Connect with us

Anchete

Instanta a confirmat ca politistii Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel au fost trimisi in judecata pe baza unor acte de urmarire penala si interceptari nelegale, precum si in baza unor declaratii obtinute prin amenintari (Minuta)

Publicat

acum 3 ani

pe

Asa cum a dezvaluit in exclusivitate ziarul Incisiv de Prahova, iata ca si Lumea Justitiei confirma:

Curtea de Apel Ploiesti a decis definitiv in urma cu cateva zile inceperea judecatii intr-unul dintre cele mai vechi dosare fabricate de DNA Ploiesti. Este vorba despre cauza in care procurorii Lucian Onea (foto centru) si Cerasela Raileanu (foto stanga) i-au trimis in judecata pe fostul sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, comisarul sef de politie Constantin Ispas, pe politistul Emanuel Saghel de la Serviciul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, pe politistul Adrian Radulescu de la Serviciul Judetean Anticoruptie Prahova, impreuna cu un al patrulea incupat, Constantin Sebastian Ristea. O cauza in care procurorul Mircea Negulescu (foto dreapta) a efectuat acte de urmarire penala in dosarul de la DNA desi activa la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. Inceperea judecatii are loc la opt ani de la momentul in care DNA Ploiesti a trimis in instanta dosarul, timp in care cauza nu a putut sa treaca de faza camerei preliminare, fiind intoarsa la parchet, din cauza gravelor nereguli constatate.

Astfel, Constantin Ispas va fi judecat pentru pretinse infractiuni de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Emanuel Saghelpentru santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Adrian Radulescu pentru cercetare abuziva; Constantin Ristea pentru complicitate la luare de mita.

Probele nelegale au fost excluse

Stirea nu este insa decizia Curtii de Apel Ploiesti de incepere a judecatii. Stirea este ca instanta a stabilit incerea judecatii, dar a curatat dosarul de toate abuzurile comise de tripleta Negulescu-Onea-Raileanu.

Concret, Curtea de Apel Ploiesti – prin incheierea din 15 februarie 2024, pronuntata in dosarul nr. 7700/105/2016/A1*, in faza de camera preliminara – a mentinut incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022 ale Tribunalului Prahova, cu o singura exceptie. Si anume, CA Ploiesti a admis contestatia DNA si a inlaturat dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei DNA de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la Constantin Ispas si Emanuel Saghel pentru divulgarea informatiilor secrete de serviciu, sustragere sau distrugerea de inscrisuri si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta.

In rest, Curtea de Apel Ploiesti a mentinut toate masurile dispuse anterior de Tribunalul Prahova, prin incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022. Ne referim la masuri prin care Tribunalul Prahova dispusese nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala. Practic, prin incheierea din 15 februarie 2024 si mentinerea eliminarii probelor nelegale, Curtea de Apel Ploiesti a stabilit definitiv ca politistii au fost trimisi in judecata de DNA Ploiesti cu in baza unor declaratii obtinute prin amenintari si presiuni.

De asemenea, CA Ploiesti a stabilit definitiv ca procurorul Mircea Negulescu a efectuat acte de urmarire penala in dosarul DNA, desi isi desfasura activitatea la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti.

Nu in ultimul rand, Curtea de Apel Ploiesti a eliminat de la dosar toate interceptarile rezultate ca urmare a mandatelor de supraveghere puse in executare de SRI. Asta dupa ce chiar SRI a recunoscut ca a facut interceptarile, in timp ce DNA de-a lungul anilor a incercat sa induca in eroare instanta sustinand ca SRI a oferit doar suport tehnic.

Minuta incheierii Curtii de Apel Ploiesti (dosar 7700/105/2016/A1*):

“In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala admite in parte contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Desfiinteaza in parte incheierea din 14 noiembrie 2022 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Inlatura dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul savarsirii infractiunilor de divulgarea informatiilor secrete de serviciu, prevazuta de art. 303 al. 2 din Codul penal si de sustragere sau distrugerea de inscrisuri prevazuta de art. 259 al. 2 cu aplicarea art. 35 al. 1 din Cod penal si art. 5 din Cod penale (filele 258 – 297, vol. 21 dup) si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta. Mentine in rest dispozitiile incheierilor atacate, daca nu contravin prezentei decizii.

In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala:

– respinge in rest, ca nefondata contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala,

– respinge ca nefondate contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala.

