Actualitate
Democrația unei birocrații nealese, rapace și golită de valori sau de umanism, este la fel de periculoasa ca și dictatura sovietică
De la instalarea guvernului nou ales condus de către Donald Tusk, în Polonia, au loc succesive și nemediatizate lovituri de stat. Mini lovituri de stat, mișcări tribale de șef dorind să se răzbune, toate acestea exprimă imaginea viitorului unei Polonii umilite, insultate și ocupate de un invadator absolut tăcut. Și anume globalismul progresist cu mantia sa satrapic-asiatică a unei ideologii inventate parcă de către Hades, zeul însuși al infernului.
Produsul pur și dur al unei birocrații europene nealese, deci ilegitime din punct de vedere al democrației, Donald Tusk a intrat cu șenilele sovietice „made in UE”, în democrația și așa firavă a Poloniei. Iar dezastrul începe să se vadă.
Nimeni nu se aștepta ca extrema liberală, progresistă și perfect imună la principiile legii, promovată de către Uniunea Europeană să fie adepta democrației și dreptului națiunilor de a trăi conform voinței lor. De ani de zile, sub conducerea doamnei von der Leyen și a comisarilor săi de la Bruxelles, democrația pe continentul european a suferit pierderi severe. Nu numai suveranitățile naționale au avut de pierdut, dar însăși ideea de democrație și dreptul la liberă opinie, de critică sau de opoziție au fost drastic și violent reduse.
În numele unei imense pandemii de vorbe goale, de „valori” care nu reprezinta pe nimeni, birocrația europenistă a dovedit că nu știe să joace civilizat sau măcar în interiorul normelor democratice. Donald Tusk, actualul prim ministru al Poloniei este exemplul concret al dicataturii elitist-globliste, fondatoare a lumii orwelliene pe care Bruxelles încetul cu încetul doreste să o impună bătrânului continent.
La început, în primele săptămâni ale satrapiei europeniste care a lovit Polonia prin alegerea, la limită, a lui Donald Tusk în funcția de prim ministru, a avut loc o mică lovitură de stat mediatică. Forțele de poliție au înconjurat clădirea televiziunii naționale și a avut loc o epurare politică. Această epurare politică a vizat jurnaliștii polonezi conservatori. Dar toate acestea nu-i mișcă pe gardienii statului de drept și pe apărătorii libertății presei. Prin urmare, fără prea multe comentarii din partea democrațiilor din Europa de Vest, dar atât de repede să dea lecții de morală oricui se opune maoismului feudal impus de către birocrația de la Bruxelles, această derivă autoritaristă poloneză a putut avea loc. In plin secol XXI, într-una dintre țările europene cele mai opuse dictatului ideologic, victimă a ocupațiilor naziste și/sau sovietice, prima lovitură de stat ordonată de către globaliști a avut loc. Și din motive progresist-atavice, toată Europa bruxelleză tace fără rusine. Omul ei a venit la Varșovia cu misiunea de a ingenunchea suveranitatea poloneză în fața dictatului europenist.
Câte critici auzisem în presa franceză și europeană în 2016, când noua majoritate parlamentară a PiS (partidul conservator polonez) a preluat controlul asupra presei publice poloneze! Chiar și Comisia Europeană s-a implicat în numele apărării pluralismului mass-media, a independenței presei publice și a statului de drept. Contrastul este izbitor, pentru cei care își amintesc, cu tăcerea Comisiei de astăzi, când guvernul lui Donald Tusk este cel care preia controlul asupra principalelor canale mass-media de stat cu metode pe care chiar și France Télévisions, pe site-ul său Internet, le denumește „bieloruse”.
