Anchete
Instanta a confirmat ca politistii Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel au fost trimisi in judecata pe baza unor acte de urmarire penala si interceptari nelegale, precum si in baza unor declaratii obtinute prin amenintari (Minuta)
Asa cum a dezvaluit in exclusivitate ziarul Incisiv de Prahova, iata ca si Lumea Justitiei confirma:
Curtea de Apel Ploiesti a decis definitiv in urma cu cateva zile inceperea judecatii intr-unul dintre cele mai vechi dosare fabricate de DNA Ploiesti. Este vorba despre cauza in care procurorii Lucian Onea (foto centru) si Cerasela Raileanu (foto stanga) i-au trimis in judecata pe fostul sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, comisarul sef de politie Constantin Ispas, pe politistul Emanuel Saghel de la Serviciul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, pe politistul Adrian Radulescu de la Serviciul Judetean Anticoruptie Prahova, impreuna cu un al patrulea incupat, Constantin Sebastian Ristea. O cauza in care procurorul Mircea Negulescu (foto dreapta) a efectuat acte de urmarire penala in dosarul de la DNA desi activa la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. Inceperea judecatii are loc la opt ani de la momentul in care DNA Ploiesti a trimis in instanta dosarul, timp in care cauza nu a putut sa treaca de faza camerei preliminare, fiind intoarsa la parchet, din cauza gravelor nereguli constatate.
Astfel, Constantin Ispas va fi judecat pentru pretinse infractiuni de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Emanuel Saghelpentru santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Adrian Radulescu pentru cercetare abuziva; Constantin Ristea pentru complicitate la luare de mita.
Probele nelegale au fost excluse
Stirea nu este insa decizia Curtii de Apel Ploiesti de incepere a judecatii. Stirea este ca instanta a stabilit incerea judecatii, dar a curatat dosarul de toate abuzurile comise de tripleta Negulescu-Onea-Raileanu.
Concret, Curtea de Apel Ploiesti – prin incheierea din 15 februarie 2024, pronuntata in dosarul nr. 7700/105/2016/A1*, in faza de camera preliminara – a mentinut incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022 ale Tribunalului Prahova, cu o singura exceptie. Si anume, CA Ploiesti a admis contestatia DNA si a inlaturat dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei DNA de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la Constantin Ispas si Emanuel Saghel pentru divulgarea informatiilor secrete de serviciu, sustragere sau distrugerea de inscrisuri si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta.
In rest, Curtea de Apel Ploiesti a mentinut toate masurile dispuse anterior de Tribunalul Prahova, prin incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022. Ne referim la masuri prin care Tribunalul Prahova dispusese nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala. Practic, prin incheierea din 15 februarie 2024 si mentinerea eliminarii probelor nelegale, Curtea de Apel Ploiesti a stabilit definitiv ca politistii au fost trimisi in judecata de DNA Ploiesti cu in baza unor declaratii obtinute prin amenintari si presiuni.
De asemenea, CA Ploiesti a stabilit definitiv ca procurorul Mircea Negulescu a efectuat acte de urmarire penala in dosarul DNA, desi isi desfasura activitatea la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti.
Nu in ultimul rand, Curtea de Apel Ploiesti a eliminat de la dosar toate interceptarile rezultate ca urmare a mandatelor de supraveghere puse in executare de SRI. Asta dupa ce chiar SRI a recunoscut ca a facut interceptarile, in timp ce DNA de-a lungul anilor a incercat sa induca in eroare instanta sustinand ca SRI a oferit doar suport tehnic.
Minuta incheierii Curtii de Apel Ploiesti (dosar 7700/105/2016/A1*):
“In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala admite in parte contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Desfiinteaza in parte incheierea din 14 noiembrie 2022 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Inlatura dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul savarsirii infractiunilor de divulgarea informatiilor secrete de serviciu, prevazuta de art. 303 al. 2 din Codul penal si de sustragere sau distrugerea de inscrisuri prevazuta de art. 259 al. 2 cu aplicarea art. 35 al. 1 din Cod penal si art. 5 din Cod penale (filele 258 – 297, vol. 21 dup) si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta. Mentine in rest dispozitiile incheierilor atacate, daca nu contravin prezentei decizii.
In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala:
– respinge in rest, ca nefondata contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala,
– respinge ca nefondate contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala.
