Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova

Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova în poligon de împușcat norii și de batjocorit fermierii

SNACP trage cu rachete în nori, fermierii trag linie la pierderi, iar instituțiile trag de timp. Iar Florin Diaconu semnează personal certificatul de „Nu știm, nu avem, nu monitorizăm”.

De la „apărarea culturilor” la executarea lor pe timp de pace

Pe hârtie, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) e prezentat ca scut climatic pentru agricultură. În realitate, în Prahova, avem un „experiment meteorologic” derulat cu muniție chimică, fără acte, fără monitorizare, fără rușine.

Trei investigații ale publicației „Incisiv de Prahova” au documentat deja:

• conflictul de interese obscen: Electromecanica SA – proiectant, fabricant și beneficiar al sistemului;
• folosirea iodurii de argint după un studiu din 2007, trunchiat, vechi și refolosit ca „Biblie științifică” pentru orice abuz ulterior;
• „Consiliul Consultativ” fantomă, care există doar în PowerPoint și prin comunicate;
• fermieri care se uită neputincioși cum li se usucă ogoarele sub norii „mitraliați științific” – o secetă nu doar climatică, ci tehnologică, fabricată cu rachete.

Pe celălalt front, „Incisiv de Prahova” a arătat cum Prahova este sufocată de:

• mafia petrolului și a deșeurilor toxice (VEGA, Ecomaster, Oil Depol & compania),
• un sistem de protecție de mediu condus de Florin Diaconu (APM/DJM Prahova) și dublat „în teren” de Dana Tudorache (Garda de Mediu),
• o rețea de tip mafie care îngroapă gudroane, incendiază deșeuri și îneacă râuri și pânze freatice în substanțe toxice, cu parafa statului pe fiecare hârtie.

Toate astea păreau deja suficient de grave. Apoi au apărut fermierii.

Fermierii se ridică: două memorii grele cât un dosar penal

În aprilie 2026, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova (președinte: Adrian Mocanu) a zis „Gata cu vrăjeala!” și a trimis două memorii-beton:

• Memoriu nr. 67/03.04.2026 – către Garda de Mediu – Comisariatul Prahova
• Memoriu nr. 68/03.04.2026 – către Agenția pentru Protecția Mediului / Direcția Județeană de Mediu Prahova (ANPM)

Documentele, obținute și prezentate de „Incisiv de Prahova”, nu sunt simple petiții. Sunt un rechizitoriu tehnic, juridic și moral împotriva întregului experiment cu iodură de argint din județul Prahova.

Fermierii cer, punctual, negru pe alb:

1. Cine e titularul activității?
   • Cine e operatorul care lansează rachetele antigrindină în Prahova?
   • Cine este beneficiarul real? Cine produce, cine comandă, cine împușcă norii?
2. Actele de reglementare:
   • Ce acorduri de mediu, autorizații, avize, decizii de încadrare și alte „binecuvântări” legale există pentru:
     • lansarea rachetelor,
     • utilizarea iodurii de argint și a altor compuși activi,
     • infrastructura (puncte de lansare, depozite, drumuri de acces etc.)?
   • Pentru fiecare: număr, dată, titular, perioadă de valabilitate, condiții, monitorizări obligatorii.
3. Compoziția chimică și cantitățile:
   • Ce conțin, exact, rachetele antigrindină folosite în Prahova?
   • Ce cantități de iodură de argint și alți compuși au fost:
     • achiziționate,
     • lansate în atmosferă,
     • pe ani, pe campanii, pe puncte de lansare?
4. Monitorizarea mediului (sol, apă, aer, biodiversitate):
   Fermierii cer explicit:
   • analize de sol înainte și după campanii;
   • analize de apă subterană și de suprafață;
   • investigații privind:
     • persistența iodurii de argint în mediu,
     • acumularea în sol, apă, plante, culturi agricole și organisme acvatice,
     • transferul în lanțul trofic și riscul pentru siguranța alimentară,
     • efecte asupra biodiversității, polenizatorilor, microorganismelor din sol și habitatelor locale.
5. Precipitațiile și „efectul real” al rachetelor:
   • Au existat măsurători la sol care să arate, cu aparate reale, nu cu lozinci, câtă ploaie a căzut în zonele „tratate” cu rachete?
   • S-au folosit echipamente de măsurare, s-au făcut statistici, s-au păstrat datele?
   • Există studii independente care să arate dacă sistemul chiar protejează culturile sau doar produce o secetă dirijată?
6. Control documentar și de fond:
   Fermierii cer Gărzii de Mediu și DJM Prahova:
   • să verifice existența și legalitatea actelor,
   • să controleze corectitudinea datelor declarate,
   • să verifice dacă au fost respectate condițiile impuse,
   • să dispună măsuri de remediere, sancțiuni, chiar suspendarea sau încetarea activității, dacă este cazul.