In temeiul dispozitiilor art. 275 al. 2 din Codul de procedura penala obliga pe inculpatii contestatori Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian la plata cheltuielilor judiciare in cuantum de cate 600 lei, fiecare. Onorariul in cuantum de 680 lei cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, pentru intimatul inculpatul Ristea Constantin Sebastian, in baza delegatiei nr. 39970 din 30 septembrie 2023, se achita din fondurile Ministerului de Justitie, in contul Baroului Prahova. Definitiva. pronuntata in camera de consiliu, azi 15 februarie 2024. Document: incheiere finala camera preliminara 15.02.2024”.

Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 31 august 2023 (dosar 7700/105/2016/A1*):

“Constata ca, in urma admiterii in parte a cererilor/exceptiilor invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian, prin incheierea penala din data de 14.11.2022 s-a retinut competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.

Constata ca prin incheierea penala din data de 14.11.2022, mentionata, s-a retinut neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, respectiv nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, acolo aratate.

Constata ca prin Ordonanta nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, din data de 01/02/2023 s-a procedat la remediere in sensul dispozitiilor incheierii penale din data de 14.11.2022, cu mentinerea dispozitiei de trimitere in judecata a tuturor iinculpatilor.

Respinge cererile de restituire a cauzei la Parchet, iar in temeiul art. 346 alin. (4) C.proc.pen. dispune inceperea judecatii dupa cum urmeaza: I. Fata de inculpatul Ispas Constantin, sub aspectul infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 C.pen.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. II. Fata de inculpatul Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul infractiunilor de: santaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 207 alin. (1) C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. III. Fata de inculpatul Radulescu Ionut Adrian, sub aspectul infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. IV. Fata de inculpatul Ristea Constantin Sebastian, sub aspectul infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. (1) C.pen. combinat cu art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.

Probele excluse in procedura de camera preliminara nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, conform dispozitiilor art. 346 alin. (5) C.proc.pen.

In baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian, conform delegatiei, urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei, in contul Baroului Prahova. Cu drept de contesta?ie, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, conform art. 347 C.proc.pen. Cercetata si pronuntata in camera de consiliu, azi, 31 august 2023. Document: incheiere finala (dezinvestire) 423/2023 31.08.2023”.

Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 14 noiembrie 2022 (dosar 7700/105/2016/A1*):

“Admite in parte cererile si exceptiile invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian si in consecinta: Constata competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. Constata neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, constind in: – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ristea Constantin Sebastian (complicitate la infractiunea de luare de mita, prev de art 48 alin 1 C pen, combinat cu art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu aplic art 5 alin 1 C pen – ‘in prima jumatate a anului 2011’). – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ispas Constantin (infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘a pretins, in cursul lunii aprilie 2010 si a primit in perioada aprilie 2010-februarie 2011’, infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 308 C pen – ‘in perioada anilor 2010-2013’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada, inceputului anului 2009-ianuarie 2015 inclusiv’, infractiunea de cercetare abuziva in forma continuata , prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen – ‘in cursul lunilor ianuarie si februarie 2013’. – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Saghel Mihail Emanuel (infractiunea de santaj, prev de art 13 ind 1 din Legea 78/2000, rap la art 207 alin 1 C pen – ‘in perioada anilor 2014-2015’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in prima jumatate a anului 2011’, infractiunea de trafic de influenta prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada anilor 2011-2014’, – neindicarea calitatii procesuale a persoanelor fata de care s-ar fi exercitat promisiuni sau amenintari pentru infractiunile de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian. – neconcordanta intre baza factuala a acuzatiei aduse inculpatilor Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian privind savarsirea infractiunilor de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen, si elementele de continut legal ale infractiunii, fiind descrisa o singura activitate infractionala, in forma continuata (cea care corespunde alin 1 al art 280 C pen) nu si cea prevazuta de alin 2 al aceluiasi articol. – neindicarea perioadei de timp in care se presupune ca s-ar fi savarsit infractiunea de divulgarea informatiilor secrete de stat, prev de art 303 alin 2 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel. – omisiunea descrierii actelor materiale ale infractiunii de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian.

Constata nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, astfel: – nulitatea absoluta a actelor intocmite la data de 02.02.2015 in dosar nr 54/P/2015 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si a declaratiei martorului cu identitate protejata ‘Dauna Costel’ (nume real Schiopulescu Valentin) din data de 24.04.2015, pentru nerespectarea disp. art 58 C pr pen si art 50 alin 2 C pr pen. – nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica incuviintate, dupa caz, prelungite prin: – incheierea nr. 346 din a 28.09.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 76 din 20.02.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 32 din 23.01.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 389 din 22.12.2014 a Tribunalului Prahova – incheierea nr. 359 din 24.11.2014 a Tribunalui Prahova; – incheierea nr. 311 din 24.10.2014 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 283 din 26.09.2014 a Tribunalului Prahova si efectuate in baza mandatelor emise in baza incheierilor prin care s-a autorizat supravegherea tehnica.

