Anchete
Instanta a confirmat ca politistii Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel au fost trimisi in judecata pe baza unor acte de urmarire penala si interceptari nelegale, precum si in baza unor declaratii obtinute prin amenintari (Minuta)
Asa cum a dezvaluit in exclusivitate ziarul Incisiv de Prahova, iata ca si Lumea Justitiei confirma:
Curtea de Apel Ploiesti a decis definitiv in urma cu cateva zile inceperea judecatii intr-unul dintre cele mai vechi dosare fabricate de DNA Ploiesti. Este vorba despre cauza in care procurorii Lucian Onea (foto centru) si Cerasela Raileanu (foto stanga) i-au trimis in judecata pe fostul sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, comisarul sef de politie Constantin Ispas, pe politistul Emanuel Saghel de la Serviciul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, pe politistul Adrian Radulescu de la Serviciul Judetean Anticoruptie Prahova, impreuna cu un al patrulea incupat, Constantin Sebastian Ristea. O cauza in care procurorul Mircea Negulescu (foto dreapta) a efectuat acte de urmarire penala in dosarul de la DNA desi activa la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. Inceperea judecatii are loc la opt ani de la momentul in care DNA Ploiesti a trimis in instanta dosarul, timp in care cauza nu a putut sa treaca de faza camerei preliminare, fiind intoarsa la parchet, din cauza gravelor nereguli constatate.
Astfel, Constantin Ispas va fi judecat pentru pretinse infractiuni de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Emanuel Saghelpentru santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Adrian Radulescu pentru cercetare abuziva; Constantin Ristea pentru complicitate la luare de mita.
Probele nelegale au fost excluse
Stirea nu este insa decizia Curtii de Apel Ploiesti de incepere a judecatii. Stirea este ca instanta a stabilit incerea judecatii, dar a curatat dosarul de toate abuzurile comise de tripleta Negulescu-Onea-Raileanu.
Concret, Curtea de Apel Ploiesti – prin incheierea din 15 februarie 2024, pronuntata in dosarul nr. 7700/105/2016/A1*, in faza de camera preliminara – a mentinut incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022 ale Tribunalului Prahova, cu o singura exceptie. Si anume, CA Ploiesti a admis contestatia DNA si a inlaturat dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei DNA de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la Constantin Ispas si Emanuel Saghel pentru divulgarea informatiilor secrete de serviciu, sustragere sau distrugerea de inscrisuri si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta.
In rest, Curtea de Apel Ploiesti a mentinut toate masurile dispuse anterior de Tribunalul Prahova, prin incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022. Ne referim la masuri prin care Tribunalul Prahova dispusese nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala. Practic, prin incheierea din 15 februarie 2024 si mentinerea eliminarii probelor nelegale, Curtea de Apel Ploiesti a stabilit definitiv ca politistii au fost trimisi in judecata de DNA Ploiesti cu in baza unor declaratii obtinute prin amenintari si presiuni.
De asemenea, CA Ploiesti a stabilit definitiv ca procurorul Mircea Negulescu a efectuat acte de urmarire penala in dosarul DNA, desi isi desfasura activitatea la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti.
Nu in ultimul rand, Curtea de Apel Ploiesti a eliminat de la dosar toate interceptarile rezultate ca urmare a mandatelor de supraveghere puse in executare de SRI. Asta dupa ce chiar SRI a recunoscut ca a facut interceptarile, in timp ce DNA de-a lungul anilor a incercat sa induca in eroare instanta sustinand ca SRI a oferit doar suport tehnic.
Minuta incheierii Curtii de Apel Ploiesti (dosar 7700/105/2016/A1*):
“In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala admite in parte contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Desfiinteaza in parte incheierea din 14 noiembrie 2022 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Inlatura dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul savarsirii infractiunilor de divulgarea informatiilor secrete de serviciu, prevazuta de art. 303 al. 2 din Codul penal si de sustragere sau distrugerea de inscrisuri prevazuta de art. 259 al. 2 cu aplicarea art. 35 al. 1 din Cod penal si art. 5 din Cod penale (filele 258 – 297, vol. 21 dup) si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta. Mentine in rest dispozitiile incheierilor atacate, daca nu contravin prezentei decizii.
