Anchete
Urmează acordarea unei noi majorări salariale de până la 50% din sold/salariul de functiei de baza, respectiv salariul de bază
În conformitate cu prevederile OMAI nr. S /107 /2018 la sfârșitul fiecarui semestru, Ministerul Afacerilor Interne prin structurile subordonate procedează la analizarea activității fiecărui angajat în vederea acordări majorări salariale de până la 50% din sold/salariul de functiei de baza, respectiv salariul de bază. dezvaluie cei de la sindicatul Sidepol.
Astfel, Directia Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române la data de 15.12.2023 a transmis unităților teritoriale adresa cu numărul 421962 prin care reinterează aplicarea normelor metodologice privind conditiile de acordare a majorări de până la 50% din sold aper salariu functiei de bază, respectiv salariul de bază pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale, în semestrul I 2024, precum și criteriile de analiză a indicatoriilor de performanță realizați de către polițiștii propozabili.

Propunerile astfel formulate de către unități, în urma analizelor ce vor avea loc în ședințele de comandă, la care vor participa și reprezentanții organizației sindicale Sidepol, vor fi transmise către conducerea Poliției Române, în vederea supunerii unei analize obiective, analiză la care vor participa si acestia, la nivel central, pentru a diminua subiectivismul cu privire la acordarea acestui drept.
Salariile pentru lucrări de excepție urmează sa fie acordate în procente de de 30%, 40%, 50%, iar modalitatea de repartizare a indicatorilor alocați fiecărei unități este similară cu cea din procedurile anterioare: 30% dintre majorări să fie alocate către structurile suport: dintre care 40% pentru funcții de conducere și 60% pentru funcții de execuție și diferența de 70% din indicatorii alocații fiecărei unități, să fie direcționați către structurile operative, pe aceleași considerente de împărțire ca la structurile neoperative (40% conducere- 60% execuție), mai precizeaza sursa citata.
Anchete
Șah mat în instanță pentru Ilie Bolojan: Curtea de Apel București a desființat „Comitetul de Control” asupra Justiției
O decizie de ultimă oră a magistraților bucureșteni zdruncină din temelii arhitectura legislativă construită sub mandatul lui Ilie Bolojan. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, Curtea de Apel București (CAB) a decis luni, 6 iulie 2026, anularea actului de naștere a controversatului comitet prin care se urmărea, în viziunea criticilor, punerea sub control a magistraturii române.
Lovitura finală pentru un mecanism controversat
Deși activitatea acestui for fusese deja suspendată anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia de astăzi a Secției de Contencios Administrativ a CAB are o greutate juridică majoră. Prin anularea Deciziei Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, instanța practic scoate în afara legii întreaga activitate de până acum a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției.
Conform analizei făcute de Lumea Justiției, această sentință blochează definitiv orice încercare a apropiaților lui Bolojan de a mai invoca sau pune în aplicare rapoartele elaborate de acest comitet, transformându-le în simple „maculaturi” lipsite de fundament legal.
Elena Radu, „coșmarul” juridic al Executivului
Succesul în instanță împotriva deciziei premierului demis îi aparține avocatei Elena Radu, președinta Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept. ONG-ul condus de aceasta a fost cel care a atacat în instanță constituirea acestui organism, argumentând că acesta servea mai degrabă unor interese de grup decât unei reforme autentice.
În contextul unei polemici aprinse, sursa citată subliniază faptul că inițiativa lui Ilie Bolojan a fost privită de la bun început cu ostilitate de către o parte a sistemului judiciar, fiind considerată un instrument prin care grupări ideologice ar fi încercat să influențeze numirile și deciziile din magistratură.
Minuta CAB: Anulare și suspendare pe linie
Sentința pronunțată în dosarul 448/2/2026 este una fără echivoc. Pe lângă admiterea acțiunii și anularea deciziei de înființare, instanța a dispus și suspendarea executării actului administrativ până la o soluționare definitivă, obligând, totodată, pârâtul să suporte cheltuielile de judecată.
„Admite acţiunea. Anulează Decizia Prim-ministrului României nr. 574/19.12.2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei în domeniul justiţiei”, se arată în minuta hotărârii 1250/2026.
Justiția își apără independența în fața politicului
Această înfrângere administrativă vine să confirme fractura tot mai mare dintre actuala conducere de la Palatul Victoria și realitățile din sistemul judiciar. Pentru Ilie Bolojan, decizia Curții de Apel București reprezintă nu doar un eșec birocratic, ci și o invalidare a modului în care a înțeles să gestioneze relația cu puterea judecătorească, într-un moment în care acesta refuză să părăsească prima scenă a Executivului, în ciuda statutului de premier demis. (irinel I.).
