolubil în apă.”
Cu alte cuvinte:
- Nu avem inventar.
- Nu avem controale.
- Nu știm ce se întâmplă în sol și în apă.
- Dar știm, aproape mistic, că „toată Europa” face la fel și că nu sunt probleme.
În paralel, alte documente arată că majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest (Germania, Franța, Austria, Elveția, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) au renunțat la sistemele de rachete antigrindină, invocând eficiență scăzută, riscuri de mediu și alternative disponibile.
Deci:
- Garda de Mediu: „Toți folosesc, e ok.”
- Realitatea europeană: „Cei mai mulți au renunțat.”
Asta nu mai e doar opacitate, e dezinformare oficială în toată regula – servită cu antet, ștampilă și semnătură.
CSAT și Forumul APPR: sistem „strategic”, cadru normativ expirat, bani îngropați
Forumul APPR (Asociația Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România) primește un răspuns de la Administrația Prezidențială / CSAT (Petiția nr. 12129, DSN1/993/2025), în care se confirmă mai multe elemente-cheie:
- SNACP este prezentat ca:
- „instrument strategic de protecție a economiei naționale, în special a sectorului agricol”;
- destinat „diminuării pierderilor cauzate de fenomene meteorologice extreme”.
- Funcționarea SNACP este reglementată printr-o Hotărâre de Guvern emisă o dată la 15 ani.
- Ultimul cadru normativ a expirat în decembrie 2024.
- Consecința:
„ceea ce a condus, de drept, la suspendarea sistemului.”
Deci:
- ani de zile, sistemul a funcționat pe un cadru normativ vechi;
- eficiența nu este certificată de Administrația Națională de Meteorologie (care furnizează doar date brute);
- DNA a deschis dosar penal nr. 65/2/P/2026 pe componenta financiară;
- iar în final, cadrul legal a expirat, lăsând în aer nu doar iodura de argint, ci și întreaga construcție juridică.
În același răspuns, CSAT admite că:
- Majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest au renunțat la sistemele de rachete antigrindină.
- Fermierilor li se recomandă, în esență, să se orienteze spre:
- polițe de asigurare împotriva riscurilor climatice;
- scheme de sprijin pentru primele de asigurare aprobate la nivel european.
Traducere:
„Noi am tras cu rachete 20 ani pe bani publici, fără să știm clar dacă funcționează sau ce lasă în urmă în sol și apă. Acum a expirat hotărârea de guvern, sistemul e suspendat, luați-vă asigurare și mai vedem.”
Pseudo-știința, plagiatul și „raportul Frankenstein”
În investigațiile publicate de ziarul nostru de investigatii „Incisiv de Prahova”, apare un alt capitol grotesc:
- Argumentația științifică a SNACP se bazează pe un „raport” care:
- conține 51% conținut plagiat;
- este preluat din surse conspiraționiste (HAARP, „arme climatice”, teorii dubioase);
- nu se sprijină pe studii independente serioase, peer-reviewed, realizate pe teren în România.
Cu alte cuvinte, în loc de:
- rapoarte de impact chimic;
- măsurători de sol, apă și biodiversitate;
- modele de dispersie atmosferică validate,
avem un colaj de copy-paste din pseudo-știință, ridicat la rang de fundament pentru o intervenție tehnologică masivă asupra mediului.
Dacă n-ar fi tragic, ar fi doar o glumă proastă. Așa, e politică publică pe bani grei.
Banii: milioane pe hârtie, secetă pe câmp
Investigatia nu poate ocoli componenta financiară:
- „Suprafața protejată” raportată: 2,3 milioane ha.
- Realitatea din teren: fermieri disperați, culturi calamitate, „secetă tehnologică”.
- Monitorizarea eficienței și a impactului a fost concesionată unor ONG-uri:
- fără angajați;
- fără capacitate profesională reală;
- care funcționează, practic, ca interfețe de sifonare a banului public.