In temeiul dispozitiilor art. 275 al. 2 din Codul de procedura penala obliga pe inculpatii contestatori Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian la plata cheltuielilor judiciare in cuantum de cate 600 lei, fiecare. Onorariul in cuantum de 680 lei cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, pentru intimatul inculpatul Ristea Constantin Sebastian, in baza delegatiei nr. 39970 din 30 septembrie 2023, se achita din fondurile Ministerului de Justitie, in contul Baroului Prahova. Definitiva. pronuntata in camera de consiliu, azi 15 februarie 2024. Document: incheiere finala camera preliminara 15.02.2024”.
Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 31 august 2023 (dosar 7700/105/2016/A1*):
“Constata ca, in urma admiterii in parte a cererilor/exceptiilor invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian, prin incheierea penala din data de 14.11.2022 s-a retinut competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.
Constata ca prin incheierea penala din data de 14.11.2022, mentionata, s-a retinut neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, respectiv nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, acolo aratate.
Constata ca prin Ordonanta nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, din data de 01/02/2023 s-a procedat la remediere in sensul dispozitiilor incheierii penale din data de 14.11.2022, cu mentinerea dispozitiei de trimitere in judecata a tuturor iinculpatilor.
Respinge cererile de restituire a cauzei la Parchet, iar in temeiul art. 346 alin. (4) C.proc.pen. dispune inceperea judecatii dupa cum urmeaza: I. Fata de inculpatul Ispas Constantin, sub aspectul infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 C.pen.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. II. Fata de inculpatul Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul infractiunilor de: santaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 207 alin. (1) C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. III. Fata de inculpatul Radulescu Ionut Adrian, sub aspectul infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. IV. Fata de inculpatul Ristea Constantin Sebastian, sub aspectul infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. (1) C.pen. combinat cu art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
Probele excluse in procedura de camera preliminara nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, conform dispozitiilor art. 346 alin. (5) C.proc.pen.
In baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian, conform delegatiei, urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei, in contul Baroului Prahova. Cu drept de contesta?ie, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, conform art. 347 C.proc.pen. Cercetata si pronuntata in camera de consiliu, azi, 31 august 2023. Document: incheiere finala (dezinvestire) 423/2023 31.08.2023”.
Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 14 noiembrie 2022 (dosar 7700/105/2016/A1*):
“Admite in parte cererile si exceptiile invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian si in consecinta: Constata competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. Constata neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, constind in: – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ristea Constantin Sebastian (complicitate la infractiunea de luare de mita, prev de art 48 alin 1 C pen, combinat cu art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu aplic art 5 alin 1 C pen – ‘in prima jumatate a anului 2011’). – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ispas Constantin (infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘a pretins, in cursul lunii aprilie 2010 si a primit in perioada aprilie 2010-februarie 2011’, infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 308 C pen – ‘in perioada anilor 2010-2013’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada, inceputului anului 2009-ianuarie 2015 inclusiv’, infractiunea de cercetare abuziva in forma continuata , prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen – ‘in cursul lunilor ianuarie si februarie 2013’. – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Saghel Mihail Emanuel (infractiunea de santaj, prev de art 13 ind 1 din Legea 78/2000, rap la art 207 alin 1 C pen – ‘in perioada anilor 2014-2015’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in prima jumatate a anului 2011’, infractiunea de trafic de influenta prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada anilor 2011-2014’, – neindicarea calitatii procesuale a persoanelor fata de care s-ar fi exercitat promisiuni sau amenintari pentru infractiunile de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian. – neconcordanta intre baza factuala a acuzatiei aduse inculpatilor Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian privind savarsirea infractiunilor de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen, si elementele de continut legal ale infractiunii, fiind descrisa o singura activitate infractionala, in forma continuata (cea care corespunde alin 1 al art 280 C pen) nu si cea prevazuta de alin 2 al aceluiasi articol. – neindicarea perioadei de timp in care se presupune ca s-ar fi savarsit infractiunea de divulgarea informatiilor secrete de stat, prev de art 303 alin 2 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel. – omisiunea descrierii actelor materiale ale infractiunii de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian.