Evident, imaginile cu sediul televiziunii publice poloneze, cu câteva zile înainte de sărbătorile de Crăciun, înconjurat de forțe de poliție impunătoare, cu noi directori numiți direct de ministrul Culturii venind să intre în posesia birourilor lor cu forța armată ne amintesc de celebrele imagini ale luptelor pentru televiziunea publică asediată de KGB, în Estonia, din URSS-ul lui 1989. Mai mult, progresistul european Tusk a angajat niste bătăuși, identici la mers și port cu slugile mafioților ruși din perioada neagră a privatizărilor lui Elțin, trimiși de agențiile private de securitate recrutate pentru ocazie. Aceștia au impus teroarea pe culoarele televiziuniii publice poloneze, ocupate practic de bande înarmate. Și toate acestea au avut loc în numele valorilor europene.
La semnul sultanului europenist Donald Tusk, directorii televiziunii publice au fost concediați imediat. Ministrul Culturii a anunțat pe 21 decembrie revocarea conducerii televiziunii publice TVP și numirea unui nou direcțiuni. O săptămână mai târziu, linia editorială a jurnalului de știri de seară s-a schimbat complet. Donald Tusk este prezentat ca marele erou de la Varșovia, mareșalul democrației bruxelleze, cel care a salvat Polonia de la dispariția sa sub conservatori. Europa unită tace mîrșav, căci omul ei face treburile murdare, fără să o deranjeze prea mult.
Ca atare, exact ca în timpul comunismului și stării de urgență din anii 80 ai secolului trecut, la știrile despre Tusk și clanul său, oricare ar fi subiectul, narațiunea este de partea guvernului. Deja „greaua moștenire” a apărut, euopenii lui Tusk se plâng de deciziile guvernului anterior, care sunt prezentate sistematic într-o lumină negativă. Europa bruxelleză a devenit noua ordine mondială la Varșovia, cu Donald Tusk guvernator nou numit.
Anunțul prim-ministrului cu privire la proiectul de legalizare a uniunilor civile pentru homosexuali în Polonia este înfățișat ca o victorie echivalentă cel puțin cu cea împotriva nazismului, TV poloneză făcând chiar și campanie pentru căsătoria între persoane de același sex și adopția copiilor de către cuplurile de același sex. Fertilizare in vitro, relații cu Biserica, energii regenerabile, apărare, prețuri la imobiliare, toate sunt acum perfecte, pentru că a venit Messia de la Bruxelles cu ukazurile europene, spre binele poporului polonez.
Pe toate subiectele, după doar câteva zile de la lovitura de stat mediatică dată de către Donald Tusk, se află despre tot răul pe care guvernul conservator anterior l-a făcut și bineinteles se vorbeste numai în termeni elogioși de tot binele făcut deja de europeanul Donald Tusk. Linia editorială este 100% cea a noii coaliții de liberali și stânga. Europa ca de obicei când vine vorba de dictatorile maoist progresiste tace. Cu binecunoscuta ipocrizie, birocrația de la Bruxelles nu critică ilegalitățile lui Tusk și nici incălcarea grosolană a democrației poloneze. De ce ar face-o? Doar Bruxelles își doreste de ani de zile să înfrângă Polonia, civilizatia și spiritul ei, toate libere de dictatul progresist.
Pentru prima dată de la decretarea legii marțiale de generalul comunist Jaruzelski pe 13 decembrie 1981, televiziunea publică poloneză a încetat să mai difuzeze câteva zile înainte de Crăciunul 2023.
Donald Tusk și miniștrii săi au preluat mandatele pe 13 decembrie (2023). Exact aceeasi dată când Jaruzelsky a instaurat legea marțială. De altfel polonezii vorbesc despre coaliție liberticidă a lui Donald Tusk ca fiind coaliția de la 13 decembrie, pe când propaganda europenistă a lui Tusk vorbeste despre coaliția din 15 octombrie, data ultimelor alegeri. În orice caz, ceea ce s-a întâmplat chiar înainte de Crăciun a fost într-adevăr un putsch în mass-media publică, pentru că, spre deosebire de PiS în 2016, guvernul lui Donald Tusk și Ministrul Culturii, fost locotenent-colonel al serviciilor de informații, au atacat libertatea presei fără a avea un lege adoptată de noul parlament.