DNA confirmă deschiderea dosarului penal 65/2/P/2026, vizând partea financiară a SNACP.
Și aici apare combinația mortală:
- vid legislativ + pseudo-știință + instituții-paravan + ONG-uri-fantomă + bani publici
= rețeta perfectă pentru ceea ce fermierii numesc, fără menajamente, „cardașie” între operatorii sistemului și autorități.
APM Prahova, Garda de Mediu Prahova și „statul-paravan”
Investigațiile jurnalistice și memoriile fermierilor mai scot în evidență:
- În Prahova, sistemul funcționează invocând:
- un acord de mediu expirat din 2005.
- APM Prahova și Garda de Mediu Prahova:
- recunosc că nu dețin autorizații de mediu actualizate;
- recunosc că nu monitorizează dispersia iodurii de argint în sol și apă;
- recunosc că nu există studii de impact reale.
În loc să fie gardienii legii de mediu, aceste instituții:
- ignoră sesizările fermierilor;
- refuză controale de fond asupra poluării chimice;
- devin, practic, paravan administrativ pentru operatorii sistemului.
În limbaj administrativ: „lipsă de competență materială, lipsă de atribuții, lipsă de temei”.
În limbaj juridic: „Statul Român, specializat în spălat pe mâini cu iodură de argint.”
„Seceta tehnologică”: când rachetele nu aduc ploaia, ci praf și faliment
Asociația fermierilor din Prahova vorbește despre:
- „secetă tehnologică” – fenomenul prin care, după intervențiile cu rachete:
- ploile ocolesc anumite zone;
- culturile sunt afectate în mod repetat;
- riscurile de faliment cresc.
Memoriile nr. 67/68/03.04.2026, adresele către Garda Națională de Mediu și către Ministerul Mediului, precum și răspunsurile primite, alcătuiesc un dosar complet al indiferenței instituționale:
- Fermierii cer:
- studii;
- monitorizare;
- transparență;
- asumarea răspunderii.
- Statul răspunde:
- cu generalități;
- cu „toată UE face la fel” (fals);
- cu pase la alte instituții („noi doar coordonăm, întrebați pe celălalt”).
Între timp, câmpul nu se irigă cu răspunsuri evazive, iar iodura nu se dizolvă în „nu e de competența noastră.
Concluzie: „Republica iodurată” între DNA, CSAT și plug
Din documentația strânsă (notificarea oficială a fermierilor prahoveni, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu, scrisoarea CSAT către Forumul APPR, confirmarea dosarului DNA) investigațiile „Incisiv de Prahova” conturează următoarea imagine de ansamblu:
- Sistemul antigrindină a funcționat ani de zile:
- cu acorduri de mediu expirate;
- fără studii reale de impact;
- fără monitorizare a iodurii de argint în sol și apă;
- pe pseudo-rapoarte științifice plagiate.
- Autoritățile de mediu:
- nu au inventar al operatorilor;
- nu au efectuat controale;
- nu pot arăta nicio evaluare cumulativă pe 20 de ani;
- recită, în schimb, mantra „toate statele UE folosesc iodură de argint”.
- Nivelul strategic (CSAT, Guvern, MADR):
- recunoaște că a expirat cadrul normativ în decembrie 2024;
- admite că sistemul este suspendat de drept;
- pasează responsabilitatea la Ministerul Agriculturii și Guvern;
- împinge fermierii spre asigurări, nu spre soluții.
- Componenta financiară:
- „suprafață protejată” de 2,3 milioane ha, pe hârtie;
- ONG-uri fără angajați plătite să „monitorizeze”;
- un dosar DNA deschis pe finanțarea sistemului.
- Fermierii:
- cu pământul crăpat de „seceta tehnologică”;
- cu notificări juridice beton;
- cu dovezi ale „cardașiei” instituționale.
Într-o lume normală, toate aceste piese ar duce la:
- stoparea imediată a oricărei intervenții cu iodură de argint;
- declanșarea unor evaluări independente, serioase;
- asumarea răspunderii politice și administrative;
- despăgubirea fermierilor afectați.