Pe scurt: fermierii întreabă, foarte politicos, dar letal:
„Ce naiba trageți în norii de deasupra noastră și în baza a ce lege?”

Răspunsul oficial: Statul ridică din umeri și semnează

Răspunsul vine prompt, printr-un document care ar trebui înrămat într-un manual de „Așa NU se face protecția mediului”.

Direcția Județeană de Mediu Prahova (ANPM – DJM Prahova), condusă de binecunoscutul Florin Diaconu, emite:

IMG_20261009_0001

• Adresa nr. 5878/07.04.2026
• Către: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova
• Obiect: „Solicitare informații privind acte de reglementare și monitorizarea concentrației iodurii de argint în sol și ape”

Și ce spune, în esență, documentul semnat Florin Diaconu?

1. Există un singur act vechi de când dinozaurii:
   • În 2002 a fost emis un „Acord de mediu” nr. PH-644 din 24.08.2002,
   • pentru „Construirea și amplasarea obiectivului: Punct lansare rachete antigrindină” și anexe.
   • Acord valabil până la 24.08.2005.
     Cu alte cuvinte: statul admite că baza juridică actuală a sistemului în Prahova e o hârtie de acum 24 de ani, expirată acum 19 ani.
2. „Nu am emis nicio autorizație de mediu” – recunoaștere oficială:
   • Instituția declară negru pe alb că nu a emis nicio autorizație de mediu pentru activitatea desfășurată de Sistemul Național Antigrindină pe teritoriul județului Prahova.
3. „Nu deținem documente despre funcționare și impact”:
   • DJM Prahova afirmă că nu deține „niciun fel de documente/informații” despre:
     • funcționarea sistemului în județ,
     • influența acestuia asupra factorilor de mediu.
4. „Nu facem analize de iodură de argint”:
   • Laboratorul DJM Prahova nu prestează servicii de analiză a concentrațiilor de iodură/ioni de argint în sol și ape.
5. „Nu avem studii, nu avem date, nu avem nimic”:
   • Instituția admite că nu deține date sau studii privind acumularea iodurii de argint în zonele unde se lansează rachetele antigrindină în Prahova.

Ștampila, semnătura și antetul Ministerului Mediului sunt puse frumos. Adevăratul conținut adresei nr. 5878/07.04.2026 este însă următorul rezumat brutal:

„Tragem de ani de zile cu rachete în nori, dar noi – instituția de mediu – nu avem autorizații la zi, nu monitorizăm ce pică în sol și în apă, nu știm câtă iodură de argint se acumulează și n-am catadicsit să facem niciun studiu. Semnat: Director, Florin Diaconu.”

