Încercarea României de a fenta interdicția UE de utilizare a gazelor naturale în producția de energie electrică și termică, prin introducerea unui adaos de hidrogen de 30%-70%, aduce și mai multe probleme. Într-o evaluare externă făcută de S&P Global Ratings, se arată că este nevoie de o cantitate triplă din acest amestec pentru a ajunge la puterea calorică a gazului. Acest lucru înseamnă nu numai o triplare a facturilor, ci și o creștere periculoasă a compresiei.

Evaluarea externă a S&P Global Ratings privind Cadrul referitor la finanțarea unor proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice în România a fost una vădit negativă pentru Guvern. În general, compania de evaluare externă a avut obiecții și a identificat probleme aproape la toate programele prezentate de Executiv.

Cea mai gravă, însă, a fost contestarea celui mai important punct al tranziției energetice, acela referitor la gazele naturale cu adaos de hidrogen verde. În primul rând, ”înverzirea” gazelor cu hidrogen duce la o scădere a emisiilor de carbon cu doar 6% în întreg ciclul de viață. ”Considerăm că investițiile României în modernizarea infrastructurii de gaze existente nu reprezintă soluții pe termen lung, din cauza riscurilor deosebit de ridicate de blocare a emisiilor, în comparație cu proiectele din surse regenerabile, dar și a altor provocări tehnice. Potrivit Guvernului României, mixul de gaze distribuite în conductele modernizate vor cuprinde 30% până la 70% hidrogen verde până în 2030, însă potențialele provocări operaționale ar putea limita beneficiile de mediu”, atenționează S&P Global Ratings.

Crește consumul de energie

Raportul de evaluare arată că, potrivit cercetărilor efectuate de Laboratorul Național Argonne, amestecarea a 30% hidrogen în volum în conductele de gaz produce scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră cu doar 6% pe ciclul de viață. Totodată, deoarece hidrogenul are o treime din densitatea energetică a metanului, operatorii trebuie să înlocuiască un metru cub standard de gaz cu trei metri cubi standard de hidrogen pentru a furniza aceeași cantitate de energie către utilizatorii finali.

”Acest lucru duce la provocări materiale, în special la probabilitatea ridicată de avarii la conducte și la cererea crescută de energie în timpul fazei de transport și distribuție. Într-adevăr, operatorii de conducte trebuie să mărească rata compresiei pentru a furniza același nivel de energie atunci când amestecul are mai mult hidrogen decât metan, iar creșterea compresiei va consuma mai multă energie. În opinia noastră, aceste provocări pot limita puternic beneficiul de mediu al proiectului”, se precizează în raportul de evaluare externă. Pe de altă parte, evaluatorul extern al proiectelor românești consideră că noile investiții în centralele electrice bazate pe combustibili fosili reprezintă un risc tot mai mare de active blocate. ”În ciuda intensității emisiilor mai mici în comparație cu energia pe bază de cărbune, centralele electrice de cogenerare vor arde în continuare gaze naturale pentru a funcționa, ceea ce duce la emisii de GES și la poluarea aerului”, consideră evaluatorul.

Nimic nu este bun

Având în vedere mineralele esențiale pentru proiectele de energie regenerabilă și stocare, cadrul nu abordează în mod direct tratamentul la sfârșitul vieții acestor active. Acest lucru ar putea reprezenta un risc de poluare pe termen lung, deoarece materialele componente sunt greu de reciclat, se semnalează în raport. Energiile regenerabile și proiectele de infrastructură a rețelei necesită de obicei o schimbare a utilizării terenului și, prin urmare, riscuri de afectare a biodiversității și a mediului. ”În conformitate cu transpunerea de către România a directivei UE privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM), proiectele solare, eoliene și hidro, precum și pompele de căldură care necesită forare adâncă, trebuie supuse unei examinări pentru a determina potenţialul impact asupra mediului. În ceea ce privește hidroenergia, proiectele vor trebui să îndeplinească aceleași criterii ca cele exprimate în criteriile de taxonomie ale UE, deoarece marile instalații hidroenergetice și proiectele de construcție și renovare asociate acestora pot afecta mediul înconjurător și biodiversitatea”, se mai precizează în raportul de evaluare.