Constata nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, astfel: – nulitatea absoluta a actelor intocmite la data de 02.02.2015 in dosar nr 54/P/2015 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si a declaratiei martorului cu identitate protejata ‘Dauna Costel’ (nume real Schiopulescu Valentin) din data de 24.04.2015, pentru nerespectarea disp. art 58 C pr pen si art 50 alin 2 C pr pen. – nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica incuviintate, dupa caz, prelungite prin: – incheierea nr. 346 din a 28.09.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 76 din 20.02.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 32 din 23.01.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 389 din 22.12.2014 a Tribunalului Prahova – incheierea nr. 359 din 24.11.2014 a Tribunalui Prahova; – incheierea nr. 311 din 24.10.2014 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 283 din 26.09.2014 a Tribunalului Prahova si efectuate in baza mandatelor emise in baza incheierilor prin care s-a autorizat supravegherea tehnica.
In temeiul art. 102 alin. (2)-(4) C. proc. pen., exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica sus-mentionate. In conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica mentionate, precum si eliminarea referirilor la aceste mijloace de proba si eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016. (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea relativa a Ordonantei de extindere a actiunii penale nr 150/P/2014 din data de 07.10.2015 si a actelor subsecvente si in directa legatura cu aceasta, pentru nerespectarea disp. art 311 C pr pen, art 78 si art 83 C pr pen, – Nulitatea absoluta a proceselor verbale din datele de 09.08.2015 si 10.08.2015 intocmite de comisar – sef Iordache Mihai precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 09.08.2015. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Stanciu George din 09.08.2015, stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 Audio 09.08.2015 + Nota’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflate in posesia organelor judiciare, conform Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Stanciu George, conform dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constatata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 301-309, vol. II, d.u.p.), conform disp. art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitu?ionale nr. 22/2018, in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 . (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a procesului verbal din data de 23.09.2014 intocmit de ofiter de politie judiciara Necula Sorin precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 24.09.2014 de autorizare provizorie a unor masuri de supraveghere tehnica. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian la o data neprecizata stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 NOTA III + ICA Voice 001’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflat in posesia organelor judiciare, in conditiile Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 323-328, vol. II, d.u.p.), conform disp art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a declaratiilor date cu identitatea atribuita de martorii Mihai Alexandru (identitate atribuita Tudose Viorel), Schiopulescu Valentin (identitate atribuita Dauna Costel), Capra Daniel (identitate atribuita Dobre Cosmin) si Capra Nicolae (identitate atribuita Radulescu Adita) pentru incalcarea prevederilor art. 101 alin. (1) C.pr.pen. – Nulitatea relativa a ordonantelor emise in conditiile art. 126 C.pr.pen. cu privire la toti martorii cu identitate atribuita indicati in Rechizitoriul nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, pentru nerespectarea disp art. 126 alin 4, art 125 C pr pen, cu consecinta constatarii nulitatii relative a tuturor declaratiilor martorilor cu identitate protejata, conform art 280 alin 2 C pr pen. Dispune excluderea probelor testimoniale nelegal obtinute si administrate prin audierea martorilor cu identitate atribuita Mihai Alexandru, Schiopulescu Valentin, Capra Daniel si Capra Nicolae, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si excluderea materiala a acestor mijloace de proba din dosarul procedurii, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.
Respinge celelalte cereri si exceptii invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian. In baza art. 345 alin.2 Cod proc. penala, dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, in vederea remedierii neregularitatilor constatate in actul de sesizare, in termen de 5 zile de la comunicare, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.
Cu drept de contestatie pentru inculpati si procuror, in privinta solutionarii cererilor si exceptiilor altele decat neregularitatea actului de sesizare, odata cu incheierea ce se va pronunta potrivit art. 346 C.p.p. In baza art 275 alin 3 C pr pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian in cuantum de 942 lei urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Prahova Pronuntata in camera de consiliu, astazi, 14.11.2022. Document: Incheiere – camera preliminara 14.11.2022”. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis în justiție: Magistrații, noua tintă a unei campanii de intimidare coordonate
Bucureștiul este scena unei noi confruntări majore, unde sistemul de justiție se află, din nou, sub asediu. După atacurile în serie care au vizat judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), culminând cu o manifestație „fâsâită” anti-Justiție, se prefigurează o nouă campanie virulentă, de această dată concentrată pe câștigurile materiale ale magistraților. Publicația „Lumea Justiției” dezvăluie că „laboratoarele” apropiate de Guvern ar pune la cale ultimele detalii pentru lansarea unor noi atacuri asupra judecătorilor și procurorilor, având ca temă principală salariile și pensiile acestora.
