În plus, spusele sale îl lasă rău în ofsaid pe Iohannis, care ne asigura că avem un spațiu aerian perfect securizat, dar aflăm că nu prea e deloc. Una peste alta, declarațiile generalului, unele aberante, se pliază suprinzător de mult pe pozițiile exprimate repetat în ultimul an de candidatul Mircea Geoană. Simplă coincidență ori mai mult de atît?

Șeful Armatei este convins că, dacă nu va fi oprit în Ucraina, Vladimir Putin va ținti Republica Moldova și va provoca deranj în Balcanii de Vest. ”Da, populația României, la fel ca întreaga populație din UE, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”.

Generalul nu ne spune de unde știe cu atîta precizie planurile Rusiei, iar Moldova ar putea, teoretic, să-l acuze de război hibrid, pentru că înspăimîntă cetățenii de peste Prut cu atacul lui Putin.
Aceste declarații au făcut valuri ieri, provocînd inclusiv reacții ale președintelui și ale premierului.
Dar ele nu au fost decît pînza pusă de general pe șevalet.
Tabloul propriu zis e altul.

În fapt, șeful armatei ne zugrăvește perspectiva unei Românii kaki, sub genericul ”Totul pentru front, totul pentru victorie”.
O Românie care trebuie să devină obsedată de achiziții militare, de majorarea cu 50% a numărului soldaților(?!), de pregătirea a zeci de mii de voluntari și de schimbări masive de legi în domeniul militar.

Ce transmite Vlad:

– ”Trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război”.
– ”Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că MApN are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani – zic, destul de buni – încercăm să schimbăm acest sistem un pic”.
– ”Avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației”.
– ”Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Ne dorim să introducem un serviciu militar în termen, voluntar. Adică vizăm segmentul de vârstă între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară. Să plătim acest serviciu și să îi pregătim după principiile de bază de ducere a războiului”.
– ”E important să se întâmple anul acesta pentru că toate țările NATO și toată Europa sunt în postura de a cumpăra timp”.
– ”Timpul este o resursă prețioasă și cred că nu trebuie irosită nicio secundă. Este un moment T zero, în care toate națiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populației și nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim”.

Dar asta e nimic pe lîngă ce urmează: gen.Vlad amintește că zilele trecute ministrul britanic al Apărării a anunțat că țara sa trebuie să ajungă la 120.000 de militari profesioniști.

Și spune despre armata României: ”În momentul de față, avem în jur de 80.000 de militari profesioniști. Nivelul de ambiție și consider eu că efectivul suficient pentru o armată profesionistă în România ar fi undeva în jur de 120.000, ați văzut că și ministrul Apărării Naționale a lansat această informație”.

Generalul mai anunță fapte mărețe:

”Ceea ce vă pot spune e că una dintre prioritățile mele, cel puțin legat de programul de înzestrare, este legată de arma de asalt pentru Armata României. O să vedeți, cât de curând, o să se întâmple să avem și un contract de achiziție pentru arma de asalt, pentru aparatura de vedere pe timp de noapte, pentru aparatura de ochire.Vorbim de un program major pentru toată Armata(…) de la primul soldat până la șeful Statului Major al Apărării. Pentru tot personalul Armatei. Și mă refer și la arma de asalt, mă refer și la pistol. Anul acesta încercăm să avem contractul semnat”.

”Pentru echipamentele noi pe care le-am băgat în înzestrare, industria națională de apărare nu are capacitatea să ne producă muniția aferentă. Avem comenzi pentru industria națională de apărare pentru următorii 30 de ani. Industria națională de apărare trebuie să se capaciteze corespunzător și nu este răspunderea numai a Ministerului Economiei, este un efort național. Trebuie recalibrată și reutilată astfel încât să producă după capacități moderne, nu din capacitățile din 1970”.

”Al doilea aspect: trebuie să încorporăm în capacitatea noastră de producție toate calibrele și toate echipamentele pe care Armata României le-a achiziționat în ultima perioadă de timp. Și al treilea: trebuie să trecem cu toții la calibrele NATO. Adică, dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152! Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152.
Deci, industria națională de apărare trebuie să se adapteze noilor condiții de securitate și noilor etape în care Armata României se află odată cu integrarea în structurile NATO”.

”Unul din elementele programului de înzestrare se numește și obuzierul auto-propulsat, care este calibru NATO, bineînțeles, 155. Automat, prin offset și industria națională de apărare va fi obligată să treacă la acest calibru, ca să vorbim de artilerie. La fel, mașinile de luptă a infanteriei Pirahna sunt cu calibru 30 mm. Trebuie să treacă industria națională de apărare la acest calibru. Este un proces” mai spune el.

