În data de 05.12.2023, a avut loc, la Bruxelles, Belgia, secțiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. România a fost reprezentată de către domnul Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne.

Pe agendă au figurat subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen, Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România (informare), Pactul privind migrația și azilul, Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, azil și migrație: dimensiunea externă, consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei – securitate internă, implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, combaterea provocărilor de securitate: evaluare de către Consiliul consultativ de informații, Recomandarea Consiliului referitoare la un plan privind infrastructura critică.

În ceea ce privește subiectul referitor la starea generală a spațiului Schengen, ministrul român al Afacerilor Interne a apreciat calitatea Barometrului Schengen, subliniind că autoritățile române analizează cu toată seriozitatea informațiile incluse, dar mai ales pe cele care arată unde trebuie să se lucreze în continuare. A pus accent pe importanța verificărilor sistematice în bazele de date europene și pe pregătirea personalului care folosește sistemele europene. În mod cert, interoperabilitatea sistemelor va simplifica mult activitatea polițiștilor din teren, de aceea, este foarte important să continuăm cu calendarul de operaționalizare a sistemelor europene de informații. Referitor la aspectele de returnare a evidențiat importanța continuității procesului și eliminarea lacunelor, inclusiv de ordin legislativ, ce pot fi exploatate de cetățeanul terț subiect al returnării pentru a abuza de procedura de azil și pentru a se sustrage de la executarea returnării. Ministrul român a subliniat faptul că România nu numai că îndeplinește criteriile Schengen, dar performează în teren în ceea ce privește combaterea migrației ilegale, așa cum o demonstrează și statisticile din Barometrul Schengen, Frontex etc.

Cu privire la Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, demnitarul român a amintit eforturile României pentru asigurarea securității UE și implementarea la cele mai înalte standarde a criteriilor Schengen, fapt recunoscut unanim de toate Statele Membre UE. A mulțumit pentru sprijinul constant al Comisiei Europene, al Președinției spaniole, al statelor membre și al celorlalți actori instituționali implicați. A subliniat faptul că în lunile precedente am construit o foarte bună comunicare cu Austria, că discuțiile continuă și că există un dialog bun și intens cu ministrul austriac de interne. Ministrul român a demonstrat prin argumente faptul că nu există nicio incompatibilitate între extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și discuția privind îmbunătățirea performanței tuturor țărilor din Spațiul Schengen, respectiv întărirea Spațiului Schengen, dimpotrivă, cu România și Bulgaria în Spațiul Schengen, acesta va fi consolidat, pentru că ambele țări performează în combaterea migrației ilegale.  A solicitat Președinției să identifice scenarii optime de gestionare a subiectului în continuare, astfel încât să fie facilitată adoptarea unei Decizii pozitive privind aderarea la spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an.

 Ministrul român și-a încheiat discursul în cadrul Consiliului JAI cu următoarea declarație : „Așa cum spunea un mare om de stat (Abraham Lincoln), de multe ori este nevoie de mai mult curaj să faci ceea ce este bine, decât frica de a face ceea ce este greșit. La fel și noi, în JAI, trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde Spațiul Schengen cu România și Bulgaria.”

Comisarul european Ylva Johansson a reconfirmat în declarația din debutul și de la finalul dezbaterii faptul ca Romania aparține și trebuie să facă parte din spațiul Schengen. A mai subliniat că proiectul-pilot de la frontiera cu Serbia a produs rezultate solide și pozitive și că statele membre pot lua o decizie pozitivă privind aderarea României și Bulgariei în acest an.

Statele membre au intervenit pe rând subliniind faptul că cele două state îndeplinesc toate criteriile de aderare, sunt constructive și dedicate acestui proces și trebuie să devină membre cu drepturi depline cât de curând posibil. Statele membre au precizat că își mențin poziția de a susține o decizie de extindere. Ministrul austriac a subliniat că dorește un spațiu Schengen puternic.

În cadrul prânzului de lucru, referindu-se la implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, ministrul Afacerilor Interne a prezentat eforturile întreprinse de autorități pentru evacuarea civililor aparținând comunității românești care locuiește în Gaza, precum și ajutorul umanitar oferit de România. A evidențiat elementele cărora trebuie să li se acorde o importanță deosebită în actualul context, care poate genera o serie de riscuri la adresa securității interne, cu accent pe combaterea extremismului religios, dezinformării și discursului instigator la ură, asigurarea unei transparențe mai mari în privința tranzacțiilor cu criptomonede, pentru a contracara potențialele utilizări în scop ilicit ale acestora, cum ar fi finanțarea organizațiilor teroriste și, nu în ultimul rând, securizarea frontierelor. A menționat faptul că, în România, nivelul amenințării teroriste se menține scăzut. De asemenea, a subliniat faptul că în România trăiesc în pace multiple minorități, între care și comunitatea evreiască și cea arabă, inclusiv palestiniană, precum și faptul că minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlament.

Cu privire la consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, demnitarul român a evidențiat importanța coordonării și a cooperării operaționale strânse cu toate părțile interesate, inclusiv cu autoritățile ucrainene și moldovene pentru abordarea riscurilor la adresa securității interne generate de războiul din Ucraina, subliniind că prevenirea și combaterea criminalității organizate, în special a traficului de ființe umane și a armelor de foc, rămân o prioritate. A menționat bunele relații și cooperarea cu Ucraina în protejarea frontierelor, că nu există probleme privind traficul de arme conform datelor existente la acest moment și că va avea în luna ianuarie o întâlnire cu omologul ucrainean la frontiera româno – ucraineană pentru a purta discuții privind întărirea protecției frontierei și a inspecta în teren modul de lucru al polițiștilor de frontieră din cele două țări. De asemenea, a subliniat excelenta colaborare cu autoritățile din Republica Moldova, precum și cu EUROPOL și Frontex.