Câștigurile magistraților, noua armă de presiune
Conform informațiilor obținute de „Lumea Justiției”, strategia se conturează în jurul sumelor consistente pe care le încasează magistrații, fie că vorbim de veniturile lunare, fie de pensiile de serviciu. Această abordare urmează o logică similară cu campaniile anterioare, în care se urmărea decredibilizarea și presiunea publică asupra corpului magistraților.
Obiective clar conturate: De la ICCJ la CSM
Dacă în cazul anterior, ținta principală a fost crearea unei presiuni asupra judecătorilor ICCJ pentru a nu respecta deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți privind prescripția, noua etapă urmărește scopuri la fel de precise:
- Intimidarea membrilor CSM: Principala miză a acestei campanii este intimidarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru ca membrii săi să avizeze rapid noul proiect de lege privind pensiile magistraților și să nu formuleze obiecții față de forma propusă de Executiv.
- Neutralizarea opoziției ICCJ: Ulterior, în viziunea strategilor din spatele campaniei, judecătorii ICCJ vor fi vizați din nou. Scopul ar fi prevenirea unui eventual atac la Curtea Constituțională pe tema aceluiași proiect de lege referitor la pensiile de serviciu ale magistraților.
Aparatul de propagandă, activ: Articole zilnice și dezinformare?
„Lumea Justiției” avertizează că această campanie se va desfășura, ca de obicei, prin intermediul „aparatului de propaganda al Executivului”, care va publica zilnic articole menite să scoată în evidență sumele încasate de judecători și procurori. Această metodă urmărește, cel mai probabil, crearea unei percepții publice negative și sporirea presiunii asupra factorilor de decizie din justiție.
Situația tensionată din justiție, amplificată de aceste acuzații de campanii coordonate, indică o perioadă de instabilitate și incertitudine pentru sistemul judiciar românesc. „Nebunia continuă,” concluzionează sursa, sugerând că tensiunile și tentativele de influență politică asupra magistraturii sunt departe de a se fi încheiat. (Irinel I.).
Într-o Românie unde evaziunea fiscală a devenit sport național, iar bugetul de stat o gaură neagră gata să înghită orice speranță de prosperitate, iată că apar, din când în când, vocile „înțelepților” nației, gata să ne lumineze calea. Cel mai recent episod al acestei comedii amare ne-a fost servit de domnul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, un veritabil expert în a constata evidențe și a propune… nimic concret. Potrivit unui articol tăios semnat de Claudia Marcu în Cotidianul Național, Dăianu, după ce-a elogiat cu patos „măsurile de austeritate” ale Guvernului Bolojan (aceleași măsuri care ne golesc buzunarele și ne sufocă economia reală), a simțit nevoia să arate cu degetul spre ANAF. Dar, surpriză, a uitat să menționeze elefantul din cameră: politizarea până la os a instituției!
Oracolul economic Dăianu: De ce-i greu la stat, când tu ești sus pe stat?
Așadar, după ce a aplaudat cu ardoare tăierile, domnul Dăianu, de pe scaunul său călduț de la Consiliul Fiscal, a decis că e timpul să „distrugă” și bruma de autoritate a ANAF. Nu, nu prin a demasca șefii puși politic ce veghează la bunăstarea „celor de sus”, ci prin a cere niște măsuri atât de generale, încât par desprinse dintr-un manual de management pentru grădinițe. „Trebuie sparte rețelele de interese care favorizează corupția!”, exclamă luminatul Dăianu. Sună bine, nu? Dar cine le-a construit, domnule Dăianu? Cine le-a girat? Cine a pus pumnul în gură angajaților ANAF care au semnalat, de nenumărate ori, că exact politizarea posturilor de conducere este cancerul instituției și scutul evaziunii fiscale? Tăcere mormântală. E mai ușor să lovești în instituție, decât în mâna care o hrănește cu incompetență și interese obscure.
Pentru Dăianu, colectarea veniturilor fiscale este o „problemă de siguranță națională”. Adevărat, domnule președinte, la fel ca și corupția la vârf, incompetența ministerială și legile făcute pe genunchi, cu dedicație! Dar, în loc să-și canalizeze energia spre cauzele reale, Dăianu anunță apocaliptic că, dacă deficitul în 2026 va fi sub 6,5% din PIB, ar fi „o realizare remarcabilă”. Ceea ce, tradus din limbajul de lemn, înseamnă că suntem pe drumul cel bun spre prăpastie, dar măcar încetinim puțin căderea. Și cine e de vină? Nu, nu politicienii, nu legile strâmbe, ci tot ANAF-ul!