SNACP în Prahova: sistem „național” cu acte expirate și responsabilitate ZERO

Prin acest răspuns, Diaconu confirmă o nouă dimensiune a scandalului:

• SNACP funcționează în Prahova într-un vid de reglementare:
  – se invocă un acord de mediu din 2002, valabil până în 2005, pentru niște construcții,
  – dar nu există nicio autorizație de mediu actuală pentru activitatea propriu-zisă de lansare de rachete și de folosire a iodurii de argint.
• Nu există monitorizare oficială a impactului chimic:
  – nici solul, nici apele, nici ecosistemele nu sunt monitorizate pentru acumularea iodurii de argint;
  – nu există studii, nu există evaluări post-implementare, nu există traseu clar al substanțelor.
• Nu există trasabilitate pentru cantitățile de iodură de argint:
  – nimeni nu spune oficial câte tone au fost aruncate deasupra Prahovei;
  – totul se bazează pe „crede și nu cerceta”.
• Nu există garanții pentru sănătatea populației și pentru siguranța alimentară:
  – deși fermierii cer explicit să li se spună ce se acumulează în sol, în plante, în apă și în vinul și pâinea care ies din aceste culturi.

În paralel, aceiași fermieri au fost prăduiți de secetă tehnologică:
norii sunt „împroșcați”, ploaia dispare, culturile crapă în bătaia soarelui, iar statul, prin DJM Prahova, recunoaște că nu are nici măcar instrumentarul minim de a spune „Da, sunteți în siguranță”.

Florin Diaconu – directorul care nu știe, nu vede, nu aude

În investigațiile anterioare, „Incisiv de Prahova” a arătat cum:

• Florin Diaconu a patronat, prin APM/DJM Prahova, o schemă de protejare a operatorilor extrem de poluanți:
  – rampa Ecomaster de la Ariceștii Rahtivani,
  – rafinăria VEGA,
  – Oil Depol și alți „campioni” ai gudroanelor arse,
  – deversări în pârâul Dâmbu, contaminări de pânză freatică, incendii suspecte.
• Din biroul lui Diaconu au ieșit autorizări, tăceri, omisiuni și „ochi închiși” pe bandă rulantă, în timp ce comunitățile respirau fum și duhoare, iar apa se transforma în cocktail chimic.

Acum, același personaj:

• afirmă, ca director al DJM Prahova, că nu știe nimic despre un sistem de rachete antigrindină care trage de ani de zile în nori deasupra județului;
• recunoaște că nu a emis nicio autorizație de mediu,
• admite că nu deține nicio monitorizare a iodurii de argint în sol și ape.

În orice stat normal, un asemenea document ar declanșa:

• anchetă penală pentru neglijență în serviciu, abuz și fals în declarații oficiale;
• suspendarea sistemului până la clarificarea situației;
• controale de urgență în teren, măsurători, analize, informarea populației.

În Prahova, în schimb, Florin Diaconu își pune liniștit semnătura, ca și cum ar confirma meniul zilei la cantină:
„Astăzi servim iodură de argint în nor, fără factură, fără monitorizare, fără autorizație, poftă bună, fermierilor!”

Garda de Mediu – partener de tăcere în „protecția” împotriva adevărului

Memoriile fermierilor se duc și la Garda de Mediu Prahova, aceeași instituție care:

• a închis ochii la bombe ecologice evidente,
• a mimat controale la firme care poluează ca-n anii ’80,
• a protejat concomitent și deșeuri toxice, și rafinării, și amenzi de formă.

Sub conducerea Danei Tudorache, Garda de Mediu Prahova fusese deja descrisă de „Incisiv de Prahova” ca:

• un fel de club privat pentru grătare, alcool și aranjamente,
• locul unde „specialiștii” adevărați sunt epurați,
• iar în schimb sunt promovați oamenii buni la semnat hârtii, nu la verificat poluatori.

Memoriile fermierilor cer explicit:

• control documentar,
• verificarea actelor de reglementare,
• sancțiuni, măsuri de remediere,
• chiar sesizarea altor autorități dacă se constată nelegalități.

Este practic, un test direct:
Garda de Mediu se ocupă de protecția mediului sau de protecția combinațiilor?

