Produsele, estimate la peste 3,3 milioane de lei, erau ascunse printre bagaje și nedeclarate. Microbuzul circula din Bulgaria spre Germania, prin România.

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat și lucrătorii vamali au descoperit 3.281 de flacoane cu toxină botulinică într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Produsele, ascunse și nedeclarate, au fost evaluate la 3.378.200 de lei.

Controlul a avut loc în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, pe sensul de mers Bulgaria–România. Microbuzul a fost selectat pentru verificări în baza analizei de risc, de polițiștii de frontieră împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.

Produsele erau ascunse printre bagaje

La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 36 de ani, care le-a declarat autorităților că transporta bunuri personale pe ruta Bulgaria–Germania.

În urma controlului, echipele au găsit în interiorul microbuzului 324 de flacoane cu toxină botulinică și 2.957 de flacoane cu pulbere pentru soluție injectabilă – toxină botulinică. Produsele erau ascunse printre bagaje și nu fuseseră declarate.

Valoarea estimată depășește 3,3 milioane de lei

Valoarea totală a produselor descoperite a fost estimată la 3.378.200 de lei. Informațiile furnizate nu precizează dacă au fost dispuse măsuri suplimentare sau ce proceduri au fost inițiate după control. (Paul D.).

Peste 2.500 de specialiști ar urma să fie formați, iar o rețea de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare ar urma să ofere sprijin copiilor, adolescenților și adulților afectați de adicții.

Ministerul Sănătății pregătește un proiect național de aproximativ 180 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, pentru prevenirea adicțiilor, tratarea dependențelor și susținerea recuperării. Inițiativa vizează dezvoltarea unei rețele de servicii care să îi sprijine pe cei afectați nu doar în timpul tratamentului medical, ci și după externare.

„Dependența nu se învinge doar prin tratament medical”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, subliniind că recuperarea nu se încheie odată cu plecarea pacientului din spital.

Centre de zi și servicii postcură, pentru sprijin după externare

Ministerul finalizează fișa proiectului pentru dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare, destinate copiilor, adolescenților și adulților. Potrivit ministrului, una dintre priorități este și crearea unui cadru legal distinct pentru centrele postcură.

Acestea ar urma să ofere consiliere, servicii de reabilitare și sprijin pentru prevenirea recăderilor — etape esențiale pentru persoanele care încearcă să-și reconstruiască viața după tratament.

Formarea specialiștilor și prevenția în rândul tinerilor

Planul include formarea a aproximativ 2.500 de specialiști din sănătate, educație și asistență socială, precum și actualizarea legislației pentru coordonarea serviciilor. O altă direcție vizează extinderea programelor de prevenție adresate copiilor, adolescenților, părinților și familiilor.

Ministrul a precizat că Ministerul Sănătății va coordona parteneriatul național împreună cu instituțiile responsabile din educație, protecție socială și administrația locală. Demersul continuă, potrivit acestuia, și colaborarea cu Mirabela Grădinaru și Administrația Prezidențială pentru protejarea copiilor și adolescenților în fața adicțiilor.

„Recuperarea este posibilă”

„Dependența nu trebuie să însemne o condamnare pe viață”, a afirmat Rogobete, pledând pentru sprijin în locul stigmatizării. Obiectivul declarat este un sistem care să îi ajute pe cei afectați să revină la familie, la muncă și la o viață independentă.

Proiectul se află în etapa de finalizare a fișei de proiect; mesajul ministrului nu precizează un calendar de lansare sau de începere a serviciilor.

Sursa: declarația ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete

Peste 36.000 de studenți ar urma să beneficieze și în anul universitar 2026–2027 de burse sociale finanțate din fonduri europene. Sprijinul, în valoare de 925 de lei, este acordat în cadrul unui proiect menit să prevină și să reducă abandonul universitar.

Cine poate solicita bursa

Potrivit informațiilor prezentate de UEFISCDI, pot fi eligibili studenții cu vârste între 18 și 29 de ani, înscriși la programe de licență sau master, la forma de învățământ cu frecvență. Beneficiarii trebuie să studieze pe un loc finanțat de la buget, într-o universitate civilă de stat selectată în cadrul proiectului.

Selecția va fi făcută de universități. Studenții vor depune cererile și documentele justificative în condițiile și la termenele comunicate de instituțiile de învățământ superior.

Universitățile vor anunța pașii următori

Detaliile privind calendarul și procedura de înscriere urmează să fie publicate în perioada următoare. Studenții sunt îndemnați să urmărească anunțurile universităților pentru a afla ce acte trebuie depuse și care sunt termenele aplicabile.

Programul face parte din proiectul „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cu codul SMIS 322473. Proiectul este implementat de UEFISCDI, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, și este cofinanțat din Fondul Social European+, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, precum și din bugetul național.

Sursa: UEFISCDI, informații privind bursele sociale acordate prin proiectul cu cod SMIS 322473.