Pe site-ul instituției pe care o conduce, domnul Dăianu a filosofat mai departe: „Contează mult cum va continua stabilizarea bugetară după 2026 – cât vor contribui reducerea evaziunii fiscale, creşterea bazei de impozitare, descurajarea optimizărilor fiscale în acest scop.” Bla-bla-bla, domnule președinte! Corecția deficitului, continuă el, „este dezirabil să nu ignore aspecte de echitate socială”. Ah, echitatea socială! Asta în timp ce milioanele de români care își plătesc taxele cu sfințenie se întreabă unde se duc banii și de ce unii sunt mereu mai „egali” decât alții.
Strigătul din subsolul ANAF: Când inspectorii vorbesc, experții joacă teatrul!
Dar, pe când domnul Dăianu jonglează cu concepte pompoase și evită cu grație esențialul, vocile autentice din ANAF se fac auzite, chiar dacă sunt ignorate cu obstinație de „elită”. Daniel Baluță și președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, Dorin Modure, au transmis Guvernului un mesaj simplu, dar devastator pentru narațiunea oficială: dacă vreți eficientizare, depolitizați și simplificați!
„Schimbați legislația!”, urlă Modure, exasperat de Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală și legile evaziunii și insolvenței, care sunt mai încurcate decât un ghem de șerpi. Digitalizare? Da, dar una REALĂ, nu doar pe hârtie sau în declarații de presă, care să aducă o analiză de risc corectă. Așa, pe bune, nu cu dedicație, să lovească pe cine trebuie, nu pe cine poate.
Și, cireașa de pe tortul ipocriziei: salariile! „Este nevoie și de creșterea urgentă a salariilor și implementarea unei salarizări corespunzătoare, în concordanță cu importanța socială și complexitatea muncii prestate și de depolitizarea urgentă a instituției”, tună Modure. „Să nu uităm faptul că însăși rațiunea înființării ANAF a fost tocmai scoaterea acestei activități de sub umbrela ministerului, adică a politicului. Practic, în acest moment se încalcă tocmai rațiunea existenței ANAF!” Mai clar de atât nu se poate! ANAF a fost creată ca să fie independentă, iar acum e ghidonată de sforile politice, transformată într-o unealtă de șantaj și protejare a „băieților deștepți”.
Justiția fiscală „personalizată”: Mamă pentru unii, ciumă pentru toți ceilalți!
Iar Dorin Modure continuă cu un adevăr incomod: „Dacă se depolitizează instituția, aceasta nu va mai răspunde la comenzi politice, ceea ce ar însemna că nu vor mai exista firme protejate politic. Dacă ar crește salariile la un nivel corespunzător, inspectorii ar avea o anumită independență, s-ar reduce riscul de corupție, s-ar atrage mai mulți specialiști, ceea ce iar ar încurca multă lume.” Ați auzit bine? „Ar încurca multă lume!” Acea „lume” din care fac parte și cei care ne dau lecții despre „siguranța națională” și „echitate socială”, dar care, de fapt, prosperă pe spinarea celor cinstiți.
O digitalizare autentică și o legislație simplificată ar fi, spune Modure, „o armă absolut înspăimântătoare pentru evazioniști”. Însă, cui îi convine să sperie evazioniștii când unii dintre ei sunt chiar „ai noștri”? „Știm cu toții că există prevederi fiscale care pentru unii sunt mumă, pentru alții ciumă”, concluzionează Modure. Adevăr amar. „De asta nu s-a făcut, nu se face și, din păcate, încep să cred că nici nu se va face nimic în această privință. Va fi doar pâine și circ, pâinea probabil un pic mai puțină pentru noi, ăștia mulți, și considerați de ei, fraieri.”
Într-un final apocaliptic, Modure ne lasă cu o întrebare retorică, al cărei răspuns îl știm cu toții, dar pe care nimeni de la putere nu vrea să-l rostească: „De ce nu vrea să schimbe ceva? Cred că orice angajat din ANAF știe răspunsul la această întrebare.” Și noi îl știm, domnule Modure. Îl știm cu toții. Pentru că actuala guvernare, exact ca și cele anterioare, nu vrea o reformă și o eficientizare a ANAF. Vrea doar mai mulți bani la buget, pe care să-i toace la fel de ineficient, fără să deranjeze rețeaua de interese, corupție și evaziune care, de fapt, menține sistemul în echilibrul său precar. O Românie eșuată, dar stabilă – pentru câțiva. Restul, să plătim!