A păcătuit Tusk prin nerăbdarea sa de satrap asiatic? Dacă ne uităm la ceea ce el și aliații lui au spus în ultimii ani, este mult mai îngrijorător decât atât: liberalii europenizați (Donald Tusk însuși a fost președinte al Consiliului European din 2014 până în 2019) și progresiștii acum la putere din Varșovia par convinși că birocrația de la Bruxelles le dă voie să încalce statul de drept și susțin că pot ignora orice lege adoptată de parlamentul anterior pe care o consideră contrară Constituției poloneze. Principala lege a mass-media adoptată în toamna lui 2016 este tocmai una dintre aceste legi.
Prim-ministrul Tusk explică că a fost obligat să acționeze în acest fel pentru a restabili statul de drept în Polonia. Aceasta este marota tipică oricarui dictator din America Latină, că încălcarea constituției și organizarea de mini lovituri succesive, așa cum a făcut-o Tusk, ajută la restabilirea statului de drept. Pentru Tusk insa exista o problemă severă de logică și anume faptul că, în ordinea juridică poloneză, doar Curtea Constituțională este împuternicită să declare neconstituționalitatea unei legi și aceasta nu rezultă din arbitrariul unui prim-ministru și al guvernului său, nici măcar dintr-o simplă rezoluție a Dietei, parlamentul polonez.
De aceea încheiem aceasta analiză la rece a derivei totalitare, puchiste și anti poloneze a celui mai europenist dintre europeni, Donald Tusk, cu o concluzie tristă. Democrația unei birocrații nealese, rapace și golită de valori sau de umanism, este la fel de periculoasa ca și dictatura sovietică. Nu există nici o diferență între sistemul sovietic de propaganda și modul în care presa de stat poloneză a fost subordonată unui singur individ, fie el și cu carnet de membru de partid bruxellez.
Trebuie spus foarte clar că prin actiunile lui Donald Tusk se vede o dorință de la Bruxelles de a preveni prin toate mijloacele revenirea „populiștilor” la putere, oriunde în Europa. Un semnal clar că von der Leyen și ai ei vor face totul, inclusiv gesturi ilegale, de a înfrânge voința alegătorului european nesubordonat satrapiei lor. Dacă vreti este la fel și în Statele Unite, unde democrații lui Biden fac totul pentru a-l împiedica pe Donald Trump să candideze din nou la alegerile prezidențiale pe care ar putea să le câștige și de data aceasta. Este la fel ca și în Germania, unde principalul partid de opoziție, AfD, este pus sub supraveghere de către serviciul de contrainformații condus de un politician din partidul aflat la putere CDU, care acționează la ordinele Ministerului Afacerilor Interne condus de social-democrații care visează să interzică AfD. Mai mult si mai bine, nici Stalin nu putea visa.
H.D. Hartmann
Actualitate
Seisme la Capitol Hill: Cum vor redesena alegerile de la jumătatea mandatului viitorul apărării americane
Pe măsură ce ne apropiem de scrutinul crucial din 3 noiembrie, arhitectura puterii la Washington se află în pragul unei reconfigurări dramatice. Alegerile de la jumătatea mandatului nu sunt doar un test de popularitate pentru administrație, ci reprezintă un moment de inflexiune pentru politica de securitate și apărare a Statelor Unite. Cu un Congres în care controlul este contestat strâns, schimbările preconizate ar putea trimite unde de șoc prin comitetele de apărare, transformând radical prioritățile de buget și strategie militară.
Maine: Bătălia titanilor și umbrele corupției
Una dintre cele mai monitorizate curse din țară se desfășoară în Maine, unde senatoarea republicană Susan Collins, președinta influentului Comitet de Aproprieri din Senat, luptă pentru supraviețuire politică împotriva democratului Troy Jackson. În calitate de arhitect principal al bugetului de apărare, Collins a fost o voce constantă pentru creșterea cheltuielilor militare și sprijinirea Ucrainei. Cu toate acestea, campania sa este umbrită de acuzații recente privind potențiale nereguli în finanțarea campaniei, pe care biroul său le-a respins cu vehemență. Pentru observatorii din sectorul apărării, rezultatul acestei confruntări va determina cine deține cheile „pușculiței” Pentagonului pentru anii ce vor urma.