„Laboratorul” Prahova: iodură în nori, gudroane în pământ, bani în buzunare

Dacă adunăm toate piesele puzzle-ului, obținem imaginea completă:

1. SNACP în Prahova – lansează rachete cu iodură de argint în atmosferă, fără autorizații de mediu la zi, fără monitorizare reală a impactului și fără studii privind acumularea în sol și apă.
2. Mafia deșeurilor și a petrolului – operează sub protecția acelorași instituții (APM/DJM, Garda de Mediu), care se prefac că nu văd:
   • gropile cu gudroane,
   • incendiile „accidentale” care rezolvă deșeurile peste noapte,
   • râurile transformate în canal colector.
3. Instituțiile de control – conduse de oameni ca Florin Diaconu și Dana Tudorache, se dovedesc:
   • vigilente doar când e vorba să blocheze adevărul,
   • oarbe când vine vorba de poluanți și arme climatico-chimice improvizate.
4. Fermierii și comunitățile locale – devin cobai:
   • li se usucă ogoarele în timp ce statul le promite „protecție antigrindină”;
   • respiră aer contaminat de poluatori licențiați;
   • beau apă despre care nimeni nu știe oficial câte straturi de chimicale conține.

Noul element-cheie: recunoașterea oficială a HAOSULUI

Elementul de maximă noutate adus de documentele ferme ale Asociației Producătorilor Agricoli și de răspunsul DJM Prahova este următorul:

• Nu mai vorbim doar de suspiciuni, investigații jurnalistice și mărturii.
• Avem acum un document oficial – adresa nr. 5878/07.04.2026 – în care Direcția Județeană de Mediu Prahova:
  • confirmă lipsa autorizațiilor de mediu pentru SNACP în județ,
  • confirmă lipsa monitorizării iodurii de argint în sol și apă,
  • confirmă lipsa oricăror studii privind acumularea și efectele acesteia.

Acest document, comparat cu:

• retorica triumfalistă despre „protejarea agriculturii prin rachete antigrindină”,
• milioanele cheltuite pe sistem, infrastructură și muniție,
• seceta tehnologică resimțită de fermieri,

transformă Prahova într-un:

„Laborator național de experiment climatic, toxicologic și economic, derulat fără consimțământul subiecților, fără protocoale științifice și fără minimă supraveghere a mediatorului numit ‘stat’.”

În loc de concluzie: pamflet amar pe care nimeni nu-l mai poate contrazice

În lumina noilor documente, povestea arată așa:

• SNACP trage cu iodură de argint în nori pe baza unui acord de mediu expirAT DE 19 ANI.
• DJM Prahova, condusă de Florin Diaconu, recunoaște senin că:
  • nu are autorizații,
  • nu are monitorizare,
  • nu are studii despre ce se întâmplă cu iodura de argint.
• Garda de Mediu, cu Dana Tudorache în schemă, mimează „apărarea mediului” la pachet cu „apărarea poluatorilor” și acum e pusă în fața probei de foc de către fermieri.
• Fermierii, prin Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, sunt primii care au curajul să spună instituțiilor în față, oficial, cu număr de înregistrare:
  „Vrem să știm ce experiment faceți pe terenurile, apele și viața noastră.”

Și tocmai de aceea, combinația:

• investigațiile „Incisiv de Prahova”
• plus memoriile nr. 67 și 68/03.04.2026
• plus adresa DJM Prahova nr. 5878/07.04.2026, semnată de Florin Diaconu

reprezintă nu doar un dosar jurnalistic, ci un act de acuzare publică împotriva:

• Sistemului Național Antigrindină,
• mafiei deșeurilor petroliere,
• Direcției Județene de Mediu Prahova,
• Gărzii de Mediu Prahova,
• și întregii structuri care a permis ca un județ întreg să fie folosit ca poligon și groapă de gunoi chimică.