Anchete
Revoluția chiriei modice: „Specialii” de la stat, gata de evacuare! Ministerul Apărării, scutul suprem al privilegiilor imobiliare!
Țineți-vă bine, stimați contribuabili! O veste cutremurătoare zguduie din temelii confortul moștenit al anumitor elite din sistem! Un proiect de lege, inițiat cu un curaj aproape sinucigaș de Ministerul Justiției, amenință să spulbere visul dulce al „pensionarilor speciali” din Apărare, Interne și Justiție: acela de a trăi într-o locuință de serviciu, cu o chirie „modică”, până la adânci bătrâneți sau, mai probabil, până la momentul în care statul se va prăbuși sub povara propriilor privilegii. Se pare că unii s-au trezit și au observat că o casă de serviciu e, ei bine, pentru… serviciu!
MApN, ultimul bastion al chiriei: Grupul de lucru lucrează la… amânare!
Dar stai, nu vă bucurați prea tare, popor de contribuabili cinstiți! Căci, așa cum era de așteptat, mecanismul ancestral de blocare a oricărei tentative de normalizare a intrat în acțiune. Proiectul de lege, acest agent subversiv al bunului simț, s-a împotmolit glorios la Ministerul Apărării. Și de ce? Păi, pentru că acolo se află cele mai multe cazuri de „speciali” chiriași pe bani de semințe. Iar MApN, cu o logică demnă de Caragiale, cere înființarea unui „grup de lucru”. Un „grup de lucru” special, probabil, care să analizeze de ce e bine să stai în casă de serviciu și după ce nu mai ești în serviciu. Un grup care, suntem siguri, va lucra din greu pentru a găsi argumente solide împotriva unei idei… de bun simț. Să nu cumva să ne grăbim cu deciziile raționale și să supărăm pe cineva!
Chiria „modică” – O farsă sau o realitate tristă? 200 de lei, o bagatelă pentru alții!
Și ca să înțelegem magnitudinea „sacrificiului” acestor bravi „speciali”, să privim puțin la cifrele halucinante! Pensionarii speciali de la Ministerul Justiției, de exemplu, plătesc o chirie de maxim 200 de lei lunar pentru o locuință de serviciu. Două sute de lei! Adică prețul a două pachete de țigări mai scumpe, sau un sfert de rezervor de benzină. În timp ce o familie obișnuită, care își rupe spatele muncind, plătește 2000-3000 de lei pentru o garsonieră, acești „eroi” ai sistemului se bucură de confort subvenționat, direct din taxele noastre. E „modic”, desigur, doar pentru buzunarele pline din pensii speciale și pentru cei care oricum nu se confruntă cu realitatea prețurilor din piață. Pentru restul, e o bătaie de joc!
Locuința de serviciu: Serviciu sau… suport social de lux pe banii nostri?
Căci, să fim sinceri, ce este o locuință de serviciu? Conform Legii nr. 114/1996 (aia, vechea, care încă mai avea un dram de noimă), este o locuință destinată funcționarilor publici, angajaților unor instituții sau agenți economici, acordată în condițiile contractului de muncă. Ați auzit bine? Acordată în condițiile contractului de muncă! Nu în condițiile contractului de pensie specială, nu în condițiile contractului de rudenie cu x sau y, nu în condițiile contractului de „am fost cândva important”. Logica e simplă: când nu mai ești la muncă, nu mai ai nevoie de locuința de serviciu. Pare elementar, nu? Dar iată că pentru unii, chiar și elementarul devine o provocare filozofică demnă de „grupuri de lucru” și dezbateri epocale.
Epilogul unei farse subvenționate: Între bunul simț și apărătorii de privilegii!
Așadar, se prefigurează o bătălie epică între bunul simț, susținut, culmea, de Ministerul Justiției, și inerția privilegiilor, apărată cu dinții și cu „grupuri de lucru” de Ministerul Apărării. Proiectul de lege mai are de trecut prin Guvern și Parlament, o adevărată odisee prin labirintul intereselor personale și de grup. Va reuși oare acest gest minor de normalitate să rupă cercul vicios al subvențiilor pe viață? Sau vom asista, din nou, la triumful „grupului de lucru” asupra logicii și echității sociale? Rămâne de văzut dacă „pensionarii speciali” vor mai putea plânge în confortul locuințelor lor „modice” sau vor fi nevoiți să descopere cruda realitate a pieței libere. Ceea ce pentru unii e dreptate, pentru alții e… sfârșitul lumii bune și, probabil, începutul căutării unei garsoniere la preț de piață. Fără subvenții! (Sava N.).
„Lacrimile” mafiei antigrindină: Când „salvatorii” plâng de foame pe spatele fermierilor, Agro TV recidivează în trădare!
Caracatița plânge, grâul râde! De ani de zile, țara arde – la propriu, sub secetă, și la figurat, sub jaful...
Tunul de miliarde pe Electrica: Cum „se fură” curentul în Prahova, pe banii oamenilor cinstiți! O „horă” intre hoți și gardieni (I)
Prahova, județul contrastelor și al curentului (furat). În timp ce cetățenii și operatorii economici onești își plătesc facturile cu sudoarea...
SINAIA, O STATICĂ DE COMEDIE NEAGRĂ: Cum PNL Prahova resuscitează primari „suspendați” și „ingroapă” legea cu zâmbetul pe buze!
Un spectacol grotesc al impunității politice se joacă la Sinaia, având în rolurile principale un primar readus la butoane printr-o...
Poliția Română: De la ordine publică, la orgii de incompetență și vulgaritate sub bagheta lui Despescu!
Capitala, și odată cu ea întreaga Românie, tremură sub asaltul unei noi ere: era „managerilor” cu „organul genital” la gură,...
Panopticonul românesc: Gardienii, noile victime ale ochiului atotvăzător!
Capitala fricii și a controlului absolut își mută sediul, pare-se, direct în penitenciarele României! Un scandal de proporții mocnește sub...
ANTIGRINDINA: Un măcel climatic sub acoperire, cu salarii de Nababi și recolte de râs! (adevărul care ne usucă)
Stimate contribuabil român, pregătește-te să-ți smulgi părul din cap (dacă nu ți l-a smuls deja seceta!)! Ani la rând, ți-am...
EXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), mintea îți zboară la eroi, la intervenții fulger și la un profesionalism de...
Justiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
Într-o Românie unde justiția ar trebui să fie lumina farului în furtună, uneori pare mai degrabă un far stins, manevrat...
„Camuflajul” eșuat: Un tânăr a crezut că poate inșela legea, dar a fost prins de polițiștii călărășeni
Un plan „ingenios” de a obține bani „ușor”, bazat pe un presupus „camuflaj” și pe subestimarea vigilenței polițiștilor, a eșuat...
Reset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
Dragii noștri cititori, pregătiți-vă pentru o călătorie fascinantă în adâncurile unui imperiu aflat pe butuci, o odisee a decăderii, direct...
Scandal la DGPMB: Fularul Tricolor și Strigătul „Hoții”, declarații politice prin decizie de ofițer de Control Intern?
O controversă aprinsă zguduie structurile interne ale Poliției Române, aducând în discuție limitele libertății de exprimare și criteriile după care...
IGPR, mașinăria de spălat rufe murdare: Cine mai apără legea când poliția se apără pe ea insăși?
La IGPR și MAI, o „cloacă” funcțională: Manualul iluziei! Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul trage semnalul de alarmă, iar...
Scandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf
Sindicatul Europol denunță abuzurile Poliția Română se confruntă cu acuzații grave de abuz de putere și comportament inadecvat la nivel...
Circ la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
Puşcăria, fabrică de absurdități: Cum „reorganizează” geniile de la ANP! Se pare că „reorganizarea” Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a...
Pârâul Dâmbu, salvat de la sufocare: Intervenția fermă a Poliției Locale Ploiești, Serviciul Protecția Mediului
O proprietară din Ploiești a fost sancționată drastic de către forțele de ordine, după ce a ales să transforme albia...
-
Exclusivacum 5 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum o zi
Reset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 3 zile
Circ la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum o zi
EXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum 4 zileCirc la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum o zi
Justiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
-
Exclusivacum 3 zile
Scandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf
-
Exclusivacum 3 zile
IGPR, mașinăria de spălat rufe murdare: Cine mai apără legea când poliția se apără pe ea insăși?