Virginia și California: Mizele pentru controlul militar al Camerei
În statul Virginia, reprezentantul republican Rob Wittman, un susținător vocal al investițiilor în armament low-cost și modernizarea forțelor aeriene, se află într-o cursă competitivă împotriva procurorului democrat Shannon Taylor. Wittman este considerat favoritul pentru a prelua șefia Comitetului pentru Servicii Armate al Camerei (HASC) dacă republicanii își păstrează controlul, devenind astfel un punct central în relația dintre industria de armament și Pentagon.
Simultan, în California, o bătălie fratricidă între republicani pune față în față doi grei ai legislativului: Ken Calvert, președintele subcomitetului de aproprieri pentru apărare, și Young Kim. Redistribuirea electorală a transformat acest district într-un câmp de luptă, unde lobby-ul industrial a investit sume considerabile. Victoria oricăruia dintre ei va schimba dinamica modului în care SUA investește în inovație și producție industrială de apărare.
Un schimb de gardă istoric: Giganți ai apărării care părăsesc scena
Dincolo de luptele electorale directe, viitorul apărării americane se confruntă cu un fenomen de „exod” al veteranilor politici. La finalul anului 2026, Capitol Hill va fi marcat de plecarea unor figuri monumentale care au definit politica națională de securitate timp de decenii. Retragerea lui Mitch McConnell, cel mai longeviv lider de partid din istoria Senatului și un apărător ferm al bugetelor solide pentru Pentagon, lasă un gol imens.
Lor li se alătură nume grele precum senatorii Jeanne Shaheen, Dick Durbin și Joni Ernst, dar și parlamentari din Cameră precum Don Bacon sau Elise Stefanik. Această plecare în masă a „greilor” din comitetele de apărare marchează sfârșitul unei ere și forțează o tranziție către o nouă generație de legislatori, a căror viziune asupra conflictelor globale, a sprijinului pentru aliați și a modernizării forțelor armate rămâne, pentru moment, o variabilă necunoscută.
Actualitate
7 idei de cadouri de Black Friday pentru cititorii pasionați de ficțiune
Black Friday poate fi un moment bun să alegi un cadou pentru cineva care citește mult, mai ales dacă știi ce gen preferă și ce tip de ediții caută. În loc să alegi la întâmplare un titlu popular, pornește de la obiceiurile lui de lectură: fantasy, thriller, romance, science-fiction, clasici sau romane grafice. Pe elefant.ro poți compara mai multe variante și poți porni de la preferințele cititorului, nu doar de la reducerile momentului.
Contează și formatul. Unii cititori preferă edițiile cartonate și volumele de colecție, în timp ce alții aleg cărți broșate, ușor de luat în geantă sau în vacanță. Dacă vrei să profiți de perioada Black Friday, compară edițiile, verifică dacă volumul face parte dintr-o serie și uită-te atent la limba cărții. Pentru un cadou reușit, detaliile mici pot conta la fel de mult ca titlul ales.
1. Fantasy pentru cititorii care iubesc lumile ample
Dacă persoana pentru care cauți un cadou citește fantasy, un prim volum dintr-o serie poate fi o alegere inspirată. Tolkien, Sarah J. Maas sau alți autori cunoscuți pot deschide lumi în care cititorul rămâne pentru mai multe volume. Verifică însă dacă seria este deja începută și ce ediții are în bibliotecă. Dacă deține volumele principale, poți căuta o ediție ilustrată, cartonată sau un titlu complementar din același univers.