În România, deocamdată, avem:
- rachete trase în cer,
- iodură depusă în tăcere,
- un sistem suspendat „de drept”,
- un dosar DNA în lucru,
- și un stat care se preface că totul este sub control, deși documentele proprii îl contrazic.
Epilog:
Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”
Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:
„Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie pentru altceva: să-l prindă cu minciuna în flagrant.
În Episodul 1 am fixat scena: petrecerea, spray-ul dat „la toată lumea”, bicicleta aruncată după, nu înainte, și corul de „nu îmi amintesc” de la IPJ Prahova (aici).
Episodul 2 e dedicat, ca la anatomie patologică, unui singur organ bolnav al sistemului: agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul și cu procesul-verbal care nu seamănă cu ce a filmat chiar el.
Ce „scrie” cu subsemnatul: Dumitru „te omor, nu mai scapi de mine”, monstrul din pixul polițistului
În primul rând, să vedem povestea oficială, varianta „eroică”:
- în procesele-verbale întocmite de Picior și colegii lui, D.F.V. apare ca un individ:
- agresiv,
- care „amenință cu moartea”,
- care încearcă să lovească polițiștii,
- care aruncă bicicleta ca armă.
- tot din actele poliției, reiese că:
- spray-ul iritant-lacrimogen ar fi fost folosit „în legitimă apărare”,
- amenințările de genul „te omor, nu mai scapi de mine, ne vedem pe stradă și te omor” ar fi curs la foc automat.
Această legendă frumos caligrafiată nu mai este doar parte din „ancheta jurnalistică Incisiv de Prahova”.
Ea apare negru pe alb în plasmuirile consemnate în dosarul 2377/284/P/2024, unde polițiștii, inclusiv Picior, îl transformă pe D.F.V. în bau-baul serii.
Numai că…
Intră în scenă plângerea penală și stick-ul cu body-cam-ul
Primul document nou intrat în dosarul mare 4319/284/P/2024 este plângerea penală formulată de D.F.V. prin avocat, înregistrată la Parchet, cu tot pachetul:
- analiza declarațiilor:
- Burlan Marius-Daniel,
- Mataiche Marian,
- Picior Florin-Alexandru,
- Stanciu Mihai-Cătălin,
- Achim Petronel,
- Dumitrache Silviu-Ionuț;
- confruntarea lor cu:
- înregistrările audio-video de pe body-cam-urile lui Mataiche și Picior;
- concluzia: mărturie mincinoasă în toată regula, art. 273 Cod penal.
În plângere se arată limpede:
- polițiștii „au dat declarații, în calitate de martori, făcând mai multe afirmații mincinoase și nereprezentând toate aspectele relevante despre care aveau cunoștință”;
- procesul-verbal întocmit de echipa Mataiche–Picior–Burlan–Stanciu, la 06.05.2024, nu corespunde realității din înregistrările body-cam și face obiectul cercetării pentru fals intelectual în dosarul 4319/284/P/2024;
- afirmațiile privind amenințările cu moartea – „te omor, nu mai scapi de mine, ne vedem pe stradă și te omor” – sunt calificate expres ca mincinoase, în raport cu sunetul și imaginea captate la fața locului.
Nu o mai spune doar Incisiv de Prahova.
O spune plângerea penală oficială, însoțită de:
- memory-stick cu înregistrările;
- procesul-verbal de constatare a înregistrărilor;
- transcrieri.
Pe scurt: Picior nu se mai luptă cu „presa scandalistă”, ci cu propriul lui body-cam.
Procurorul intră în cadru: ordonanțe peste ordonanțe, toate cu numele lui Picior în ele
Documentele din dosar arată traseul oficial:
- 19.03.2026 – Ordonanță de reunire:
Procurorul Andreia Dascălu comasează dosarele 4319/284/P/2024 și 1483/284/P/2026.