In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala:
– respinge in rest, ca nefondata contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala,
– respinge ca nefondate contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala.
In temeiul dispozitiilor art. 275 al. 2 din Codul de procedura penala obliga pe inculpatii contestatori Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian la plata cheltuielilor judiciare in cuantum de cate 600 lei, fiecare. Onorariul in cuantum de 680 lei cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, pentru intimatul inculpatul Ristea Constantin Sebastian, in baza delegatiei nr. 39970 din 30 septembrie 2023, se achita din fondurile Ministerului de Justitie, in contul Baroului Prahova. Definitiva. pronuntata in camera de consiliu, azi 15 februarie 2024. Document: incheiere finala camera preliminara 15.02.2024”.
Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 31 august 2023 (dosar 7700/105/2016/A1*):
“Constata ca, in urma admiterii in parte a cererilor/exceptiilor invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian, prin incheierea penala din data de 14.11.2022 s-a retinut competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.
Constata ca prin incheierea penala din data de 14.11.2022, mentionata, s-a retinut neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, respectiv nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, acolo aratate.
Constata ca prin Ordonanta nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, din data de 01/02/2023 s-a procedat la remediere in sensul dispozitiilor incheierii penale din data de 14.11.2022, cu mentinerea dispozitiei de trimitere in judecata a tuturor iinculpatilor.
Respinge cererile de restituire a cauzei la Parchet, iar in temeiul art. 346 alin. (4) C.proc.pen. dispune inceperea judecatii dupa cum urmeaza: I. Fata de inculpatul Ispas Constantin, sub aspectul infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 C.pen.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. II. Fata de inculpatul Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul infractiunilor de: santaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 207 alin. (1) C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. III. Fata de inculpatul Radulescu Ionut Adrian, sub aspectul infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. IV. Fata de inculpatul Ristea Constantin Sebastian, sub aspectul infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. (1) C.pen. combinat cu art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
Probele excluse in procedura de camera preliminara nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, conform dispozitiilor art. 346 alin. (5) C.proc.pen.
In baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian, conform delegatiei, urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei, in contul Baroului Prahova. Cu drept de contesta?ie, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, conform art. 347 C.proc.pen. Cercetata si pronuntata in camera de consiliu, azi, 31 august 2023. Document: incheiere finala (dezinvestire) 423/2023 31.08.2023”.
Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 14 noiembrie 2022 (dosar 7700/105/2016/A1*):
“Admite in parte cererile si exceptiile invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian si in consecinta: Constata competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. Constata neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, constind in: – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ristea Constantin Sebastian (complicitate la infractiunea de luare de mita, prev de art 48 alin 1 C pen, combinat cu art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu aplic art 5 alin 1 C pen – ‘in prima jumatate a anului 2011’). – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ispas Constantin (infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘a pretins, in cursul lunii aprilie 2010 si a primit in perioada aprilie 2010-februarie 2011’, infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 308 C pen – ‘in perioada anilor 2010-2013’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada, inceputului anului 2009-ianuarie 2015 inclusiv’, infractiunea de cercetare abuziva in forma continuata , prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen – ‘in cursul lunilor ianuarie si februarie 2013’. – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Saghel Mihail Emanuel (infractiunea de santaj, prev de art 13 ind 1 din Legea 78/2000, rap la art 207 alin 1 C pen – ‘in perioada anilor 2014-2015’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in prima jumatate a anului 2011’, infractiunea de trafic de influenta prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada anilor 2011-2014’, – neindicarea calitatii procesuale a persoanelor fata de care s-ar fi exercitat promisiuni sau amenintari pentru infractiunile de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian. – neconcordanta intre baza factuala a acuzatiei aduse inculpatilor Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian privind savarsirea infractiunilor de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen, si elementele de continut legal ale infractiunii, fiind descrisa o singura activitate infractionala, in forma continuata (cea care corespunde alin 1 al art 280 C pen) nu si cea prevazuta de alin 2 al aceluiasi articol. – neindicarea perioadei de timp in care se presupune ca s-ar fi savarsit infractiunea de divulgarea informatiilor secrete de stat, prev de art 303 alin 2 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel. – omisiunea descrierii actelor materiale ale infractiunii de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian.