2. Thriller și mister pentru cei care citesc pe nerăsuflate
Pentru cititorii care preferă poveștile tensionate, investigațiile și răsturnările de situație, un thriller sau un roman polițist poate funcționa foarte bine. Agatha Christie rămâne o alegere potrivită pentru misterul clasic, în timp ce autorii contemporani pot aduce un ritm mai intens și teme mai întunecate. Uită-te la descrierea cărții și la tipul de atmosferă înainte să cumperi, mai ales dacă nu cunoști foarte bine preferințele cititorului pentru subiecte mai dure.
3. Science-fiction și distopii pentru cititorii atrași de idei
Dacă persoana apreciază poveștile care pornesc de la întrebări despre societate, tehnologie sau viitor, science-fiction-ul și distopiile sunt opțiuni bune. Poți alege un titlu clasic, precum „Dune” sau „1984”, sau poți căuta apariții mai noi. Pe elefant.ro poți compara mai ușor ediții, autori și genuri, ceea ce ajută atunci când vrei să alegi rapid un cadou pentru cineva cu gusturi bine conturate.
4. Clasici și ficțiune istorică pentru un cadou de păstrat
Un clasic într-o ediție bine realizată poate fi un cadou potrivit pentru cineva care își construiește biblioteca și revine la cărțile preferate. „Mândrie și prejudecată”, de exemplu, poate funcționa pentru un cititor atras de povești de epocă, în timp ce ficțiunea istorică permite alegerea după perioada preferată. Verifică dacă persoana este interesată de Antichitate, secolul al XIX-lea sau marile conflicte ale secolului XX înainte să alegi titlul.
5. Manga și romane grafice pentru o experiență de lectură diferită
Manga, benzile desenate și romanele grafice pot fi o alegere foarte bună pentru cititorii care urmăresc și animații, filme sau jocuri. Cel mai sigur este să începi cu primul volum al unei serii, mai ales dacă nu știi ce a citit deja persoana. Pentru adolescenți, verifică întotdeauna recomandarea de vârstă și temele abordate, deoarece unele serii includ scene sau subiecte destinate unui public mai matur.
6. Două volume pentru cineva care preferă să citească în serie
Dacă știi că persoana preferă să continue imediat o poveste, două volume consecutive pot fi mai inspirate decât o singură carte. Alegerea funcționează mai ales pentru fantasy, romance, mystery sau young adult, unde seriile sunt frecvente. Verifică ordinea volumelor înainte de comandă și evită să cumperi o continuare fără primul titlu. Un set coerent arată bine și ca dar și oferă suficientă lectură pentru perioada de după sărbători.
7. Un cadou construit în jurul ritualului de lectură
Uneori, cea mai bună alegere nu este doar cartea, ci întregul moment de lectură. Poți porni de la un roman potrivit și să îl completezi cu un semn de carte, un jurnal pentru notițe sau un obiect simplu care se potrivește obiceiurilor cititorului. Evită accesoriile prea personale dacă nu îi cunoști bine gusturile. Un pachet restrâns, construit în jurul cărții, păstrează atenția pe lectură și face cadoul să pară ales cu mai multă grijă.
Alege cadoul care se potrivește cititorului, nu doar reducerii
Un cadou bun de Black Friday pornește de la persoana care îl va primi: ce citește, ce colecționează și ce universuri ar vrea să descopere mai departe. Compară titlurile, verifică ediția și poziția în serie, apoi alege varianta care îi completează firesc biblioteca. Fă-ți lista din timp, urmărește selecția disponibilă pe elefant.ro și alege cadoul care are cele mai mari șanse să ajungă direct de sub ambalaj între paginile unei seri de lectură.
Actualitate
Pentagonul vrea să accelereze producția de drone, dar industria cere comenzi sigure
Competițiile deschid ușa, însă nu garantează comenzile viitoare
Pentagonul încearcă să majoreze producția de drone aeriene și să consolideze industria americană, însă oficialii militari și reprezentanții companiilor sunt împărțiți în privința unei întrebări esențiale: poate strategia actuală să asigure cererea constantă de care producătorii au nevoie pentru a investi și a-și extinde capacitățile?
