Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un registru care nu avea rubrica „Strict Secret”. Un stat membru NATO, dotat cu servicii secrete, parchete, CSAT și președinte, a dat „blue screen” în fața unui timbru de clasificare.
Iar proba supremă a acestei comedii nu vine de la vreun pamfletar supărat pe sistem, ci chiar din documentele oficiale ale Guvernului și din adresele semnate olograf de șefii instituțiilor. Cine are stomac tare și simțul ridicolului poate verifica singur, negru pe alb, în comunicatul oficial al Guvernului, punctul 18:
https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-adoptate-in-edinta-guvernului-romaniei-din-3-septembrie-2026
Acolo se găsește, înfiptă cu grijă între alte acte normative, „reparația” liniștită a unei catastrofe instituționale: modificarea HG nr. 924/2021, pentru ca Autoritatea Electorală Permanentă să poată, în sfârșit, să primească ce i s-a trimis deja cu un an înainte: documente „Strict Secret”.
Cotroceniul salvează națiunea – pe hârtie
Decembrie 2024. Pe 4 ale lunii, Administrația Prezidențială iese la rampă cu emfază. Pe scurt: poporul să stea liniștit, CSAT veghează.
Ni se spune așa: pe 28 noiembrie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a întrunit de urgență, serviciile secrete (SRI, SIE, STS, MAI) au prezentat rapoarte explozive privind ingerințele în alegeri, iar Hotărârea CSAT a fost transmisă, cum altfel decât „de urgență”, la AEP, Parchet și restul instituțiilor „cu competențe legale”.
Documentele oficiale care descriu această seriozitate de carton sunt aici:
– Ședința CSAT din 28.11.2024: https://csat.presidency.ro/ro/comuni/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806302
– Comunicatul de presă al Președinției din 4 decembrie 2024: https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193
Din aceste link-uri transpiră imaginea unui stat hotărât, cu sprânceana încruntată, gata să apere democrația.
În culise însă, aceeași democrație era trântită de un tabel Excel: grila de clasificare a AEP-ului.
CSAT a expediat către Autoritatea Electorală Permanentă un document „Strict Secret de stat”. Nimic mai firesc într-o criză de securitate electorală, ar zice manualele de drept constituțional. Doar că, în viața reală, HG nr. 924/2021 – în vigoare la acel moment – spunea foarte limpede: AEP poate gestiona doar informații clasificate până la nivelul „Secret”. „Strict Secret” nu exista în nomenclatorul lor intern.
Cu alte cuvinte, Palatul Cotroceni a aruncat o minge de foc spre o instituție care, legal vorbind, ori trebuia să respingă plicul „galben/maro” la poartă, ori să-l bage la sertar, neînregistrat, comițând vesel o abatere gravă de la regimul informațiilor clasificate. Securitate națională made in Romania: dacă nu încap în registru, nu există.
Toni Greblă și arta „documentului care n-a fost primit niciodată”
Minciuna instituțională își rupe gâtul spectaculos la început de 2025. Pe 14 ianuarie, Autoritatea Electorală Permanentă răspunde oficial, în baza unei solicitări legale (nr. 176/10.01.2025), cu o adresă semnată olograf de președintele de atunci al AEP, Toni Greblă.
Răspunsul AEP este un mic monument al tupeului birocratic:
„Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) cu nr. 176/10.01.2025, vă comunicăm că instituția noastră nu a recepționat documentul la care faceți referire.”
Traducere din limbă de lemn în română: CSAT se bate cu pumnul în piept că „a transmis”, Președinția confirmă în comunicate, iar AEP ridică din umeri și spune: „la noi nu a ajuns nimic, noi n-am văzut nimic”.
Rezultatul? Un scurtcircuit perfect pe axa Cotroceni – AEP. Cineva minte în văzul lumii:
- Fie Administrația Prezidențială a pus de un bluff național pe 4 decembrie 2024, declarând că a transmis Hotărârea CSAT către AEP, deși plicul n-a plecat niciodată din Registratura Prezidențială. În acest scenariu, avem o problemă penală cât Casa Poporului, dacă cineva ar avea chef s-o vadă.
- Fie AEP a primit plicul dar, pentru că nu deținea un registru aprobat prin HG pentru clasa „Strict Secret”, s-a jucat de-a chichița: fără număr de intrare, documentul „nu a fost recepționat” din punct de vedere juridic. Practic, un fel de teleportare birocratică – există, dar nu există.
Oricare variantă ar fi adevărată, concluzia e aceeași și devastatoare: în plină criză electorală, aparatul de securitate al țării s-a împiedicat de un formular neactualizat și de un registru prost scris.
Autodenunțul cu ștampilă de guvern – „Ne-am blocat în propriile minciuni”
Cea mai grea lovitură o dă însă chiar Guvernul României, nu vreun „propagandist” anti-sistem.
În Nota de fundamentare a noii Hotărâri de Guvern – cea care modifică HG nr. 924/2021, legată de regimul informațiilor clasificate ale AEP – instituția admite, cu o sinceritate involuntar comică, că:
– s-a aflat „în imposibilitatea legală și logistică de a primi și de a înregistra în mod oficial documente clasificate secrete de stat, nivel Strict Secret”;
– această situație genera „riscul unui refuz de primire din rațiuni de neconformitate legală”.