În motivare:- reține că, la întocmirea dosarului penal 2377/284/P/2024, polițiștii din Boldești-Scăeni – între care ap. Picior Alexandru – au consmenat „aspecte contrare realității”;
- menționează explicit că agentul Picior:
- l-a agresat fizic pe D.F.V.,
- i-a pulverizat spray iritant-lacrimogen în față,
- a mințit în legătură cu intervenția respectivă.
- 15.04.2026 – Ordonanță de extindere a urmăririi penale „in rem” pentru:
- fals intelectual,
- inducerea în eroare a organelor judiciare,
- purtare abuzivă,
- abuz în serviciu,
- și, important pentru Episodul 2, mărturie mincinoasă – art. 273 alin. 1 Cod penal.
În ambele ordonanțe, numele Picior Florin-Alexandru apare în aceeași frază cu:
„au consemnat aspecte contrare realității”.
Adică fix ce spune Incisiv de Prahova de doi ani, dar acum cu ștampilă de Parchet.
„Te omor, nu mai scapi de mine” – replica care nu există pe înregistrare
Plângerea penală, analizând declarațiile lui Burlan, dar și ale lui Picior, face o demonstrație tehnică simplă, pe înțelesul oricărui om cu urechi:
- se ia declarația de martor dintr-un dosar (13542/281/2024), unde se susține că:
- D.F.V. ar fi strigat:
- „te omor, nu mai scapi de mine”,
- „ne vedem pe stradă și te omor”,
- „îți dau cu bicicleta în cap” etc.;
- D.F.V. ar fi strigat:
- se compară cu:
- declarația aceluiași polițist în dosarul 4319/284/P/2024;
- înregistrările audio-video de la incident.
Rezultatul, citez din esența documentului:
- afirmații care nu corespund adevărului;
- omisiunea de a spune ce știe despre momentul pulverizării sprayului;
- mărturie mincinoasă în sensul art. 273 Cod penal.
Mai clar de atât nu se poate: replicile cu „te omor, nu mai scapi de mine” NU apar pe înregistrări.
Există injurii, da. Există alcool, da. Există tensiune, da. Dar amenințările cu moartea, așa cum apar în pixul lui Picior și al colegilor, nu sunt în realitatea sonoră.
E ca și cum ai avea subtitrare de film SF peste un documentar cu sonorul original.
Body-cam-ul de serviciu: cum arată, de fapt, scena sprayului
Din aceeași plângere și din mențiunile procurorului:
- se reține că:
- Picior a pulverizat spray iritant-lacrimogen:
- de mai multe ori,
- de la mică distanță,
- nu doar către Coman, ci și către D.F.V. și Tolbașu;
- bicicleta:
- este luată de D.F.V. DUPĂ (nu înainte de) pulverizarea sprayului,
- este aruncată pe trotuar, în zona lui Picior, fără să lovească pe cineva.
- Picior a pulverizat spray iritant-lacrimogen:
Această succesiune a faptelor – spray întâi, bicicleta după – apare atât în:
- plângerea lui D.F.V.,
- depozițiile martorilor civili,
- cât și în analiza avocatească bazată pe imaginile body-cam.
În schimb, în varianta Picior:
- sprayul apare ca reacție disperată la un atac iminent,
- bicicleta este aproape o armă medievală cu roți.
Procuroarea Andreia Dascălu rezumă situația în acte:
intervenția polițiștilor este cercetată ca purtare abuzivă, fals intelectual și mărturie mincinoasă.
Agentul Picior ca martor la propriul film: când scenariul nu mai ține
Din declarațiile analizate în plângere și în documentele din dosar reiese următorul portret:
- Picior Florin-Alexandru:
- a întocmit un proces-verbal care nu reflectă corect:
- dinamica incidentului,
- replica reală a lui D.F.V.,
- momentul folosirii sprayului;
- a atribuit persoanei vătămate:
- „amenințări cu moartea”,
- „intenția de agresare cu pumnii”,
- un comportament violent crescut,
- toate contrazise de sunet și imagine;
- a prezentat folosirea sprayului ca „ultima soluție pentru a evita agresiunea”,
- deși filmarea arată că el este cel care:
- se apropie,
- pulverizează,
- și abia apoi primește, în replică, o bicicletă aruncată în aer, fără contact.
