Featured
Penalizări uriașe pentru plata întârziată a facturilor
Comisia Europeană vrea să îngroape și ce a mai rămas din economia românească. Potrivit unei propuneri de Regulament, orice întârziere la plata facturilor între firme și între autorități publice și companii va fi taxată, obligatoriu, cu o dobândă de 8%, plus o taxă de compensare pentru recuperarea sumelor. Chiar și Senatul României a atras atenția că aplicarea unui asemenea regulament ar avea un efect negativ asupra economiei, în general, și asupra mediului de afaceri, în special.
Propunerea de Regulament privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, inițiată de Comisia Europeană, respectă principiul subsidiarității, dar nu respectă principiul proporționalității, se arată într-o Hotărâre a Senatului României, publicată în Monitorul Oficial.
”Atragem atenția că prezenta propunere de regulament (Late Payment Regulation) va avea efect negativ asupra economiei, în general, respectiv asupra mediului de afaceri, în special”, se arată în Hotărârea Senatului. Regulamentul propus de Comisia Europeană se va aplica plăților efectuate în cadrul tranzacțiilor dintre întreprinderi sau între întreprinderi și autorități publice, în cazul în care autoritatea publică este debitor, care conduc la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru remunerație, în care intră și proiectarea și execuția lucrărilor publice, construcții și lucrări de inginerie civilă. În schimb, regulamentul nu se va aplica în plățile pentru tranzacții cu consumatorii, plățile efectuate ca despăgubire pentru daune, inclusiv plăți de la firme de asigurari, precum și în plățile rezultate din obligații care pot fi anulate, amânate sau renunțate în cadrul sau în legătură cu procedura de insolvență sau proceduri de restructurare, inclusiv proceduri de restructurare preventivă.
Scadență de 30 de zile
Potrivit propunerii de regulament, în tranzacțiile comerciale, perioada de plată nu poate depăși 30 de zile calendaristice, de la data primirii facturii sau a unei cereri de plată echivalente de către debitor, cu condiția ca debitorul să fi primit bunurile sau serviciile. Aceasta perioadă se aplică atât tranzacțiilor dintre întreprinderi, cât și între autoritățile publice și întreprinderi. Aceeași perioadă de plată se aplică și furnizării produselor agricole și alimentare neperisabile în mod regulat și neregulat.
”În caz de întârziere a plății, debitorul este obligat să plătească dobânzi de întârziere, cu excepția cazului în care debitorul nu este responsabil pentru întârzierea plății. Dobânzile de întârziere se datorează automat de către debitor creditorului, fără ca creditorul să fie nevoie să trimită o reamintire. Creditorul nu poate renunța la dreptul său de a obține dobânzi de întârziere plată. Dobânda de întârziere începe să se acumuleze de la primirea de către debitor a facturii sau a unei cereri echivalente de plată sau de la primirea de către debitor a bunurilor sau serviciilor, și se acumulează până la plata sumei datorate. Dobânda de întârziere va fi egală cu rata de referință plus 8%”, se precizează în propunerea de regulament a Comisiei Europene.
Taxe de 50 de euro pe tranzacție
Mai mult, în cazul în care dobânda de întârziere a plății devine plătibilă, compensarea taxei pentru costurile de recuperare se datorează automat de către debitor către creditor și se ridică la o sumă fixă de 50 euro pentru fiecare tranzacţie comercială. Compensația forfetară este plătită de debitor creditorului ca o compensație pentru propriile cheltuieli de recuperare ale creditorului, fără necesitatea unui memento, iar creditorul nu poate renunța la dreptul său de a obține taxa de compensație forfetară.
”Pe lângă compensația forfetară, creditorul trebuie să aibă dreptul de a obține o compensație rezonabilă de la debitor pentru orice costuri de recuperare suportate din cauza întârzierii plății debitorului”, se mai arată în actul normativ european. În motivarea propunerii legislative, se invocă faptul că plățile întârziate nu sunt plăți efectuate în termenul convenit sau legal și afectează companiile din toate sectoarele și toate statele membre și, într-o măsură disproporționată, afectează grav IMM-urile. Totodată, cauza principală a întârzierii plăților este asimetria puterii de negociere între un client mare (debitor) și un furnizor mai mic (creditor), acest lucru ducând adesea la nevoia furnizorului de a accepta termeni și condiții de plată inechitabile. Pentru debitori, plata cu întârziere este o formă atractivă de finanțare care nu costă nimic pe debitor, dar are un cost pentru creditor, mai susține inițiatorul propunerii.