In temeiul art. 102 alin. (2)-(4) C. proc. pen., exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica sus-mentionate. In conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica mentionate, precum si eliminarea referirilor la aceste mijloace de proba si eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016. (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea relativa a Ordonantei de extindere a actiunii penale nr 150/P/2014 din data de 07.10.2015 si a actelor subsecvente si in directa legatura cu aceasta, pentru nerespectarea disp. art 311 C pr pen, art 78 si art 83 C pr pen, – Nulitatea absoluta a proceselor verbale din datele de 09.08.2015 si 10.08.2015 intocmite de comisar – sef Iordache Mihai precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 09.08.2015. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Stanciu George din 09.08.2015, stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 Audio 09.08.2015 + Nota’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflate in posesia organelor judiciare, conform Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Stanciu George, conform dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constatata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 301-309, vol. II, d.u.p.), conform disp. art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitu?ionale nr. 22/2018, in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 . (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a procesului verbal din data de 23.09.2014 intocmit de ofiter de politie judiciara Necula Sorin precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 24.09.2014 de autorizare provizorie a unor masuri de supraveghere tehnica. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian la o data neprecizata stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 NOTA III + ICA Voice 001’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflat in posesia organelor judiciare, in conditiile Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 323-328, vol. II, d.u.p.), conform disp art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a declaratiilor date cu identitatea atribuita de martorii Mihai Alexandru (identitate atribuita Tudose Viorel), Schiopulescu Valentin (identitate atribuita Dauna Costel), Capra Daniel (identitate atribuita Dobre Cosmin) si Capra Nicolae (identitate atribuita Radulescu Adita) pentru incalcarea prevederilor art. 101 alin. (1) C.pr.pen. – Nulitatea relativa a ordonantelor emise in conditiile art. 126 C.pr.pen. cu privire la toti martorii cu identitate atribuita indicati in Rechizitoriul nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, pentru nerespectarea disp art. 126 alin 4, art 125 C pr pen, cu consecinta constatarii nulitatii relative a tuturor declaratiilor martorilor cu identitate protejata, conform art 280 alin 2 C pr pen. Dispune excluderea probelor testimoniale nelegal obtinute si administrate prin audierea martorilor cu identitate atribuita Mihai Alexandru, Schiopulescu Valentin, Capra Daniel si Capra Nicolae, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si excluderea materiala a acestor mijloace de proba din dosarul procedurii, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.

Respinge celelalte cereri si exceptii invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian. In baza art. 345 alin.2 Cod proc. penala, dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, in vederea remedierii neregularitatilor constatate in actul de sesizare, in termen de 5 zile de la comunicare, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.

Cu drept de contestatie pentru inculpati si procuror, in privinta solutionarii cererilor si exceptiilor altele decat neregularitatea actului de sesizare, odata cu incheierea ce se va pronunta potrivit art. 346 C.p.p. In baza art 275 alin 3 C pr pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian in cuantum de 942 lei urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Prahova Pronuntata in camera de consiliu, astazi, 14.11.2022. Document: Incheiere – camera preliminara 14.11.2022”. (Irinel I.).

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Anchete

CCR, leu de carton: vitejie lașă după fuga guvernului Bolojan și prăbușirea mega-escrocheriei SAFE

Publicat

acum 17 ore

pe

octombrie 23, 2026

De

CCR, eroina de după încheierea filmului

Curtea Constituțională a României a prins brusc curaj… dar abia după ce a plecat Ilie Bolojan din Palatul Victoria. Potrivit publicației Lumea Justiției, abia joi, 22 octombrie 2026, CCR s-a învrednicit să dinamiteze mega-escrocheria SAFE a răposatului guvern Bolojan – schema prin care Executivul pompa miliarde de euro din bani europeni în industria germană de apărare, cu un entuziasm demn de o filială de firmă, nu de un stat suveran.

Până să se obosească onorata Curte, Bolojan și gașca își făcuseră deja bagajele, iar la Palat se instalase noul guvern condus de Luca Niculescu. Cu alte cuvinte, CCR a fost vitează exact când nu mai era nimic de riscat: după ce autorii „ingineriei” SAFE intraseră deja în istorie, nu în sala de judecată.

SAFE – schema „salvatoare” a industriei germane, nu a României

Sub pretextul unui mare proiect de „securitate” și „modernizare”, guvernul Bolojan pusese la punct, potrivit dezvăluirilor presei, un mecanism prin care miliarde de euro din bani europeni alunecau lin și „strategic” spre industria de apărare germană. România, ca de obicei, în rolul fraierului util, cu portofelul deschis și cu „parteneriatele strategice” fluturate ca steagul la serbare.

În loc să-și întrebe cetățenii dacă sunt de acord ca banii lor să hrănească fabricile altora, guvernul a preferat rețeta clasică: ordonanțe de urgență, puse pe bandă rulantă, chiar și după ce fusese dărâmat prin moțiune de cenzură. Adică un guvern mort politic, dar foarte viu la capitolul sifonări și legiferări pe fugă.

Guvern mort, ordonanțe vii: conflictul constituțional pe șestache

CCR a admis sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, constatând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Tradus în română simplă: un guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai are ce căuta la fabricat ordonanțe.

Curtea spune clar că executivul Bolojan și-a depășit rolul constituțional. Ordonanțele de urgență adoptate după demitere nu aveau ce să caute în zona „treburilor curente”. Dar, în România, „treburi curente” înseamnă, de multe ori, exact ce nu ar trebui să se întâmple niciodată: semnarea hârtiei, transferul banilor, împărțirea prăzii.

„Moțiunea de cenzură? O glumă proastă pentru Guvernul Bolojan”

CCR afirmă negru pe alb că, prin moțiunea de cenzură, Parlamentul a retras încrederea Guvernului și i-a terminat mandatul politic. Ordonanța de urgență emisă după moțiune a fost, de fapt, un scuipat direct pe votul Parlamentului. Un „nu ne interesează ce ați decis, noi ne vedem de combinații”.

Practic, guvernul demis a încercat să-și prelungească singur puterea de legiferare, pe logica: „Am căzut, dar mai dăm niște ordonanțe, să nu rămânem cu treaba neterminată”. Iar „treaba” în dosarul SAFE nu înseamnă altceva decât direcționarea banilor publici pe filiere agreate, sub eticheta fals pioasă a urgenței naționale.

Loialitate constituțională? Mai degrabă loialitate față de contracte și interese

CCR vorbește frumos, academic, despre „loialitatea constituțională” dintre Parlament și Guvern. În realitate, loialitatea care a funcționat în cazul SAFE a fost, în mod vizibil, față de altceva: contracte, relații externe, presiuni și interese.

Curtea explică doct: un guvern demis trebuie să accepte efectul votului de cenzură și să nu-și mai exerseze puterea de legiferare ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Altfel spus, nu poți să pierzi meciul și apoi să mai intri pe teren, pe furiș, să schimbi scorul din pix.

Doar că această lecție de manual vine, desigur, mult prea târziu. SAFE nu s-a născut ieri, iar sesizarea lui Grindeanu trenează încă din primăvară, după cum a relatat Lumea Justiției. CCR a preferat să amâne, să reanalizeze, să reciteze Constituția, până când cei vizați au ieșit frumos din scenă.

Curajul CCR, varianta „după ce au plecat băieții cu banii”

Curtea afirmă, în comunicatul oficial, că guvernul demis are doar rol de administrare a treburilor publice până la instalarea unui nou Cabinet. Nu are voie să-și prelungească mandatul politic sub pretextul urgenței. Dacă ar fi altfel, spune CCR, Guvernul ar ajunge să controleze Parlamentul, nu invers.

Asta era valabil și în primăvară, nu doar în octombrie. Constituția nu s-a schimbat între timp, nici principiul separației puterilor. Dar când guvernul Bolojan era încă la butoane, CCR a preferat să apese butonul „pauză”. Amânări peste amânări, până când scena s-a golit, decorurile au fost strânse, iar vinovații politici au devenit, comod, „foști”.

Abia pe un astfel de teren sigur, Curtea a îmbrăcat armura de cavaler al Constituției și a pronunțat decizia. Eroism fără risc: specialitatea casei.

SAFE s-a prăbușit, dar mecanismul politic rămâne foarte „unsafe”

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Sună solemn, aproape liniștitor. Dar ce nu spune comunicatul, și ce reiese din modul în care s-a derulat tot acest episod, este că România rămâne un stat cu reflexe profund strâmbe:

  • Guverne demise care dau ordonanțe de urgență ca și cum ar fi la apogeul mandatului;
  • Proiecte mega-controversate, precum SAFE, împinse înainte prin artificii legislative;
  • O Curte Constituțională care se trezește exact atunci când nu mai deranjează pe nimeni important.

Lumea Justiției a arătat foarte clar că CCR a fost vitează doar după plecarea lui Bolojan. Până atunci, totul a fost o joacă de-a termenul amânat: mai mâine, mai poimâine, mai vedem noi.