Prahova nu mai este doar „laboratorul unui dezastru național”, cum îl descriau investigațiile inițiale.
Prin aceste noi documente, Prahova devine proba materială A într-un proces pe care România reală îl deschide împotriva României de carton.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid

Tunul de aur de la IAR Brașov: cum sari de la 4.720 la 20.400 de lei ca și cum ai apăsa un buton

La IAR Brașov nu mai vorbim de management, ci de un șantier de jaf organizat pe bani publici, prezentat frumos ca „administrare profesionistă”. Indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație au explodat cu peste 330%, de la 4.720 de lei la 20.400 de lei brut pe lună, cu binecuvântarea Adunării Generale a Acționarilor.

Această „minune financiară” nu este un accident, ci simptomul unei boli generalizate: folosirea unei companii strategice din industria națională de apărare drept pușculiță de partid, în timp ce opinia publică este tratată ca un dușman care nu trebuie să afle nimic.

În spatele acestor sume obscene pentru sinecuriști, în timp ce România își numără fiecare leu pentru dotările armatei, se ascunde o inginerie administrativă cinică, croită în birourile Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), condus de ministrul Irineu Darău. O schemă pe care redacția Incisiv de Prahova o consideră un atentat la siguranța națională, câtă vreme resurse vitale ale unei companii din apărare sunt canalizate spre clientelă politică, nu spre capacitatea de apărare a statului.

Darius-Georgel Vodă: omul-orchestră între ANFP și IAR Brașov, cu buzunarele perfect acordate

În centrul acestei construcții toxice îl găsim pe Darius-Georgel Vodă – un personaj-cheie într-o piesă de teatru murdar, în care statul român joacă rolul prostului de serviciu.

Pe de o parte, Vodă este bine înfipt în Consiliul de Administrație de la IAR Brașov, unde profită direct de majorarea uluitoare a indemnizațiilor. Pe de altă parte, în calitate de secretar general adjunct la ANFP (Agenția Națională a Funcționarilor Publici), el se află în inima mecanismului care avizează și validează funcțiile publice din ministere.

Adică, pe românește: omul care stă la robinetul funcțiilor publice este și beneficiar de posturi grase în companii de stat. Un conflict de interese uriaș, denunțat public și care miroase a rețea de influență, nu a administrație modernă.

HG 777/2026: cum se croiește o organigramă-covor roșu pentru un director „de viitor”

Recent, prin HG nr. 777/2026 de reorganizare a MEAT, conducerea „reformistă” a ministerului – în frunte cu Irineu Darău și cu secretarul general Adriana Miron – a desenat o organigramă cu bătaie lungă și interes scurt: să-l protejeze și să-i asigure lui Darius-Georgel Vodă un post călduț de director în MEAT.

Postul pe care îl avea blocat nu a dispărut, ci a fost „rebranduit” printr-o arhitectură birocratică menită să servească unor interese precise. Ministerul a fost tratat ca o moșie personală, unde funcțiile se blochează și se deblochează după nevoile găștii de la vârf, nu după criterii de competență și interes public.

În loc ca MEAT să devină motor de economie, antreprenoriat și turism, este transformat într-o uzină de aranjamente politice, în care pixul și parafa decid cine devine „director de carton” pe salarii uriașe, plătite din banii contribuabililor.

Reorganizarea cu cântec: contestată în instanță, ignorată de instituțiile care ar trebui să vegheze

Această „reformă” marca Darău–Miron nu a trecut neobservată. Dimpotrivă, a provocat revoltă până și în interiorul ministerului. Angajați de carieră, umiliți și dați la o parte pentru a face loc clientelei politice, au atacat în instanță HG nr. 777/2026, la Curtea de Apel.

Mai mult, inclusiv PSD a atacat în instanță această reorganizare, acuzând un abuz administrativ evident. Acolo unde ar trebui să vedem profesionalism și respect pentru lege, avem combinații și improvizații croite în birouri politice.