Exclusiv
Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”?
Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă de manual la TCO Dinamo, sub umbrela oficială a Ministerului Afacerilor Interne – Clubul Sportiv Dinamo. Pe 28.05.2026, instituția postează frumos, ca la carte, anunțul de concurs pentru un post de ofițer principal I la Serviciul Resurse Umane. Test scris, serios, programat pe 29.08.2026, ora 12:00 fix.
Peste 240 de candidați se înscriu, peste 90 sunt validați. Armata de aspiranți la carieră corectă în sistem se prezintă disciplinat, cu speranțe, pixuri și emoții.
Doar că, în loc de concurs, îi aștepta o demonstrație practică de „așa nu”, marca Dinamo.
Anunțul zice corpul P, realitatea zice corpul E: concurs sau vânătoare de săli?
În informarea oficială, locul de desfășurare a examenului este clar: corpul P al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală București. Frumos, academic.
În fapt, concursul se desfășoară într-o sală din corpul E.
Noroc că inteligența candidaților nu stă în litera de pe clădire, altfel se termina concursul la poartă.
Desigur, până aici „nimic grav”, doar încă o nepotrivire între ce scrie pe hârtie și ce se întâmplă în teren. România, ediția 2026.
Candidații la 11:45 în bănci, comisia la 14:30 în plimbare
Conform instrucțiunilor, candidații se prezintă, ca oamenii serioși, în săli la data de 29.08.2026, cel târziu la ora 11:45. Doar că, surpriză: comisia de concurs consideră că timpul curge altfel pentru ea. Membrii comisiei își fac apariția abia în jurul orei 14:30.
Explicația? Cu o seninătate demnă de stand-up:
s-ar fi reunit de la ora 06:00 dimineața pentru a elabora subiectele de concurs și… „s-a întârziat puțin”.
„Puțin” înseamnă aproape 3 ore peste programul anunțat, dar ce mai contează un detaliu, când candidații stau cuminți și tac…
Și totuși, aceste subiecte trebuiau pregătite în așa fel încât comisia să respecte propriul calendar. Dar când tu ești organizator, îți permiți luxul să fii și cauza și scuza.
Tragere la sorți „live”: candidat extras, plic desigilat, dar subiectele… lipsă
După scuzele de rigoare, un membru al comisiei anunță candidații că au fost întocmite două variante de subiecte. Democratic, nu? Un candidat trebuie să extragă una dintre variante, prin tragere la sorți.
Un candidat se oferă, comisia așază pe o masă plicurile cu variantele de teste, omul extrage un plic, se îndreaptă spre camera de monitorizare audio/video și arată clar: a fost extrasă VARIANTA II. Desigilează plicul, ca la carte.
Doar că… surpriză tehnică: operatorul camerei observă că plicul nu conține deloc varianta 2 de test. Conține, în schimb, grila de corectare a variantei nr. 2.
Altfel spus: grila de răspuns, înaintea subiectelor. „Mic” detaliu, dar complet interzis.
Comisia, în loc să repare gafă, o consfințește: „Dacă tot am desigilat grila, rămânem la varianta II”
Într-o lume normală, președintele comisiei și membrii ar fi reluat procedura de alegere a variantei de test, în condiții de legalitate, corectitudine și transparență.
În lumea TCO Dinamo, însă, se decide, de la sine putere, că testul scris va fi cel de la varianta II, cu argumentul antologic:
„Dacă tot a fost desigilat plicul cu grila de corectare pentru varianta 2, atunci va rămâne testul cu varianta II”.
Adică:
– s-a extras grila,
– nu s-au respectat regulile,
– dar nu-i nimic, „mergem așa”.
OMAI 140/2016? Un amănunt enervant pentru o comisie grăbită
Comisia pare să uite cu grație că există OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne – Anexa 3.