„Vedem multe semnale încurajatoare, dar vrem să vedem concret ce urmează. Avem nevoie de o cerere susținută și normalizată”, a declarat James Slider, directorul general al Performance Drone Works. În opinia sa, un contract care ar presupune livrarea a 1.000 de drone pe lună, timp de un an, ar reprezenta un nivel solid și previzibil al cererii.
Pentagonul a creat mai multe surse de finanțare și competiții de achiziție pentru a stimula dezvoltarea dronelor și extinderea producției. Aceste inițiative nu oferă însă neapărat garanții privind comenzile pe termen lung. Pentru industrie, lipsa certitudinii că vor urma contracte suplimentare poate submina obiectivul de a construi o capacitate de producție internă durabilă.
Armata SUA, cel mai mare cumpărător individual de drone mici, încearcă în mod deliberat să determine companiile să investească în producția americană. Oficialii recunosc însă că producătorii ezită să facă acest pas fără o perspectivă mai clară asupra comenzilor viitoare.
Jon Strzelec, responsabil pentru producția avansată de drone mici în cadrul Comandamentului pentru Materiale al Armatei, a spus că Pentagonul încearcă să creeze artificial semnale de cerere pentru a impulsiona piața. Companiile, a explicat el, susțin că volumul comenzilor nu este suficient pentru a justifica investițiile necesare în lanțurile de aprovizionare interne.
Planuri ambițioase, dar finanțarea rămâne incertă
Efortul de achiziție a dronelor mici și ieftine nu a început odată cu administrația actuală. În timpul administrației Biden, Pentagonul a lansat inițiativa Replicator, menită să procure rapid mii de drone cu cost redus, considerate consumabile, pentru a pregăti armata în eventualitatea unui conflict cu China.
În ultimul an și jumătate, ritmul acestor eforturi s-a accelerat. Pentagonul a lansat noi programe de achiziție, și-a reorganizat coordonarea inițiativelor de război autonom și a solicitat miliarde de dolari pentru cumpărarea de drone.
La mijlocul lui 2025, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat inițiativa „Drone Dominance”. Planul prevede creșterea producției de sisteme aeriene fără pilot, reducerea obstacolelor birocratice care limitează utilizarea acestora de către militari și dotarea fiecărei grupe a Armatei cu drone mici de atac, cu o singură utilizare, până la sfârșitul anului fiscal 2026.
Între timp, Pentagonul și-a reorganizat conducerea responsabilă de sistemele autonome. Hegseth a cerut aprobarea Congresului pentru înființarea unui comandament de patru stele dedicat războiului autonom, AUTOWARCOM. Inițiativa Replicator a fost redenumită Defense Autonomous Warfare Group (DAWG), apoi integrată în Task Force Autonomous Warfare.
Pentagonul a prevăzut aproape 55 de miliarde de dolari pentru această inițiativă în propunerea de buget pentru anul fiscal 2027. Cea mai mare parte a sumei a fost însă solicitată printr-un pachet legislativ de reconciliere, iar aprobarea sa rămâne incertă. Congresul analizează finanțarea, în timp ce Departamentul Apărării ia în calcul modificarea cererii sale bugetare de bază.
„Drone Dominance” promite oportunități repetate, nu continuitate
Programul „Drone Dominance” ilustrează cel mai bine abordarea Pentagonului. Acesta organizează competiții succesive, în care companiile pot câștiga contracte mai mici, care ar urma să însumeze un miliard de dolari în doi ani. Un clasament public urmărește participanții, numărul dronelor comandate și stadiul livrărilor raportate.
În prima rundă, Pentagonul a selectat 11 companii pentru livrarea a 30.000 de drone, prin comenzi inițiale și suplimentare. Farage Precision a primit o comandă pentru 1.520 de aparate, iar Neros, una dintre companiile aflate în partea superioară a clasamentului, a fost selectată pentru 4.960.