- deși filmarea arată că el este cel care:
- a întocmit un proces-verbal care nu reflectă corect:
În limbaj juridic, avocatul lui D.F.V. explică frumos:
omisiunea de a spune ce știi și adăugarea de lucruri care nu au existat denaturează adevărul și intră la:
- mărturie mincinoasă (art. 273),
- cu conexiuni spre:
- fals intelectual,
- inducerea în eroare a organelor judiciare.
În limbaj de pamflet, situația e simplă:
Picior s-a dat mare scenarist, dar l-a dat de gol propriul cameraman – body-cam-ul din piept.
Scena crimei: spray-ul, petrecerea și realitatea din body-cam
Într-un context alarmant ce denunță violarea drepturilor cetățenești, investigatiile recente ale ziarului „Incisiv de Prahova” scot la iveală abuzurile comise de polițiștii din Boldesti Scaieni și complicitatea conducerii IPJ Prahova. Un om de afaceri se află în control judiciar pentru o infracțiune pe care nu a comis-o, după ce a fost reținut ilegal timp de 24 de ore, într-un scandal în care poliția a intervenit arbitrar.
Pe 6 mai 2024, o petrecere de ziua de naștere, organizată în centrul orașului Boldesti Scaieni, a devenit pretextul ideal pentru o răzbunare personală orchestrată de agentul principal de poliție Mataiche Marian. Acesta a fost motivat de resentimente personale legate de trecutul soției sale, care a avut o relație premergătoare căsătoriei cu unul dintre participanți. Într-o tentativă de a mușamaliza aceste abuzuri, alții din cadrul poliției au oferit informații false într-un dosar penal, ceea ce exacerbează problema.
Imagini în premieră, în EXCLUSIVITATE, nerestaurate:
Rămâne de văzut dacă acest caz va atrage atenția asupra nevoii urgente de reforme în cadrul forțelor de ordine și dacă justiția va prevala, aducând responsabilitate celor care au abuzat de puterea lor.
Parchetul îl „traduce” pe Picior în română juridică
Mai departe, în:
- Informarea din 20.03.2026,
- Ordonanța de delegare din 28.04.2026,
Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova reia punctual:
- la data de 06.05.2024, ap. Picior Alexandru:
- l-a agresat fizic pe D.F.V.,
- i-a pulverizat sprayul iritant-lacrimogen în față,
- a sesizat „în mod nereal” comiterea infracțiunii de ultraj de către D.F.V. și ceilalți;
- șeful Poliției Boldești-Scăeni, Achim Petronel:
- a refuzat să primească plângerea lui D.F.V. împotriva lui Picior.
Pe baza acestor elemente, procurorul:
- dispune reunirea dosarelor,
- începe urmărirea penală „in rem” pentru:
- fals intelectual,
- inducerea în eroare a organelor judiciare,
- purtare abuzivă,
- abuz în serviciu,
- mărturie mincinoasă.
Nu mai suntem la capitolul „păreri de presă”.
Suntem la capitolul suspiciuni oficiale, cu număr de dosar și ștampilă.
De ce e „Episodul Picior”: Alzheimerul dispare când se ajunge la pix, reapare la întrebări
Un detaliu savuros-amar:
- în documente, polițiștii sunt puși în contrast cu martorii civili:
- aceștia din urmă recunosc alcoolul, vorbesc direct, nu par să aibă nimic de câștigat;
- în schimb, Picior & co:
- inventează amenințări care nu se aud,
- „uită” când a fost dat sprayul,
- nu reușesc să explice de ce procesul-verbal nu seamănă cu filmarea.