Articolul 361 spune clar:
„Art. 361 – (1) Varianta de subiecte care urmează să fie administrată se alege, prin tragere la sorţi, de unul dintre candidaţi sau, după caz, în situaţia în care comisia centrală de concurs a elaborat mai multe variante, de unul dintre reprezentanţii Corpului Naţional al Poliţiştilor sau ai organizaţiilor sindicale reprezentative, desemnaţi pentru a participa în calitate de observatori la această activitate. Aceasta se semnează de către preşedintele comisiei de concurs şi de către persoana care a efectuat extragerea.”
Cu alte cuvinte: se alege VARIANTA DE SUBIECTE, nu grila de corectare. Se respectă procedura. Se semnează. Se păstrează aparența de concurs cinstit, măcar.
Aici, în schimb, s-a „ales” grila, s-a sărit peste logica legii, iar procedura obligatorie a fost înlocuită cu o decizie unilaterală a comisiei, în văzul tuturor.
„Întâmplare nefericită” sau scenariu bine regizat? Candidații nu mai cred în coincidențe
Prin această mișcare, comisia de concurs a reușit performanța să lase impresia că incidentul nu este o simplă întâmplare izolată, ci ceva mult mai apropiat de o manevră premeditată.
Candidații au fost privați, de facto, de dreptul lor de a participa la o alegere reală a variantei de subiecte, așa cum prevede cadrul legal. Extragerea a devenit un spectacol de fațadă, în care plicul „norocos” conține nu subiectele, ci cheia lor.
Chiar și dacă, în cel mai indulgent scenariu, ar fi fost vorba de o eroare materială sau accidentală produsă anterior începerii probei, aceasta nu poate justifica înlocuirea unei proceduri obligatorii prevăzute de normele în vigoare cu decizia arbitrară a comisiei.
Incident „evaporat” din procesul verbal și confidențialitate făcută zob
Mai grav, se pare că acest incident nici măcar nu ar fi fost consemnat în procesul verbal întocmit de comisie. Adică, s-a întâmplat, au văzut oameni, a observat operatorul video, dar pe hârtie… liniște totală.
În plus, nicio persoană nu are voie să aibă acces la grila de răspuns înainte de finalizarea testului scris. Confidențialitatea este un principiu de bază, nu o opțiune.
Ori aici, grila de corectare a variantei II a fost desigilată în fața camerei, înainte de administrarea subiectelor, ceea ce face ca „principiul confidențialității” să devină o glumă amară.
În aceste condiții, noțiuni precum „egalitate de șanse” și „tratament echitabil” rămân doar sintagme frumoase în documente oficiale.
Sindicatul Sidepol cere MAI să se trezească: verificați camerele, documentele și anulați mascarada dacă e cazul
Pentru toate aceste motive, dar și pentru multe suspiciuni care decurg logic din ele, organizația sindicală Sidepol solicită conducerii Ministerului Afacerilor Interne să intervină de urgență.
Ce cere Sidepol, concret:
- verificarea imaginilor de pe camerele de monitorizare;
- analizarea documentelor întocmite de comisia de concurs;
- identificarea eventualelor vicii de procedură care țin de încălcarea regulilor de organizare a concursului;
- iar dacă se confirmă aceste nereguli, anularea concursului.
Aceste verificări trebuie făcute cu celeritate, înainte de afișarea rezultatelor finale, nu după ce totul este „consfințit” pe hârtie și încarcerat în birocrație.
Legalitate, imparțialitate, transparență, egalitate de tratament – principii de afiș sau reguli reale?
Sindicatul Sidepol amintește că tot acest demers nu este o simplă formalitate sindicală, ci o încercare de a reaminti MAI-ului propriile principii:
- legalitate,
- imparțialitate,
- transparență,
- egalitate de tratament între candidați.
Întrebarea care rămâne:
La TCO Dinamo, a fost organizat un concurs pentru un post sau un exercițiu de creativitate în ocolirea regulilor?
Răspunsul, dacă MAI îndrăznește să îl caute în camerele video și în documentele reale, nu doar în hârtiile cosmetizate, s-ar putea să doară mai tare decât orice pamflet. (Cerasela N.).