În tot acest timp, ministrul Irineu Darău păstrează o tăcere grea, aproape sfidătoare. Nu explică de ce o companie strategică din industria națională de apărare, precum IAR Brașov, este transformată într-un bancomat pentru sinecuriști cu indemnizații de 20.400 de lei. Nu explică nici cum se împacă aceste „reforme” cu siguranța națională, cu logica bunului-simț sau cu promisiunile „useriste” de meritocrație și transparență.

Stat paralel cu statul de drept: când ANFP devine unealta propriilor aranjamente

Cazul Darius-Georgel Vodă scoate la iveală un tipar periculos: un înalt funcționar de la ANFP, instituția care trebuie să asigure legalitatea și corectitudinea numirilor în funcții publice, ajunge să fie implicat exact în avizarea unor structuri și posturi din care el însuși ar beneficia.

Conform documentelor și informațiilor analizate de Incisiv de Prahova, vorbim despre o situație în care același personaj participă la jocul prin care se configurează funcții, se validează posturi, iar apoi aceeași zonă de influență îl proiectează în poziții executive grase și în consilii de administrație cu indemnizații nesimțite.

Este o arhitectură de putere în care ANFP, în loc să fie gardianul funcției publice, riscă să devină instrumentul prin care se consfințesc aranjamentele de culise, cu binecuvântarea tăcută a conducerii MEAT.Caracatița MEAT: instituții paralizate, banul public jupuit, siguranța națională pusă la mezat.

(0) Hotararea AGOA nr 07 – 06.10.2026 aprobare indemnizatii administratori proiect IAR SA

2026.01.27 CV Darius-Georgel VODA ANONIMIZAT

2026.08.24 situatie administratori si director general + financiar IAR SA

Adresa AMEPIP 7201 16.06.2026 IAR Brasov raspuns avizare indemnizatii membrii CA

Rezultatul? O veritabilă caracatiță politico-administrativă.

Instituțiile care ar trebui să intervină – Curtea de Conturi, Agenția Națională de Integritate, Parchetul, structurile de control intern – par paralizate sau se fac că nu văd. Când avem de-a face cu companii din domeniul apărării, tăcerea și complicitatea nu mai sunt doar rușinoase: devin periculoase pentru siguranța națională.

În timp ce cariera funcționarilor profesioniști este călcată în picioare, iar regulile sunt răsucite pentru a servi unui grup restrâns, cetățenii și economia reală plătesc nota de plată.

„Reforma” de fațadă Darău–Miron–Vodă: subțire în rezultate, grasă la indemnizații

Așa-zisa reformă promovată de echipa Darău–Miron–Vodă se dovedește, în fapt, o operațiune de redistribuire a banilor publici către o elită politică de carton, sub masca „modernizării instituționale”.

În timp ce România are nevoie disperată de investiții reale în apărare, infrastructură și economie productivă, dinspre MEAT vin semnale de genul:

• organigrame croite pe persoană fizică;
• funcții blocate și deblocate după interese;
• companii strategice transformate în hrănitoare de sinecuri;
• majorări halucinante de indemnizații în consilii de administrație.

Toate acestea, în timp ce discursul oficial vorbește despre „transparență”, „profesionalizare” și „eficientizare”.

Nota de plată pentru „statul capturat”: o plătim toți

Până când justiția și instituțiile de control vor decide să își facă treaba real, nu doar declarativ, România rămâne captivă într-un sistem în care:

• statul este tratat ca un butic de partid;
• companiile din industria de apărare sunt folosite ca pușculițe pentru clientela politică;
• siguranța națională este pusă pe ultimul loc, după indemnizațiile de 20.400 de lei ale unor sinecuriști cu carnet de partid.

Investigația Incisiv de Prahova arată că nu vorbim doar despre un „tun” la IAR Brașov, ci despre un model de stat paralel, cocoțat pe bani publici, pentru care interesul național este doar un decor de campanie.