În plângere se arată că:
- declarațiile acestor polițiști nu pot fi scuzate ca „simple aprecieri personale”;
- ele au dus la:
- punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui D.F.V.,
- reținerea lui 24 de ore,
- un dosar lung de ultraj și tulburarea ordinii publice;
- toate acestea constituie un prejudiciu serios, generat de minciuni consemnate de lucrători ai statului.
Adică Alzheimerul instituțional este foarte selectiv:
- când e vorba să scrie ce îl înfundă pe cetățean – memoria merge brici;
- când vine întrebarea incomodă la BCI – „nu îmi mai amintesc”, „nu pot preciza exact”.
Concluzie de episod: agentul Spray-Picioruș, primul exponat din muzeul mărturiei mincinoase
Episodul 2, dedicat lui Picior Florin-Alexandru, arată așa:
- Polițistul își scrie varianta eroică:
un D.F.V. monstruos, care amenință cu moartea și atacă polițiștii. - Body-cam-ul și martorii civili spun altceva:
- nu apar amenințările cu moartea invocate,
- spray-ul e folosit înainte de orice „atac” cu bicicleta,
- bicicleta nu lovește pe nimeni.
- Plângerea penală a lui D.F.V. demonstrează, cu citate și secvențe, că:
- afirmațiile polițistului sunt mincinoase,
- omisiunile lui sunt esențiale pentru cauză.
- Parchetul:
- reunește dosarele 4319/284/P/2024 și 1483/284/P/2026,
- extinde urmărirea penală „in rem” pentru mărturie mincinoasă, fals intelectual, purtare abuzivă, abuz în serviciu,
- consemnează explicit că Picior și colegii „au consemnat aspecte contrare realității”.
În limbaj simplu:
agentul Picior nu mai are doar o problemă de imagine în presă; are o problemă de imagine pe propriul body-cam, aflat acum pe masa Parchetului. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea informațiilor privind legăturile dintre controale, blocaje administrative și orientarea beneficiarilor către firme preferate. Noile sesizări din investigatia Incisiv de Prahova o indică pe Dana Sencu drept o verigă importantă în mecanismul atribuit Roxanei Pandele.
Recursul Primăriei s-a oprit la procedură. Factura merge la contribuabil (aici)
La 14 octombrie 2026, Curtea de Apel Ploiești a pronunțat soluția definitivă în litigiul în care U.A.T. Municipiul Ploiești și primarul municipiului au figurat ca recurenți-pârâți, iar Veronica Rădună ca intimată-reclamantă.
Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor, citate în articolul nostru anterior, instanța a admis excepția nulității recursului și l-a anulat pentru neîncadrarea în motivele de recurs. Municipalitatea a fost obligată să achite și 5.000 de lei cheltuieli de judecată.
Prin această soluție a rămas în vigoare sentința Tribunalului Prahova din 31 iulie 2026: anularea raportului de evaluare profesională și a dispoziției de eliberare din funcție, reintegrarea Veronicăi Rădună în funcția de arhitect-șef sau într-o funcție publică echivalentă, dacă postul anterior nu mai există, plata drepturilor salariale actualizate și recalculate și recunoașterea vechimii în muncă, specialitate și grad profesional.
Primăria nu a pierdut doar disputa privind îndepărtarea unui funcționar. A eșuat și în formularea unui recurs care să treacă de filtrul procedural. Costurile acestei performanțe administrative nu sunt, din păcate, o figură de stil.
Hotărârea nu stabilește însă răspunderi pentru presupusul mecanism comercial descris în continuare. Acesta reprezintă un subiect distinct, care necesită verificarea intervențiilor și a intereselor implicate.
Dana Sencu, indicată drept veriga dintre conducere și controale
Noile informații din investigatia Incisiv de Prahova o aduc în prim-plan pe Dana Sencu, indicată în sesizări drept șefa structurii de control și persoană de încredere a Roxanei Pandele.