Anchete
Scutul invizibil de peste orizont: Australia semnează cel mai mare contract de export militar din istoria sa
Guvernele de la Canberra și Ottawa au oficializat o tranzacție istorică, evaluată la 2,5 miliarde de dolari australieni (aproximativ 1,75 miliarde USD), prin care Canada va achiziționa un sistem de radare „Over the Horizon” (OTHR) de ultimă generație. Acordul reprezintă cel mai mare succes de export al industriei de apărare australiene de până acum și marchează o premieră absolută: prima livrare externă a tehnologiei JORN (Jindalee Operational Radar Network), un sistem dezvoltat local care redefinirea supravegherea strategică.
Tehnologia care sfidează curbura Pământului
Spre deosebire de radarele convenționale, a căror rază de acțiune este limitată de curbura planetei, sistemul JORN utilizează ionosfera pentru a refracta semnale radio de înaltă frecvență, „iluminând” ținte aeriene sau maritime la distanțe uriașe, între 1.000 și 3.000 de kilometri. Această capacitate de a vedea dincolo de orizont oferă un avantaj tactic inestimabil, permițând monitorizarea unor zone vaste în timp real. Transferul acestei inovații către Canada este văzut ca un test al capacității Australiei de a exporta sisteme de înaltă tehnologie fără a compromite securitatea națională, oferind în același timp partenerilor de încredere acces la tehnologie de vârf.
Blindajul „Five-Eyes”: Securitate sporită pentru America de Nord
Partenerul industrial principal al acestui proiect este BAE Systems Australia, companie care gestionează deja ciclul de viață și modernizarea rețelei de radare din Australia. Achiziția canadiană nu este doar o tranzacție comercială, ci o mișcare strategică în cadrul alianței de informații „Five-Eyes” (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă). Implementarea acestui sistem va îmbunătăți semnificativ capacitatea de detectare și urmărire a amenințărilor la adresa Americii de Nord, consolidând vigilența colectivă a aliaților în fața noilor provocări globale.
Un nou orizont pentru industria de apărare australiană
Pentru Australia, acest contract deschide porțile către noi piețe internaționale, poziționând firmele locale ca furnizori de elită pentru forțele aliate. Succesul tranzacției cu Canada demonstrează că inovația australiană poate concura la cel mai înalt nivel pe piața globală de armament. Prin acest „scut digital”, cele două națiuni își reafirmă prietenia de lungă durată și angajamentul comun pentru stabilitatea internațională, transformând supravegherea pe rază lungă într-un pilon central al apărării moderne.
Anchete
Ce a găsit Avocatul Poporului anul trecut la azilele lui Pașca: Renate Weber acuză complicitatea autorităților, de la spitale la Poliție
Cum au ajuns oamenii în azilele lui Pașca: spitalele pasează, Poliția ridică, statul închide ochii
Renate Weber, Avocatul Poporului, a vorbit despre controalele pe care le-a făcut anul trecut la azilele improvizate ale lui Viorel Pașca și despre ce a găsit acolo. Ea spune că a ajuns la Dumbrava ca parte a unei anchete mai ample privind deficitul de locuri în centrele pentru persoane cu dizabilități, nu întâmplător.
După vizite, a trimis adrese către ANPDP, Ministerul Muncii și către spitalele care alimentau cu pacienți casele lui Pașca. Concluzia centrală este devastatoare pentru stat: autoritățile nu doar că nu au oprit fenomenul, ci au ajuns să fie, de facto, parte a lui.
Control cu traseu prestabilit: „le-a dus strict unde a vrut” și neregulile au rămas în afara turului
Despre modul în care au decurs controalele Avocatului Poporului la azilele lui Pașca, Renate Weber explică, pentru HotNews:
„Le-a dus pe colegele mele strict unde a vrut și nu au observat nereguli înăuntru.”
Cu alte cuvinte, reprezentanții instituției au primit un tur ghidat, atent regizat. Doar că Avocatul Poporului nu s-a oprit la ce li s-a pus în față:
„Nu ne-am limitat la acea activitate: am continuat investigația, tocmai pentru că deja se înmulțiseră relatările din presă în legătură cu felul în care unii oameni ajung acolo fără să știe unde ajung. Doar sunt trimiși de instituții ale statului”, spune Weber.
Practic, în timp ce controalele erau „conduse” pe trasee sigure, presa documenta cazuri de oameni trimiși acolo fără informare, fără consimțământ real, uneori fără să știe măcar unde ajung.
Practică „de sistem”: spitale care își descarcă pacienții și Poliție care adună oameni de pe stradă
În urma investigațiilor, Avocatul Poporului a descoperit că nu vorbim despre excepții, ci despre o „adevărată practică”. Renate Weber spune limpede:
„Am văzut că există o adevărată practică – unele spitale trimițând acolo (n.r. la Dumbrava) pacienți. Mai mult, chiar Poliția lua oameni de pe stradă din mai multe locuri din țară, chiar locuri foarte îndepărtate, trimițându-i acolo.”
În loc să fie protejate, persoanele vulnerabile au fost tratate ca probleme logistice:
- spitalele s-au folosit de aceste azile improvizate pentru a „elibera paturi”;
- Poliția a cules oameni de pe stradă și i-a livrat în același circuit opac;
- toți au fost redirecționați către casele lui Pașca, indiferent de distanță sau de condiții.