Constata nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, astfel: – nulitatea absoluta a actelor intocmite la data de 02.02.2015 in dosar nr 54/P/2015 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si a declaratiei martorului cu identitate protejata ‘Dauna Costel’ (nume real Schiopulescu Valentin) din data de 24.04.2015, pentru nerespectarea disp. art 58 C pr pen si art 50 alin 2 C pr pen. – nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica incuviintate, dupa caz, prelungite prin: – incheierea nr. 346 din a 28.09.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 76 din 20.02.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 32 din 23.01.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 389 din 22.12.2014 a Tribunalului Prahova – incheierea nr. 359 din 24.11.2014 a Tribunalui Prahova; – incheierea nr. 311 din 24.10.2014 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 283 din 26.09.2014 a Tribunalului Prahova si efectuate in baza mandatelor emise in baza incheierilor prin care s-a autorizat supravegherea tehnica.
In temeiul art. 102 alin. (2)-(4) C. proc. pen., exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica sus-mentionate. In conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica mentionate, precum si eliminarea referirilor la aceste mijloace de proba si eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016. (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea relativa a Ordonantei de extindere a actiunii penale nr 150/P/2014 din data de 07.10.2015 si a actelor subsecvente si in directa legatura cu aceasta, pentru nerespectarea disp. art 311 C pr pen, art 78 si art 83 C pr pen, – Nulitatea absoluta a proceselor verbale din datele de 09.08.2015 si 10.08.2015 intocmite de comisar – sef Iordache Mihai precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 09.08.2015. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Stanciu George din 09.08.2015, stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 Audio 09.08.2015 + Nota’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflate in posesia organelor judiciare, conform Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Stanciu George, conform dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constatata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 301-309, vol. II, d.u.p.), conform disp. art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitu?ionale nr. 22/2018, in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 . (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a procesului verbal din data de 23.09.2014 intocmit de ofiter de politie judiciara Necula Sorin precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 24.09.2014 de autorizare provizorie a unor masuri de supraveghere tehnica. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian la o data neprecizata stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 NOTA III + ICA Voice 001’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflat in posesia organelor judiciare, in conditiile Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 323-328, vol. II, d.u.p.), conform disp art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a declaratiilor date cu identitatea atribuita de martorii Mihai Alexandru (identitate atribuita Tudose Viorel), Schiopulescu Valentin (identitate atribuita Dauna Costel), Capra Daniel (identitate atribuita Dobre Cosmin) si Capra Nicolae (identitate atribuita Radulescu Adita) pentru incalcarea prevederilor art. 101 alin. (1) C.pr.pen. – Nulitatea relativa a ordonantelor emise in conditiile art. 126 C.pr.pen. cu privire la toti martorii cu identitate atribuita indicati in Rechizitoriul nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, pentru nerespectarea disp art. 126 alin 4, art 125 C pr pen, cu consecinta constatarii nulitatii relative a tuturor declaratiilor martorilor cu identitate protejata, conform art 280 alin 2 C pr pen. Dispune excluderea probelor testimoniale nelegal obtinute si administrate prin audierea martorilor cu identitate atribuita Mihai Alexandru, Schiopulescu Valentin, Capra Daniel si Capra Nicolae, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si excluderea materiala a acestor mijloace de proba din dosarul procedurii, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.
Respinge celelalte cereri si exceptii invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian. In baza art. 345 alin.2 Cod proc. penala, dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, in vederea remedierii neregularitatilor constatate in actul de sesizare, in termen de 5 zile de la comunicare, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.
Cu drept de contestatie pentru inculpati si procuror, in privinta solutionarii cererilor si exceptiilor altele decat neregularitatea actului de sesizare, odata cu incheierea ce se va pronunta potrivit art. 346 C.p.p. In baza art 275 alin 3 C pr pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian in cuantum de 942 lei urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Prahova Pronuntata in camera de consiliu, astazi, 14.11.2022. Document: Incheiere – camera preliminara 14.11.2022”. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
Anchete
Războiul viitorului se câștigă în laborator: Cum poate „creierul digital” ACES să unifice apărarea NATO
Europa traversează un moment critic pentru securitatea sa regională, unde succesul Alianței Nord-Atlantice depinde de o coordonare perfectă între cei 32 de membri și partenerii lor. Deși NATO a făcut progrese uriașe în doctrina comună, un obstacol major persistă: fragmentarea sistemelor de simulare. În prezent, națiunile se bazează încă pe instrumente învechite și baze de date izolate, un „mozaic” tehnologic care poate încetini reacția în fața amenințărilor hibride moderne.
Adio sisteme izolate: O arenă virtuală comună pentru toate domeniile
Pentru a elimina aceste bariere, platforma Advanced Center for Experimentation and Simulation (ACES), dezvoltată de Lockheed Martin, propune o soluție revoluționară: un mediu de modelare unic și integrat. Spre deosebire de vechile metode, ACES folosește o arhitectură deschisă care permite oricărei platforme — fie ea aeriană, terestră, maritimă, cibernetică sau spațială — să se conecteze de tip „plug and play” într-o arenă virtuală globală.
Această capacitate de „federație dinamică” înseamnă că fiecare stat membru își poate aduce propriile modele, reale sau sintetice, într-un spațiu de luptă partajat în timp real. Rezultatul? Staff-ul multinațional poate co-crea exerciții de amploare, reducând ciclul de planificare de la zile la doar câteva minute.
Analiza „What If”: Testarea tehnologiilor de mâine pe platformele de ieri
Unul dintre cele mai mari avantaje ale platformei ACES este capacitatea de a previziona impactul tehnologiilor emergente. În acest laborator digital, comandanții pot introduce arme hipersonice, roiuri de drone autonome sau sisteme de energie dirijată alături de echipamentele deja existente pe teren.
Acest lucru permite factorilor de decizie din cadrul NATO să cuantifice impactul real la nivel de forță și să modeleze costurile pe întreg ciclul de viață, legând performanța tehnică de logistica și sustenabilitatea necesare în teatrele de operații. Practic, se creează o „gemănare digitală” a câmpului de luptă, unde senzorii live se suprapun peste acțiunile simulate ale adversarului, oferind o claritate strategică fără precedent.
Scutul colectiv: De la concept la desfășurare în timp record
Dincolo de exerciții, ACES funcționează ca un „sandbox” strategic care scurtează drumul de la concept la implementare. Într-un scenariu de antrenament integrat, trupele de la sol, piloții din simulatoare și navele de pe mare sunt conectate într-o singură rețea. Comandantul poate rula, pune pe pauză și relua același scenariu de nenumărate ori pentru a evalua performanța comună.
Prin unificarea datelor și a expertizei fiecărei națiuni membre, ACES nu doar că întărește doctrina Alianței, dar construiește și un nivel superior de încredere între parteneri. În fața unor adversari de calibru egal, această agilitate digitală devine noul „vârf de lance” al apărării colective, asigurând că forțele NATO rămân pregătite să anticipeze și să depășească orice provocare viitoare.
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o ziBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziPATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Administratieacum 4 zileMobilizare de forțe la ieșirea din Câmpina spre DN1: Președintele CJ Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, vizită inopinată pe șantier