Cu alte cuvinte, AEP recunoaște exact șanțul în care a căzut în relația cu CSAT: nu avea cadrul juridic secundar pentru a procesa Hotărârea „Strict Secret” din 28.11.2024.
Adresa semnată de Toni Greblă, prin care se spune că instituția „nu a recepționat documentul”, devine brusc clară: nu l-a recepționat nu pentru că ar fi fost vreo eroare de poștă, ci pentru că legea secundară transforma plicul CSAT într-un fel de obiect ilegal – nici nu-l poți înregistra, nici nu-l poți arunca.
În loc să se iasă public și să se spună: „Există o asimetrie juridică gravă, trebuie corectată de urgență, altfel blocăm securitatea națională”, s-a ales varianta preferată a statului român: tăcerea, mimarea procedurilor și spălatul pe mâini. În față, se recita poezia cu „stat de drept” și „protejarea alegerilor”; în spate, întregul sistem era un castel de cărți de joc sprijinit de un registru gol.
Parchetele și serviciile – „Noi am deschis dosare, ce mai vreți?”
Tabloul grotesc nu putea fi complet fără prestația parchetelor și a serviciilor de informații.
Pe 6 decembrie 2024, după declasificarea documentelor CSAT, Parchetul General și DIICOT ies, la rândul lor, cu fanfară: se deschid dosare penale in rem pentru fapte grave – manipulări, finanțări ilegale, atacuri la ordinea constituțională. România respiră: „se lucrează”.
Doar că, dacă ne uităm la detalii, vedem alt spectacol:
– Serviciile de informații (SRI și restul) au livrat rapoartele când „dezastrul electoral” era deja consumat în primul tur. Prevenția, în stil românesc, se face după producerea pagubei.
– Mai mult, datele au fost livrate pe filiera cea mai prost gândită: printr-o hotărâre CSAT „Strict Secret” către o instituție – AEP – care nu avea voie legal să o înregistreze în registru.
Parchetele au pozat în vajnici apărători ai statului, dar au ales cu mare grijă ce să NU vadă:
– Au investigat „actorii externi” și candidații controversați,
– Dar au ignorat complet lanțul de incompetențe și neglijențe interne:
– nimeni nu a fost cercetat pentru faptul că AEP nu avea regimul de clasificare aliniat la nevoile reale;
– nimeni nu a răspuns pentru că CSAT și Administrația Prezidențială au trimis un document pe o linie procedurată greșit;
– nimeni nu a fost întrebat cum e posibil ca un stat întreg să-și blocheze securitatea electorală în fața unui ștampilaj greșit.
Dosarele penale „in rem” au funcționat ca un panou publicitar: „se lucrează”. La adăpostul lor, însă, nimeni nu s-a atins de nervul central: aparatul de stat însuși, incompetent și mincinos.
Reparația discretă – „Strict Secret” introdus la loc în spectacol
Și ajungem la finalul farsei.
Noul proiect de Hotărâre de Guvern care introduce, cu maximă seriozitate, nivelul „Strict Secret” în nomenclatorul AEP nu este o simplă actualizare tehnică. Este, de fapt, încercarea tardivă a statului de a-și acoperi urmele: să legifereze, post-factum, o incapacitate instituțională care a făcut praf credibilitatea „statului de drept” în cea mai sensibilă zonă – alegerile.
Guvernul corectează acum, prin HG, ce era stricat în 2024, dar o face cu o nonșalanță demnă de o comedie neagră: fără asumare, fără explicații publice clare, fără recunoașterea grotescului în care CSAT, Administrația Prezidențială, AEP, parchetele și serviciile au jucat „telefonul fără fir” cu securitatea națională.
Iar în centrul acestei povești rămâne un document care merită loc special într-un muzeu al ridicolului birocratic: adresa lui Toni Greblă din 14 ianuarie 2025.
Este momentul în care arbitru-șef al alegerilor a transmis, de facto, Președintelui României și CSAT-ului că hârtiile de securitate națională:
– fie nu au mai pornit niciodată de la Cotroceni,
– fie s-au rătăcit prin galaxia „Strict Secret” și au dispărut la granița cu registrul AEP.
Și, ca să nu fie dubii, statul însuși, prin propria Notă de fundamentare și prin hotărârile de guvern pe care le poți citi cu ochii tăi aici:
https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-adoptate-in-edinta-guvernului-romaniei-din-3-septembrie-2026
…recunoaște limpede că, în noiembrie–decembrie 2024, România a avut o democrație păzită de un registru neactualizat și de o administrație care nu știe ce trimite, ce primește și ce are voie să înregistreze.
ADRESA AEP 1761
HGANEXA-1
NF-16
Asta nu mai e doar o bâlbâială cu ștampilă „Strict Secret”.
E dovada că, atunci când e vorba de securitatea națională, statul român poate fi, în același timp, autorul și personajul principal dintr-o farsă de prost gust – jucată pe nervii și pe voturile propriilor cetățeni. (Cristina T.).