„Problema noastră este felul în care autoritățile statului nu s-au implicat sau, dimpotrivă, au fost cumva complice la tot ceea ce era acolo”, punctează Weber.
Iar descrierea locului este tăioasă: „Nici nu știu cum să-i spun, că centru nu era. Era ca o colonie, ca să fiu foarte, foarte sinceră.” Nu centru de îngrijire, nu „casă de tip familial”, ci colonie – termen care spune tot despre lipsa de demnitate și de control.
Cum a justificat un spital din Capitală „colonia”: Dumbrava, „plasă de urgență” pentru un stat depășit
Serviciul de Ambulanță Bihor a confirmat pentru Avocatul Poporului că pacienții ajunși în centrele lui Viorel Pașca erau transportați la solicitarea medicilor din spitalele în care erau internați.
Printre aceste spitale se află trei unități mari din București:
- Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”
- Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”
- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor”
După ce au primit adrese oficiale de la Avocatul Poporului, reprezentanții Spitalului „Sfântul Pantelimon” din Capitală au oferit o justificare care spune totul despre mentalitatea sistemului. În documentul redat în raportul Avocatului Poporului din iunie 2025, unitatea susține că Asociația Dumbrava „a fost plasa de urgență pentru multe situații sociale, aflate în unități sanitare și nu numai, în contextul în care administrațiile publice teritoriale (DGASPC, DAS, SPAS) erau depășite de complexitatea și volumul cazurilor”.
Altfel spus:
- spitalele admit că au folosit aceste azile neautorizate ca „soluție socială”;
- arată cu degetul spre DGASPC, DAS, SPAS, declarate „depășite”;
- transformă în „plasă de urgență” un loc pe care Avocatul Poporului îl descrie ca pe o colonie, nu ca pe un centru.
Ce spune legea și ce face sistemul: Renate Weber insistă că transferurile sunt ilegale
Dincolo de justificările umanitare sau de discursul despre lipsa de capacitate a statului, legea este clară. Renate Weber subliniază ferm:
„Spitalele nu au voie să transfere către un centru care funcționează fără autorizație. Noi le-am trimis niște adrese și le-am rugat să nu mai trimită oamenii în centre neautorizate, pentru că nu este firesc.”
Așadar:
- centrele lui Pașca funcționau fără autorizațiile necesare;
- spitalele nu aveau dreptul legal să trimită pacienți acolo;
- totuși, au făcut-o în mod repetat, suficient cât să se contureze o „practică” recunoscută de Avocatul Poporului.
Weber insistă că aceste transferuri sunt ilegale, nu doar moral discutabile. Nu este o simplă problemă administrativă, ci încălcarea directă a normelor privind protecția persoanelor vulnerabile.
De la stradă la colonie: rolul Poliției în lanțul complicităților
Elementul cel mai grav din tot acest tablou rămâne implicarea Poliției. Avocatul Poporului consemnează că „chiar Poliția lua oameni de pe stradă din mai multe locuri din țară, chiar locuri foarte îndepărtate, trimițându-i acolo”.
Acest mecanism transformă:
- Poliția, din garant al drepturilor, într-un agent de selecție și transport al oamenilor nedoriți din spațiul public;
- azilele lui Pașca, din inițiativă „caritabilă”, în destinație finală pentru cei pe care sistemul nu vrea să-i mai vadă;
- vulnerabilitatea socială, într-un fel de „vină” sancționată prin dispariție administrativă la marginea țării.
În loc de intervenție socială reală și soluții legale, statul a creat un circuit informal, în care oamenii au fost tratați ca niște cazuri de „mutat” dintr-un loc în altul, fără control, fără transparență și fără garanții.
Concluzie incomodă: când statul își transformă rușinea în „practică de lucru”
La un an de la controale, mărturiile și documentele strânse de Avocatul Poporului construiesc o concluzie pe care Renate Weber o formulează explicit: autoritățile nu au fost doar pasive, ci „cumva complice” la ceea ce se întâmpla în azilele lui Pașca.
Imaginea care rămâne este aceea a unui stat care:
- își pasează pacienții neconvenabili către centre neautorizate;
- folosește ambulanța și echipajele de Poliție pentru a „reloca” oameni;
- lasă administrațiile locale să se declare depășite;
- acceptă, prin tăcere sau chiar prin practică, existența unei „colonii” în loc de centru legal de îngrijire.
Faptul că Avocatul Poporului a fost nevoie să reamintească, în scris, că spitalele nu au voie să trimită oameni în centre neautorizate arată nu doar o problemă juridică, ci o deformare profundă a modului în care instituțiile înțeleg ce înseamnă drepturi, demnitate și responsabilitate. (Irinel I.),.
-
Exclusivacum 3 zileGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 2 zileInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 2 zileHipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping
-
Exclusivacum o ziGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
-
Exclusivacum 4 zileNu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum 4 zileRepublica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor



