Actualitate
Azi lumea se împarte din ce în ce mai clar între „miliardul de aur”, Occidentul, imperiul american, anglosfera plus Japonia, Coreea de Sud etc. și Estul și Sudul global, majoritatea mondială.
Interviul acordat de președintele rus, Vladimir Putin, jurnalistului vedetă Tucker Carlson, cu sprijinul logistic, „editorial”, asigurat de inegalabilul Elon Musk și al său X-Twitter (multe zeci de miliarde de dolari!) a răscolit planeta mediatic. Sute de milioane, poate chiar un miliard, l-au citit sau ascultat, mai mult sau mai puțin.
Vladimir Putin a ținut un curs magistral (nu e prima dată!) de istoria Rusiei și a Ucrainei (marginea!). După Vladimir Putin, ucrainienii sunt de fapt ruși, cu unele nuanțe, în partea de vest a Ucrainei unde ucrainienii sunt mai degrabă „polonezi”. De aceea războiul din Ucraina poate fi numit război civil, chiar dacă sunt amestecate până în gât SUA, NATO, UE și țările din Occidentul european, luate fiecare în parte (bani, arme, instructori, mercenari, etc). România s-a ținut mai la o parte din fericire. Nu a făcut prea mult zgomot deși suntem la frontieră. Deși a ajutat masiv Ucraina iar Ucraina nu a răspuns corespunzător, bineînțeles.
Revenind la cursul magistral de istorie ținut de președintele rus, Tucker Carlson a fost întrebat (într-un interviu cu Tucker însuși în Dubai) de ce nu a abordat anumite subiecte. Carlson a răspuns că el a dorit să facă acest interviu pentru că era interesat de ce gândește liderul rus, cum vede el lumea azi, și nu pentru ca să se bage el însuși în seamă.
Cei mai mulți ziariști care intervievează conducători pe care Statele Unite nu-i iubesc au obiceiul să vorbească despre ei înșiși și despre ce nu apreciază SUA. Și cum el, Tucker Carlson, nu este interesat decât de opinia soției sale și a copiilor săi, nu are nevoie să facă nici o demonstrație personală.
Interviul lui Tucker Carlson cu prezentatorul de televiziune Emad Eldin Adeeb (televiziunea din Dubai) a durat o oră și s-a vorbit și despre reacția establismentului politic american și despre cum Washingtonul nu înțelege, sau nu vrea să înțeleagă Moscova. Între altele, Carlson a subliniat că orașul Moscova e mai curat și mai plăcut decât orașele americane care sunt azi murdare și nesigure. Metroul din New York nu mai poate fi folosit de oricine pentru că e foarte murdar și periculos.
Întrebarea serioasă care merită să ne-o punem este câți lideri occidentali sunt capabili să țină liber un curs magistral despre istoria țării lor!? Joe Biden? Ursula von der Leyen? Emmanuel Macron? Rishi Sunak? Olaf Schulz? Evident nici unul dintre cei enumerați. Vladimir Putin a preferat să prezinte complicata istorie lungă a țării sale în locul propagandei recente. Liderii occidentali actuali nu știu aproape nimic în afară de propaganda care le este scrisă pe bilețele de „experți”, de consilieri.
Rusofobia face ravagii mai ales în țările reputate ca democratice (de fapt, putem vorbi la trecut): SUA, Marea Britanie, Franța. Există de altfel studii foarte temeinice despre această nouă „pandemie”, rusofobia, care poate fi ușor asimilată unei boli mintale. De fapt rusofobii zilei de azi sunt adevărații conspiraționiști, complotiști. Adică astfel se rezolvă orice problemă oricât de complicată printr-o ecuație simplă, gata servită. Ultima conspirație servită generos de propaganda occidentală e aceea că Rusia e gata să invadeze Europa. Asta pentru că Occidentul a epuizat lamentabil toate opțiunile militare în Ucraina. Ultima contraofensivă începută în iunie 2023, occidentalo-kievieană, a eșuat tragic. Dar propaganda merge mai departe.
Tucker Carlson și-a ales foarte bine momentul pentru a realiza interviul său cu Putin. A avut noroc și că i s-a acceptat interviul. Pentru că alții au încercat. Scott Ritter, de exemplu, a vizitat de două ori Rusia în ultimul an. Și cu atât mai mult cu cât tatăl lui Tucker, Dick, a fost un agent CIA. Și Tucker Carlson a cochetat cu ideea de a lucra pentru Agenție, după cum a subliniat în timpul interviului Putin însuși. Până la urmă Tucker Carlson a aplicat o serioasă lovitură rusofobiei. Dar trebuie subliniat că rusofobia are o tradiție de o mie de ani, începând de la marea schismă! Cum demonstrează Emmanuel Todd în noua și splendida sa carte „La defaite de l’Occident”, atât catolicismul cât și protestantismul s-au stins în vestul Europei, la fel în SUA. Prin ce ar mai fi catolic președintele Joe Biden?
Creștinismul, sub diferitele lui forme, l-a ținut vertical pe omul european (și american). Lucru care este încă valabil în Rusia și în Europa de Est, la fel cum e valabil, prin credința în Mohamed, în foarte întinsa lume musulmană. Azi lumea musulmană începe să aibă mult mai mare încredere în Rusia ortodoxă și conservatoare decât în lumea woke a Occidentului decreștinat. Mai ales în parte lui protestantă.
Azi lumea se împarte din ce în ce mai clar între „miliardul de aur”, Occidentul, imperiul american, anglosfera plus Japonia, Coreea de Sud etc. și Estul și Sudul global, majoritatea mondială. Valorile occidentale nu mai sunt importate automat, mecanic, de majoritatea mondială. De exemplu muzeele din această parte majoritară a lumii nu mai simt nevoia să expună capodoperele culturii și civilizației occidentale. Sudul și Estul global pot trăi și fără Occident. Asta e din ce în ce mai evident.
Orice întâlnire la vârf, cum a fost cea dintre celebrul ziarist american, Tucker Carlson, și președintele Rusiei, Vladimir Putin este un șoc (Rusia prezidează în 2024 BRICS+). E o întâlnire între cele două lumi, cea a „miliardului de aur”, care domină planeta de peste 500 de ani, și noua majoritate mondială, lumea viitorului.
Petru Romoșan
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