Potrivit acestor investigatii, Dana Sencu ar avea un rol direct în dispunerea unor controale despre care sursele susțin că nu ar urmări exclusiv respectarea disciplinei în construcții, ci și orientarea persoanelor controlate către anumite firme.
Sesizările descriu inclusiv nemulțumiri ale unor subalterni, care s-ar fi plâns persoanelor verificate că sunt trimiși intenționat la anumite obiective. Finalitatea atribuită acestor intervenții ar fi apariția, ulterior, a unor prestatori prezentați drept soluția pentru „intrarea în legalitate”.
Aceasta este acuzația centrală: folosirea autorității de control pentru a crea oportunități comerciale unor firme preferate.
Un control justificat legal este obligația administrației. Un control folosit pentru dirijarea unui client către un prestator privat ar reprezenta cu totul altceva. Diferența trebuie căutată în ordinele de control, motivele verificărilor, măsurile dispuse și ceea ce s-a întâmplat după încheierea lor.
Documentația se judecă după lege sau după colaborator?
O a doua categorie de sesizări privește intervențiile telefonice ale Roxanei Pandele asupra unor arhitecți care lucrează pentru beneficiari privați.
Conform investigatiilor, aceasta i-ar fi avertizat că documentațiile nu le vor fi primite ori le vor fi returnate dacă nu colaborează cu persoanele indicate de ea.
Dacă se confirmă de catre organele de cercetare penala, asemenea intervenții ar transforma atribuția administrativă într-un instrument de constrângere comercială. Beneficiarul ar rămâne formal liber să-și aleagă proiectantul, dar ar descoperi ulterior că libertatea sa are o condiție nescrisă: acordul celor care controlează circuitul documentației.
Întrebarea pentru municipalitate este precisă: cum se asigură că solicitările de completare, returnările și refuzurile sunt motivate exclusiv tehnic și legal, fără condiționări privind colaboratorii privați?
O documentație trebuie să treacă sau să cadă pentru conținutul ei. Nu pentru numele din agenda celui care o examinează.
ARBY PROIECT și traseul presupusei „intrări în legalitate”
În episodul anterior, Incisiv de Prahova v-a prezentat informații despre plângeri penale formulate de constructori și despre legături ale Roxanei Pandele cu ARBY PROIECT, inclusiv acuzația unei participări prin intermediari, alături de o persoană cu funcție importantă în Primărie.
Existența unor plângeri nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Dar acuzațiile privind suprapunerea intereselor private peste atribuțiile publice justifică întrebări clare și verificări instituționale.
Noile sesizări descriu următoarea succesiune: apariția unui control sau a unui blocaj, dificultăți în continuarea procedurii și, ulterior, recomandarea unei firme care ar putea rezolva situația.
Sursele din Primaria Ploiesti susțin că Dana Sencu ar interveni pe componenta de control, în timp ce Roxana Pandele ar exercita influență asupra circuitului administrativ și asupra alegerii colaboratorilor. Tot ele invocă interese economice ale unor persoane din municipalitate în firmele beneficiare.
Aceste legături trebuie urmărite individual de catre organele de cercetare penala. Un nume comun, o colaborare sau o recomandare nu demonstrează automat existența unui circuit ilegal; intervențiile concrete și eventualele avantaje obținute sunt cele care pot lămuri mecanismul (care va fi dezvaluit in episoadele ce vor urma)!
ARBY cedează contractele, echipa continuă lucrările
Un element distinct al documentării prezentate anterior este e-mailul atribuit arhitectului Cosmin Duna, referitor la cesionarea contractelor pentru PUZ-urile Traian și Upetrom de la ARBY PROIECT către S.C. PLANNING CITIES S.R.L.
Mesajul invoca reorganizarea ARBY PROIECT și solicita beneficiarilor să semneze și să returneze cele două contracte de cesiune.
În același timp, preciza continuitatea echipei: Cosmin Duna și Mirela Crăciun urmau să se ocupe în continuare de proiectare până la finalizarea PUZ-urilor. Pentru Traian, dosarul era descris ca aproape finalizat, urmând verificarea taxelor și comunicarea lor printr-un mesaj separat.
Acest e-mail documentează, în forma reprodusă anterior, un transfer contractual și menținerea proiectanților.
Relevanța sa pentru investigație ține de identificarea circuitului contractual și de delimitarea relațiilor dintre firme, proiectanți și administrație.
Mirela Crăciun: proiectare privată și candidatura la conducerea Primăriei
Numele Mirelei Crăciun apare atât în corespondența privind cele două PUZ-uri, cât și în informațiile publicate anterior despre o candidatură la funcția de director general adjunct în Primărie.
Potrivit investigatiei, aceasta ar fi beneficiat de susținerea Roxanei Pandele, însă nu ar fi promovat concursul.
Cele două planuri trebuie tratate distinct: participarea la proiectarea unor documentații private și tentativa de ocupare a unei funcții publice. Întrebarea de interes public privește eventuala existență a unor intervenții preferențiale și felul în care administrația previne suprapunerea intereselor.
Funcțiile publice nu pot deveni extensia relațiilor profesionale private, indiferent cât de apropiate sunt persoanele implicate.
Funcția se poate schimba. Cine verifică dacă influența rămâne?
Noile sesizări susțin că Roxana Pandele ar încerca să-și conserve influența în municipalitate și să protejeze continuarea unor lucrări aflate în derulare, descrise de surse ca PUG-uri.
Acestea nu trebuie confundate cu PUZ-urile Traian și Upetrom menționate în corespondența privind cesiunile contractuale.
Tot potrivit investigtiilor noastre, Roxana Pandele s-ar prevala de influența sa în Primărie și ar afirma că poate facilita trecerea unor documentații. În același context sunt reclamate presupuse intervenții prin care, după apariția dificultăților administrative, beneficiarului i-ar fi indicată firma capabilă să le depășească.
Municipalitatea are obligația de a clarifica cine exercită efectiv atribuțiile, cine semnează documentele și cine dispune controalele. Reintegrarea dispusă de instanță trebuie reflectată în acte și responsabilități clare, nu lăsată într-o zonă de ambiguitate administrativă.
Nu „nume-bombă”, ci răspunderi precise
Informațiile primite de la surse anunță și alte nume ale unor persoane influente din Primărie care ar avea legături cu firmele implicate.
În acest caz, verificările esențiale privesc:
- criteriile și dispozițiile în baza cărora au fost efectuate controalele;
- motivele returnării sau neprimirii documentațiilor;
- eventualele intervenții asupra arhitecților și beneficiarilor;
- traseul recomandărilor către prestatori privați;
- relațiile economice și eventualele beneficii ale persoanelor implicate;
- aplicarea hotărârii privind Veronica Rădună și costurile suportate de municipalitate.
Roxana Pandele, Dana Sencu, conducerea Primăriei și societățile menționate au dreptul să răspundă acestor acuzații. Pozițiile lor sunt relevante pentru stabilirea faptelor, nu o formalitate editorială.
Controlul public nu trebuie să producă profit privat
Suspiciunile prezentate in aceasta noua dezvaluire ridică problema unei posibile folosiri a autorității administrative în beneficiul unor interese private. Dacă există elemente de abuz în serviciu ori alte infracțiuni este de stabilit de către organele judiciare, pe baza probelor și a condițiilor prevăzute de lege.
Dincolo de orice calificare penală, întrebarea rămâne simplă:
Urbanismul ploieștean servește cetățeanul sau îl conduce, prin obstacole administrative, către un anumit furnizor?
Controlul nu poate fi agent comercial. Semnătura publică nu este instrument de negociere privată. Iar „intrarea în legalitate” trebuie să rezulte din respectarea legii, nu din alegerea firmei potrivite pentru persoana potrivită. Vom reveni. (Cristina T.).
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic
Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu
„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)
Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”
Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe
Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zile
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o zi
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zile
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.