În a doua rundă, dronele au fost împărțite în două categorii: sisteme potrivite pentru lovituri la distanță mare și sisteme destinate luptelor la mică distanță. Pentagonul a selectat cinci companii pentru fiecare categorie și a atribuit contracte pentru câte 30.000 de drone în fiecare dintre ele.
Aceste contracte nu garantează însă comenzi ulterioare. Producătorii se pot trezi astfel fără angajamente care să le permită menținerea ritmului de producție după încheierea contractelor inițiale.
Andrew Evans, directorul Biroului de strategie și transformare din cadrul structurii de informații a Statului Major al Armatei, a descris problema drept o provocare economică majoră. Pentagonul încearcă să valorifice capacitățile industriale existente în SUA, dar și să mențină liniile de producție funcționale în perioadele în care cererea scade.
„Provocarea pentru conducerea noastră este să găsească o modalitate de a stimula industria să construiască, chiar dacă perioadele de comandă sunt intermitente”, a spus Evans.
Industria cere comenzi constante, nu competiții fără sfârșit
Companiile nu interpretează în același fel semnalele venite de la Pentagon. Unele văd o cerere în creștere în mai multe ramuri ale guvernului, în timp ce altele pun sub semnul întrebării capacitatea acesteia de a se transforma în comenzi regulate.
Callan Carpenter, director comercial al Skydio, a afirmat că semnalul administrației este clar și că cererea nu vine doar din partea Departamentului Apărării. Potrivit lui, există oportunități și în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă și al altor agenții civile federale.
Alți reprezentanți ai industriei au atras atenția asupra dimensiunii reduse a unor achiziții, a competițiilor repetate și a incertitudinii bugetare. Fondurile anuale nu au fost încă aprobate de Congres și nici nu apar neapărat în proiecțiile bugetare pentru anii următori.
John Burer, directorul general al organizației industriale American Center for Manufacturing & Innovation, a spus că producătorii au nevoie de încredere că vor câștiga contracte suficient de mari și vor putea produce la scară înainte de a angaja capital substanțial. Testarea și demonstrațiile sunt utile, a adăugat el, dar extinderea producției necesită o abordare diferită, concentrată și pe costuri.
Chad Chasteen, director principal și coordonator pentru dezvoltarea afacerilor cu Armata la AV, a avertizat că organizarea continuă de competiții, fără menținerea aceleiași soluții mai mult de un an sau doi, poate destabiliza lanțurile de aprovizionare. Competițiile succesive, a spus el, trebuie urmate de un număr comparabil de contracte și comenzi.
„Fără cerere, nu există ofertă”, a afirmat Chasteen. „Competiția continuă nu înseamnă să ceri permanent industriei documente de prezentare. Trebuie să existe atribuiri și comenzi constante.”
Cele 55 de miliarde de dolari, un test decisiv pentru industrie
James Slider, directorul Performance Drone Works, a transmis un avertisment similar: fără angajamente mai puternice privind cererea pe termen lung, este puțin probabil ca sectorul să atragă mult mai multe investiții de capital privat.
O parte a incertitudinii este legată de pachetul de finanțare de 55 de miliarde de dolari propus pentru DAWG, care este blocat în Congres. Dacă Pentagonul și legislatorii vor găsi o modalitate de a asigura finanțarea la acest nivel — inclusiv prin bugetul de bază —, rezultatul ar putea constitui un semnal puternic pentru producători.
„Să vedem că fondurile DAWG ajung efectiv la programe ar fi foarte încurajator”, a spus Slider. În prezent, a adăugat el, unii consideră că finanțarea va fi acordată cu siguranță, iar alții cred contrariul.
Miza depășește rezultatul competițiilor individuale: capacitatea Pentagonului de a transforma promisiunile de achiziție în comenzi regulate ar putea decide dacă SUA vor reuși să construiască o industrie internă de drone capabilă să producă la scară.
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 21 de orePolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 2 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Featuredacum 3 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix
-
Featuredacum 4 zilePolițistul din 2026 plătit cu chiria din 2009: statul român, marele proprietar de garsoniere imaginare