Generalul nu a uitat cazul dronelor care au căzut în Dobrogea: ”Nu au fost doborîte pentru că nu avem legislație. Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război.

Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.

Mai spune Vlad:
”O dronă nu cred că poate să o combată nici Statele Unite sau să nu credeți că o armată extraordinar de puternică o să aibă o atâta cantitate de mijloace individuale care să acopere toată granița națională. Chiar dacă punem un dispozitiv, îl punem pe direcțiile principale de amenințare. O dronă poate să penetreze spațiul aerian pe oriunde”.

Afirmațiile lui Gheorghiță la lasă rău în ofsaid pe cele ale președintelui Iohannis, care în septembrie anul trecut ne liniștea: ”Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă și nicio dronă, și nicio altă parte al vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spațiului nostru național”.

De la ”control total” la ”o dronă poate penetra spațiul aerian pe oriunde” e distanță mare.

Și încă o problemă serioasă ridicată de general:

”Armata sau unitățile militare nu au personal de făcut curățenie, nu au personal care să spele toaletele. Dacă statul român își permite să asigure Armatei Române această capabilitate, da, ar fi un semn de civilizație”.

Dar sunt și vești bune: pentru că mulți militari se plîng că bocancii le fac bătături, se vor comanda alții: ”În maximum un an, o să avem un alt bocanc, care va fi mult mai bun decât cel actual. Acesta e un bocanc de vară, dar este foarte bun. Bocancul de iarnă este cel care provoacă mai multe neplăceri militarilor români”.

Trăgînd linie și adunînd, am asistat, cum spuneam, la zugrăvirea unui peisaj aproape apocaliptic, în care România trebuie să se vopsească în kaki urgent, indiferent de costuri.
Sigur că unele problematici atinse sunt reale și reclamă soluții.

Altele sunt aberante, însă. Conform șefului statului major, România trebuie să ajungă la 120.000 de soldați profesioniști, la fel cum își propune Marea Britanie. Care are oficial cca.74.000 de militari, la care se adaugă un corp de 5.000 de nepalezi, deci cca.80.000.
Tot atît are în acest moment și țara noastră, conform lui Vlad.
Marea Britanie are o populație de 70 de milioane de oameni.
România, fără diasporeni, de vreo 13-14 milioane.
Bazele de selecție pare că diferă multișor.

În plus, Marea Britanie e economie europeană de top, România de coadă.
Dacă ar fi să se satisfacă pretențiile pe termen scurt și mediu ale generalului, s-ar chema că ce muncim vom da pe arme.

Și asta pentru că omul e el sigur că Rusia vine peste Europa. La fel cum înaintea lui, acum un sfert de secol, un alt șef al armatei știa sigur că forțe externe doresc enclavizarea Olteniei și a Dobrogei, l-am numit pe gen.Mircia Chelaru.

Nu e de mirare că premierul Ciolacu i-a dat o replică promptă și tăioasă, pentru că el știe că generalul Gheorghiță doar cere, în timp ce alții sunt cei care trebuie să dea.

România lui Gheorghiță Vlad e una militarizată profund. O Românie kaki, mustind de militari și de arme.
Mesajele lansate ieri vor fi primite cu mare căldură, suntem convinși, de toți activii și rezerviștii patriei.

Dar, mai ales, de prezumtivul candidat prezidențial Mircea Geoană, încă nr.2 în NATO.
Care Geoană, nu mai prididește de un an și mai bine să transmită că viitorul României stă în înarmare și în dezvoltarea industriilor civile în jurul industriei militare.

”Armata română devine axul central al transformării statului român” clama el astă vară. ”Singura instituție publică care se bucură de respectul și încrederea românilor este Armata Română. De aici trebuie început să reconstruim(…) A investi în armată, în cariera militară, în dotare modernă, reprezintă mai mult decât o cerință de securitate națională sau de obligații față de NATO, de care România se achită impecabil. Reprezintă punctul de sprijin pentru Saltul istoric, pe care doar un stat modern îl poate realiza” mai spunea Geoană.

Aceleași idei se desprind și din interviul noului șef al armatei române. ”Înarmare-înarmare-înarmare”.
Armată uriașă, stagii de voluntari, arme compatibile NATO.

Nu știm dacă e o simplă întîmplare că ideile șefului armatei se pliază atît de bine pe cele ale candidatului ”NATO”.
Poate că e.
La fel cum tot întîmplare e, probabil, că de la vîrful armatei române nu au venit mesaje atît de ”îngrijorate” după debutul invaziei în Ucraina, acum doi ani.
Ci fix în debutul anului electoral.