Anchete
Două judecătoare de la Curtea de Apel Galați s-au răzgândit și nu mai vor să iasă la pensie
Două magistrate de la Curtea de Apel Galați au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii revocarea hotărârilor prin care le fuseseră aprobate cererile de pensionare, relatează publicația Lumea Justiției.
Este vorba despre judecătoarele Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor, care au cerut Secției pentru judecători a CSM să revină asupra deciziilor adoptate la 18 iunie 2026. Prin hotărârile nr. 1411 și 1412, Consiliul aprobase încetarea activității celor două magistrate prin pensionare.
Ulterior, acestea și-au schimbat opțiunea și au solicitat revocarea hotărârilor, dorind să rămână în sistemul judiciar.
CSM analizează cererile joi
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să analizeze cererile formulate de Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor în ședința programată joi, 3 septembrie 2026.
În cadrul ședinței, membrii Secției vor decide dacă aprobă revocarea hotărârilor de pensionare sau dacă mențin deciziile adoptate în luna iunie.
Până la pronunțarea CSM, cele două magistrate beneficiază de prezumția de legalitate a demersului formulat, iar soluția finală va aparține Secției pentru judecători. (Irinel I.).
Administratie
Grup infracțional specializat în traficul ilegal de țigarete, destructurat. Peste 6,3 milioane de țigarete, indisponibilizate
Polițiștii de frontieră, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în cooperare cu Europol, au desfășurat, în perioada 29–30 august 2026, o amplă operațiune pentru destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în traficul ilegal de țigarete.
În cadrul acțiunii au fost efectuate 22 de percheziții domiciliare și 26 de percheziții asupra unor autovehicule. Șase persoane au fost reținute, iar peste 6,3 milioane de țigarete au fost indisponibilizate.
Țigarete ascunse în autocamioane cu mărfuri alimentare
Operațiunea a inclus activități investigative complexe, precum și realizarea unui flagrant. În seara zilei de 29 august, în jurul orei 21:30, polițiștii au oprit în trafic un autoturism și un autocamion care intraseră în România prin zona municipiului Giurgiu.
În urma verificărilor, în compartimentul de marfă al autocamionului a fost descoperită o cantitate importantă de țigarete, disimulată într-un transport legal de ceapă.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi introdus țigaretele în România pe la frontiera cu Bulgaria, folosind autocamioane cu temperatură controlată. Produsele accizabile ar fi fost ascunse sub mărfuri precum ceapă, portocale și pepeni.
Transporturile ar fi fost însoțite de autovehicule antemergătoare, folosite pentru supravegherea traseului și semnalarea eventualelor controale ale autorităților.
Peste 70 de milioane de țigarete, introduse în țară din 2025
Investigația, desfășurată pe parcursul a aproximativ șase luni, a vizat un grup format din cetățeni români și moldoveni. Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2025, gruparea ar fi introdus în România peste 70 de milioane de țigarete provenite din contrafacere și din spațiul extracomunitar.
Ulterior, țigaretele ar fi fost depozitate temporar în județele Teleorman, Neamț și Botoșani, apoi distribuite și comercializate pe piața neagră.
Perchezițiile au avut loc în județele Teleorman, Neamț, Bacău, Vaslui, Botoșani, Iași și Giurgiu, precum și în municipiul București.
Prejudiciu estimat la peste 62,5 milioane de lei
În urma activităților desfășurate în perioada 29–30 august au fost indisponibilizate 6.337.197 de țigarete și alte mijloace materiale de probă. De asemenea, nouă autovehicule au fost ridicate în vederea instituirii unor măsuri asigurătorii.
Pe parcursul documentării activității infracționale au mai fost indisponibilizate 7.199.780 de țigarete.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la aproximativ 62.592.943 de lei, echivalentul a circa 11.941.826 de euro.
Cercetările continuă pentru constituirea unui grup infracțional organizat și deținerea sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, nemarcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita de 10.000 de țigarete.
Ancheta urmărește stabilirea întregii activități infracționale, identificarea tuturor persoanelor implicate și dispunerea măsurilor legale.
Măsurile dispuse reprezintă etape ale procesului penal și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție. (Sava N.),.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 23 de oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum o ziCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?