Final „fără milă”: Curte Constituțională de decor

Da, legal vorbind, decizia CCR pune capăt unei aberații: un guvern demis nu mai poate adopta ordonanțe de urgență după ce Parlamentul i-a trântit ușa în nas. Dar moral și politic, episodul SAFE arată încă o dată cât de adânc funcționează reflexul: „ne facem că nu vedem până trece pericolul”.

Curtea Constituțională a României se prezintă, în comunicate, ca garant al echilibrului puterilor în stat. În practică, joacă prea des rolul de decor: se mișcă, vorbește, citează frumos articole din Constituție, dar vine pe scenă abia după ce spectacolul escrocheriei politice s-a încheiat, iar cortina a căzut.

Bolojan a plecat, SAFE a fost, oficial, pulverizat, iar CCR bifează încă o decizie „istorică”. Istorică pentru cine? Pentru cetățeanul care a plătit nota, cu miliardele pompatate spre alții, sau pentru instituțiile care, și de data aceasta, au demonstrat că știu să fie curajoase doar când nu mai contează? (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

CCR descoperă că minorii nu pot fi și infractori, și contravenienți, și vinovați de toate păcatele. Parlamentul – luat repetent la „Calitatea legii”

Publicat

acum 2 zile

pe

octombrie 22, 2026

De

După ce a primit nu unul, nu zece, ci 43 de dosare legate de aceeași lege despre minori, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în unanimitate, că legiuitorul a reușit performanța clasică: să scrie o lege pe care nici Constituția, nici logica, nici Codul penal nu o mai recunosc. Dezvăluirea aparține publicației Lumea Justiției, care a arătat cum a arătat „marțea neagră” juridică… într-o miercuri, 21 octombrie 2026.

„Surpriză”: CCR află că aceeași faptă nu poate fi și infracțiune, și contravenție, doar pentru că așa vrea legiuitorul

Așa cum notează Lumea Justiției, miercuri, 21 octombrie 2026, CCR a fost chemată să repare „capodopera” legislativă prin care s-a încercat modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Legea „de corectat minorii cu violență” a fost atacată în nu mai puțin de 43 de dosare la instanțe din toată țara. Da, patruzeci și trei. Atât de „clară” era, încât judecătorii au trimis-o pe bandă rulantă la Curte, să vadă dacă nu cumva România s-a schimbat în stat de drept… aproximativ.

CCR, cu o răbdare demnă de un terapeut de familie, a constatat că:

  • Nu poți reglementa aceeași faptă și ca infracțiune, și ca contravenție, că nu e bufet suedez juridic. Curtea spune apăsat că „suprapunerea normativă” și „lipsa delimitării conceptuale” încalcă art.1 alin.(5) din Constituție – adică acel mic detaliu numit calitatea legii.
  • Mai pe românește: nu poți să pui părintele în situația de a fi, în același timp, și contravenient, și infractor pentru aceeași încălcare a obligației de a participa la programe speciale de consiliere psihologică, doar pentru că legiuitorul n-a știut ce vrea să scrie.

43 de dosare cu aceeași problemă: când legea e atât de proastă, justiția o trimite la reeducare constituțională

Restul presei a povestit frumușel doar că CCR „a discutat o lege cu minori și violență”. Lumea Justiției merge la esență și arată mormanul de dosare: 43 de cauze în care aceeași lege a fost pusă sub semnul întrebării.

CCR însăși indică faptul că haosul normativ a fost atât de mare, încât:

  • s-au amestecat noțiunile de „părinți” și „reprezentant legal”, încălcând exigențele de calitate a legii,
  • s-a creat o imprecizie gravă în privința subiectului activ al infracțiunii de nerespectare a unei hotărâri judecătorești, ajungându-se la absurditatea logică în care rezultă că minorul sub 14 ani ar fi cel care săvârșește infracțiunea – contrar Codului penal, evident.

Curtea nu se sfiește să spună în esență:
legiuitorul nu poate reglementa răspunderea penală a unui minor sub 14 ani în contradicție cu Codul penal, oricât i-ar plăcea să dea bine în conferințe de presă cu „toleranță zero la violență”.

„Faptă cu violență”: sintagma vagă cu care voiau să trimită copiii în centre rezidențiale

Legea atacată a introdus, cu un entuziasm dezlânat, sintagma „faptă cu violență” în legătură cu obligația de a dispune plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat.

CCR constată, în comunicatul oficial citat, că:

  • această sintagmă este „vag circumscrisă”,
  • transformă măsura într-una imprevizibilă,
  • și face dificilă identificarea clară a infracțiunilor care intră sub incidența ei.

Tradus în limbaj de pamflet: legiuitorul voia să bage copiii la centru de plasament specializat pentru „o faptă cu violență”, fără să se obosească să spună exact ce înseamnă asta. De la îmbrâncit în curtea școlii, până la agresiuni grave, totul risca să fie băgat la grămadă, după inspirația instituției care aplică legea.

CCR a spus stop acestor derapaje, admițând obiecția de neconstituționalitate cu privire la:

  • art. I pct. 2 și pct. 3 – în ceea ce privește sintagma „sau acesta a săvârșit o faptă cu violență” din art. 86 alin.(1),
    și declarând aceste dispoziții neconstituționale.

Părinții și psihologul: copilul sub 14 ani merge la consiliere, fie că mami și tati vor sau nu

Un punct tare interesant – dar mai puțin scandalos – este acela că CCR a confirmat că nu e nevoie de acordul părinților pentru ca minorul sub 14 ani, care a săvârșit o faptă penală, să fie trimis la programe speciale de consiliere psihologică.

Potrivit comunicatului CCR:

  • participarea minorului este hotărâtă de instanța judecătorească,
  • în interesul superior al copilului,
  • reprezentanții legali pot fi auziți, dar nu pot condiționa decizia prin acordul sau dezacordul lor,
  • măsura este „o ingerință minimă” în drepturile părintești și urmărește un scop legitim.

Curtea spune textual că eliminarea acordului părinților sau al altui reprezentant legal în privința participării minorului sub 14 ani la consiliere nu încalcă:

  • art. 26 alin.(1) (viața intimă, familială și privată),
  • art. 48 (familia),
  • art. 49 alin.(1) (protecția copiilor și a tinerilor) din Constituție.

Cu alte cuvinte: statul poate să trimită copilul la psiholog pentru a-l ajuta să nu mai repete faptele penale, iar părinții nu pot bloca acest lucru doar pentru că „noi știm mai bine, l-a bătut doar puțin”.

Plasamentul la serviciu rezidențial: asistență socială, nu pedeapsă penală

CCR mai face o clarificare pe care legiuitorul ar fi trebuit s-o aibă înainte să apese ENTER pe textul legii:

  • plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat nu este o măsură educativă penală în sensul art.115 din Codul penal,
  • ci este o formă de asistență socială, ce asigură găzduire, îngrijire, educație, recuperare și integrare socială adaptată minorilor sub 14 ani.

Deci nu e „pușcărie pentru copii”, ci teoretic un sprijin social complex. Problema e că, dacă bagi la pachet orice „faptă cu violență” mal definită, în numele „protecției copilului”, riști să transformi asistența socială într-un instrument de disciplinare abuzivă – iar CCR a tăiat elanul prin admiterea obiecției de neconstituționalitate exact pe această zonă vagă.

Ce e constituțional și ce nu: CCR marchează cu markerul, legiuitorul repetă clasa

Conform comunicatului CCR, citat de Lumea Justiției, Curtea a decis următoarele:

  • Admis – neconstituțional:
    • art. I pct. 2 și pct. 3, în partea privind sintagma „sau acesta a săvârșit o faptă cu violență” din art. 86 alin.(1) din Legea de modificare a Legii 272/2004.
    • De asemenea, s-au sancționat reglementarea simultană ca infracțiune și contravenție, terminologia neunitară „părinți” / „reprezentant legal” și ambiguitățile privind subiectul activ al infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești, ca fiind contrare art.1 alin.(5), art.23 alin.(12) și art.49 din Constituție.
  • Respinse ca neîntemeiate – constituțional:
    • art. I pct. 1 și pct. 3, în ceea ce privește sintagma „plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat” din art. 86 alin.(1).
    • Curtea a constatat că plasamentul, ca formă de asistență socială, nu încalcă art.49 alin.(1) și art.147 alin.(4) din Constituție.

Totul a fost decis cu unanimitate de voturi, ceea ce în traducere liberă înseamnă: niciun judecător constituțional nu a considerat că bricolajul legislativ merită apărat.

Decizia CCR: obligatorie pentru toți, inclusiv pentru cei care au scris legea pe genunchi

CCR a ținut să precizeze, în stilul ei sec, dar tăios, că:

  • Decizia este definitivă și general obligatorie.
  • Argumentele vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, odată cu textul integral al hotărârii.

Adică, după ce legiuitorul a încercat să fie „dur cu minorii violenți”, Curtea Constituțională i-a pus în față oglinda Constituției și i-a trimis acasă cu tema refăcută:
– să definească decent ce e „faptă cu violență”,
– să nu mai transforme aceeași conduită într-o struțo-cămilă juridică, și
– să nu mai lase să reiasă, din „imprecizia reglementării”, că un minor sub 14 ani poate fi subiect activ al unei infracțiuni de nerespectare a hotărârii judecătorești, contra Codului penal.