Pamflet sau nu, realitatea descrisă aici este una care ar trebui să scoată din amorțeală nu doar opinia publică, ci și instituțiile obligate prin lege să apere statul, nu caracatița care îl sugrumă. Vom reveni . (Cristina T.).

Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de AI. Este, așa cum precizează Sindicatul Europol, singurul grup „sanitar” pus la dispoziția polițiștilor din cadrul a două structuri ale IPJ Teleorman.

„Grup sanitar” pentru criminaliști și mascați, decor de coșmar pentru oricine altcineva

În acest loc „select” își fac nevoile, zi de zi, polițiștii de la structura criminalistică și cei din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale. Aceiași oameni pe care îi vrem impecabili când merg la locul crimei sau la intervenții de risc maxim, sunt trimiși să își calce demnitatea în picioare, intrând într-un spațiu care arată mai degrabă a focar de infecție decât a toaletă de instituție a statului.

„Nu au niciun vișin în curte”, ar spune ironic Europol, dacă n-ar fi pur și simplu tragic: acesta este singurul loc unde pot merge la toaletă.

Când îți mănâncă pielea doar uitându-te la poze

Dacă doar uitându-vă la imagini simțiți un val de dezgust, dacă vă mănâncă pielea și aveți reflexul să vă spălați pe mâini doar pentru că ați privit câteva secunde, încercați să vă imaginați cum este pentru polițiștii care folosesc zilnic acest spațiu.

Demnitatea? La zero. Stima de sine? Sub podeaua crăpată, acolo unde se scurge tot ce nu vrei să vezi într-o instituție publică.

Obiectele sanitare sunt crăpate și mizere, elementele ceramice au căzut, instalația de alimentare cu apă a rezervoarelor nu funcționează, iar serviciile de curățenie nu au existat niciodată. Niciodată. Nu din când în când, nu „insuficient”, ci zero.

Bombă biologică la parter, confort VIP la etaj

Sindicatul Europol numește acest loc exact așa cum este: o bombă bacteriologică. O bombă lăsată să ticăie fix acolo unde ar trebui să lucreze oameni ai legii, nu cobai de laborator.

Dar stați liniștiți, nu toată lumea trăiește în mizerie.

La etajul unde are birourile conducerea, brusc, România intră în Uniunea Europeană:

• există apă caldă la robinet
• toaleta este curățată de femeia de serviciu de trei ori pe zi
• iar grupul sanitar este folosit exclusiv de inspectorul-șef.

Jos, polițiștii își calcă în picioare sănătatea și demnitatea. Sus, se trăiește „civilizat”, cu igienă și ritualuri de curățenie demne de hotel de protocol. Aceeași instituție, două lumi paralele.

Umilința nu face parte din fișa postului

În fața acestei situații, Sindicatul Europol îi încurajează pe polițiști să nu mai accepte asemenea umilințe și să sesizeze de fiecare dată când sunt supuși unor tratamente inumane. Pentru că nu mai vorbim doar de disconfort, ci de încălcarea flagrantă a dreptului la sănătate și la condiții de muncă decente.

Nu poți cere respect de la cetățeni când tu îți lași propriii oameni să intre zilnic într-un focar de infecție. Nu poți vorbi despre „prestigiul uniformei” când cei care o poartă sunt trimiși la o toaletă care ar face de rușine și o clădire abandonată.

Când autoritățile tac, rămâne să vorbească microbii

Sindicatul Europol anunță că a sesizat Direcția de Sănătate Publică și Direcția Medicală, solicitând închiderea acestor spații insalubre până la remedierea tuturor deficiențelor.

Adică exact ce ar fi trebuit să ceară, demult, conducerea IPJ Teleorman.
Dar acolo unde lipsesc responsabilitatea, rușinea și minima empatie, cresc mucegaiul, bacteriile și umilința. (Cerasela N.).

Sursa: Sindicatul Europol (sesizare publică privind condițiile insalubre de la grupul sanitar folosit de polițiștii IPJ Teleorman).