Epilog cinic: când protecția copilului devine laboratorul de experimente al legiuitorului

Cazul acesta – documentat de Lumea Justiției și tranșat de CCR în 43 de dosare – arată încă o dată că:

  • legile pentru copii și minori sunt adesea scrise cu reflexe de „ordine publică” și PR politic, nu cu respect pentru Constituție și Codul penal;
  • CCR ajunge, din nou, să fie ultimul filtru între zelul „punitiv” și drepturile fundamentale;
  • iar presa care se rezumă la o știre seacă despre „CCR a decis ceva legat de minori” ratează povestea esențială: dezastrul calității legislative.

Până una-alta, decizia Curții rămâne: definitivă și general obligatorie.
Rămâne de văzut dacă legiuitorul înțelege mesajul sau doar bifează încă o umilință constituțională la rubrica „Diverse – nu învățăm nimic, dar insistăm”. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Vânătorii de pedofili în arest la… canapea: Justițiarul de Berceni și prietenul său, puși la colț de „prădătorul” cu plângere

Publicat

acum 3 zile

pe

octombrie 21, 2026

De

„Eroi” cu cătușe la mâini, dar cu halo în live-uri

Luni, 19 octombrie 2026, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a bifat o premieră grotesc de românească: a reținut pentru 24 de ore doi vânători de pedofili – Alexandru „Justițiarul de Berceni” Constandachi și George Bozieru – după ce un presupus prădător sexual expus de ei s-a simțit brusc victimă și le-a făcut plângere penală. Motivul? Cică l-ar fi agresat și sechestrat în momentul în care l-au prins, dezvăluie publicația Lumea Justiției.

Adică în România lui 2026, nu doar că pedofilii reali sau prezumtivi se plimbă liniștiți, dar dacă cineva îi aleargă și îi prinde, „prădătorul” se transformă instant în floare de colț juridică și se duce plângând la Parchet. Și surpriză: sistemul îl ascultă.

Agresiune sau arest cetățenesc? România, țara în care codul tace, dar cătușele vorbesc

Ce nu prea s-a obosit presa de curte să explice este dacă avem de-a face cu o agresiune și o sechestrare de persoană în toată regula sau, mai degrabă, cu o simplă imobilizare până la sosirea Poliției – exact ceea ce permite așa-numitul „arest cetățenesc” din art. 310 din Codul de procedură penală.

Codul, ăla pe care politicienii îl citesc doar când sunt ei inculpați, spune negru pe alb:

„În cazul infracțiunii flagrante, orice persoană are dreptul să îl prindă pe făptuitor.”

Și continuă, cuminte:

„Dacă făptuitorul a fost prins în condițiile alin. (1), persoana care l-a reținut trebuie să îl predea de îndată (…) organelor de urmărire penală, care întocmesc un proces-verbal.”

Tradus în limbaj de stradă: dacă prinzi un individ în flagrant, ai voie să-l ții până vine Poliția. Problema începe când „flagrantul” și „prădătorul” devin brusc „persoană vătămată”, iar tu, ăla care ai pus mâna pe el, devii „agresor” cu dosar încadrat frumos la „lipsire de libertate în mod ilegal” și „lovire sau alte violențe”.

Parchetul visează arest preventiv, instanța îl trimite pe justițiar… la domiciliu

Până să ne dumirim ce e agresiune și ce e imobilizare, cert este altceva: Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a încercat să-i bage pe cei doi activiști direct în arest preventiv pentru 30 de zile. N-a mers.

Judecătoarea Livia-Daniela Boian de la Judecătoria Ploiești a decis marți să-i trimită pe Constandachi și pe Bozieru în arest la domiciliu, tot pe 30 de zile. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Pe românește: nu mai stau în arestul Poliției, ci în arestul sufrageriei. Brățară nu li s-a pus la mână în loc de ceas, dar libertate tot nu au.

Așa că „Justițiarul de Berceni” a ajuns justițiar de balcon, iar vânătoarea de pedofili s-a transformat, peste noapte, în vânătoare de activiști.

Publicația Lumea Justiției redă minuta încheierii nr. 2311/2026 din dosarul nr. 28537/281/2026, unde totul este ambalat frumos în litere, alineate și articole de lege, ca să priceapă toată lumea că:

  • CONSTANDACHI DUMITRU-ALEXANDRU este cercetat pentru:
    • lipsire de libertate în mod ilegal (art. 205 alin. 1 C.pen.)
    • lovire sau alte violențe (art. 193 alin. 2, (21) lit. c) C.pen.)
  • BOZIERU GEORGE-DANIEL este cercetat pentru exact aceleași infracțiuni.

Pe hârtie, cei doi nu mai sunt „apărători ai copiilor”, ci inculpați cu acte în regulă. Pe teren, însă, povestea rămâne aceeași: doi civili care au imobilizat un individ despre care susțin că ar fi prădător sexual și pe care l-au predat Poliției.

Arest la domiciliu: din vânătoare de prădători în vânătoare de… telecomandă

Minuta instanței, citată de Lumea Justiției, e impecabilă juridic și absurdă în plan uman:

  • Cei doi au obligația să nu părăsească imobilul fără permisiunea organului judiciar.
  • Trebuie să se prezinte în fața anchetatorilor ori de câte ori sunt chemați.
  • Au interdicția să comunice cu persoana vătămată Ilie Robert Petrică.
  • Au interdicția să comunice unul cu altul, în anumite combinații, ca nu cumva să comploteze la următoarea „captură”.

Instanța îi avertizează, solemn, că dacă nu respectă cu strictețe arestul la domiciliu, măsura poate fi înlocuită cu arestarea preventivă. Și că, potrivit Codului penal, dacă ies din casă fără voie, se cheamă „evadare”.

În țara în care adevărații prădători de copii dispar în dosare clasate, cei care îi fugăresc riscă să fie declarați „evadați” dacă trec strada până la magazin.

România inversă: prădătorul – „victimă”, vânătorul – „infractor”

Cea mai mare bătaie de joc este inversarea rolurilor, perfect ilustrată în acest caz:

  • Presupusul prădător – „persoană vătămată”.
  • Vânătorii de pedofili – inculpați pentru lipsire de libertate și violență.

Sistemul nu se întreabă prea tare:
„Ce făcea individul acela acolo? Cu cine vorbea? Cum a ajuns să fie ‘expus’ de vânătorii de pedofili?”

Nu, întrebarea de stat e alta:
„A fost imobilizarea prea strânsă? S-a speriat prădătorul? A fost ținut prea mult până a venit Poliția? A suferit moral?”

Când art. 310 C.pr.pen. vorbește clar despre dreptul oricărui cetățean de a prinde făptuitorul în caz de flagrant, sistemul găsește instant modul de a transforma acest drept în bumerang împotriva celui care l-a exercitat.

Justiție oarbă sau justiție care vede doar în favoarea prădătorilor?

Nu știm încă – și va trebui să decidă instanțele – dacă acțiunea celor doi a depășit limitele „arestului cetățenesc” sau nu. Asta o vor stabili probele, nu pamfletele.

Dar știm altceva, mult mai grav: în România, dacă te implici, riști să ajungi inculpat; dacă stai cu mâinile în sân, ești „om de treabă” și dormi liniștit.

Mesajul este limpede:

  • Nu te băga!
  • Nu prinde tu pe nimeni!
  • Lasă totul în grija instituțiilor care, de multe ori, nu prind pe nimeni!

Iar când, rar, apar civili care își asumă să expună prădători sexuali, sistemul își arată colții nu către prădători, ci către cei care tulbură confortul statisticilor liniștite.

Final de episod: vânătorii la domiciliu, prădătorul cu statut de „victimă”

Să recapitulăm caricatural, dar corect juridic:

  • Doi activiști civici, cunoscuți ca vânători de pedofili, ajung reținuți, apoi în arest la domiciliu.
  • Un presupus prădător sexual, expus de ei, ajunge persoană vătămată cu plângere penală admisă serios de autorități.
  • Parchetul vrea arest preventiv pentru activiști.
  • Judecătoarea acceptă „doar” arestul la domiciliu, pe 30 de zile.
  • Toată construcția se bazează pe interpretarea modului în care s-a făcut „imobilizarea” prădătorului.

Până una-alta, Romania juridică reușește din nou performanța clasică:
să descurajeze orice inițiativă civică reală, dar să pozeze în apărătoare a legalității.

Că vor fi achitați sau condamnați, rămâne de văzut. Dar un lucru e sigur: în timp ce vânătorii de pedofili își numără zilele de arest la domiciliu, prădătorii adevărați numără liniștiți zilele până la următoarea victimă – sub protecția unei justiții care pare mai preocupată să pedepsească zgomotul decât grozăvia din spatele lui. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...
Exclusiv17 ore ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...
Exclusiv17 ore ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...
Exclusiv17 ore ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...
Exclusiv2 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Exclusiv2 zile ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Exclusiv2 zile ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
Exclusiv3 zile ago

Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Exclusiv3 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”

Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...
Exclusiv3 zile ago

Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii

Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...
Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv