Exclusiv
Caracatita BUZATU si Justitia Sa Privata: TRIBUNALUL VASLUI, ultima veriga de lupta impotriva coruptiei generalizate, inainte de Consiliul JAI
Dupa acuzele aduse de la nivelul conducerii aliantei Nord-Atlantice, prin pozitia ferm si autoritar exprimata de secretarul general adjunct NATO, prin care CORUPTIA in Romania continua sa fie un flagel national, cunoscut la nivelele autoritatilor europene si euro-atlantice,
dupa controlul voit scapat de sub controlul neexercitat de autoritatile romane competente, indrituite si cu atribut de supraveghere, prin care sursa “doi si un sfert” local-maramureseana si cu acordul conducerii centrale DGIPI Bucuresti – soferul de taxi care a utilizat un alt mijloc de extragere, dupa ce cadrul MI a constatat ca actul carte de identitate CI este veritabil, la trecerea PCTF, dar nu este detinut si utilizat de detinatorul legal aflat in autoturism, ci de condamnatul Catalin Chereches, sens in care politia a acordat sprijin de extragere si de sustragere de la executarea unei sentinte penale pronuntata intr-un dosar de coruptie de o instanta juridica romana, urmeaza analiza din Consiliul JAI.
Toti ochii europeni si, in special, ai aliatilor NATO, stau pe mafia grupului de crima organizata BUZATU si legaturile acestuia, in sistemele imbaxite ale structurilor edilitar-administrative si politico-economice, care, inca, beneficiaza de un sistem aditional complex si extins, la nivel national, de inalte si profunde parghii de protectii in Statul Roman.
In sistemul militar roman, de aparare, ordine publica si siguranta nationala, inca exista o doza de patriotism care, in conditii de profunda ostilitate si dubla agresiune, pe fondul razboiului romano-roman, pe toate planurile, continua sa isi faca datoria fata de tara si fata de romani. Pentru ca Romania nu poate exista fara romani si nici romanii, din tara si din afara granitelor, nu pot…. fara Romania, desi, cum ar spune unii, statul ar fi in disolutie. Noi nu credem asta si, in continuare, vom prezenta, in cadru jurnalistic, aspectele pe care romanii trebuie sa le cunoasca si care trebuie sa ajunga in analiza si documentarea autoritatilor responsabile, asa cum si vectorii marcati de decizii grave au generat proceduri ilegale de achizitii de vaccinuri etc.
Firmele controlate de presedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a fostei sotii, Gabriela Cretu, de fiului acestora, Tudor Buzatu, investit si care a penetrat, adanc, structuri importante ale unor ministere si agentii guvernamentale romanesti, alaturi de grupul subordonat, condus de clica mafiota aflata in slujba familiei sotiei parlamentarului Eduard-Andrei Popica, regale asfaltului Emil Savin “FARMAZON”, asa cum de-altfel presa a devoalat, care au subjugat acest judet, de atatia ani de zile, asa cum si Marian Oprisan, prin mama sa, a secatuit judetul Vrancea, au pus-o de una mica, prin interpusi de talia lui Lazar Dumitru. Adica firmele din Vaslui se fac ca lucreaza si extrag buget din Vrancea, cu acordul primarilor din vechea garda, investiti de echipa LILI Stoica Elena – Marian Oprisan.
Vorba lui Marian Oprisan: “ Mama mea sunt eu…. “ Si, astfel, mama l-a mai imprumutat cu 1 milion euro. In total, acesta are o datorie de peste 1,5 milioane euro la mama sa. ( cititi aici: https://www.romaniatv.net/marian-oprisan-a-mai-imprumutat-1-000-000-de-euro-de-la-mama-lui-pensionara-cati-bani-ii-datoreaza-acum-baronul-de-vrancea_7560181.html )
Denuntatorul arestatului preventiv, spagarul Dumitru Buzatu, Farmazon, a fost suspect intr-un caz de omor…. unde credeti? Raspuns = la Vaslui. Acesta mai are un ginere, in afara de deputatul Popica Eduard, pe numele sau Cornel SELARU, care a vanat un om si, apoi, l-a ucis, in prezenta lui Farmazon. In prezent se afla in puscarie, pentru 16 ani, in executarea pedepsei, conform justitiei valsuiene, care l-a “inlocuit” pe Framazon, preluandu-I fapta. [ https://podul.ro/articol/21769/cine-este-denuntatorul-spagarului-dumitru-buzatu-unrege-al-asfaltului-putred-de-bogat-abonat-la-contracte-cu-statul-psd-a-fost-suspect-intr-un-caz-de-omor-ginerele-acestuia-este-deputatul-psd-eduard-popica-denuntatorul-mai-are-un-ginere-care-este-la-puscarie-pentru-ca-a-vanat-un-om-si-apoi-l-a-ucis ]
Concret, firma INVESTICO SRL, cea care a dat, pe rand, tepe, atatia ani, firmelor Profilco SRL, Becon Instal SRL Galati, Bonchance SRL Galati, Cash SRL Botosani etc banciii TBI ( Dosar nr. 129/89/2010, cu termen la data de 11.01.2024 ) si mai ales, bugentului Statului Roman, ar beneficia, in continuare, de o dubla protectie, cea a unor reprezentanti ai instantei Tribunalul Vaslui si de sistemele de relatii subterane asigurate de LD EXPERT GRUP IPURL Husi – Judetul Vaslui.
Este vorba de devoalarea unor discutii si intelegeri recente, in anumite medii, prin care reprezentantul LD EXPERT GRUP IPURL Husi, dirijat, pe anumite filiere, de capii retelei in cauza, a confirmat ca are promisiunea magistratului legal investit sa solutioneze cauza, in favoarea firmei mentionate anterior, desi instantele anterioare au pronuntat decizii contrare capetelor de cerere invocate tendentious, nelegal si netemeinic de reprezentantii intereselor oculte ale firmei INVESTICO SRL, suveica principala pentru extragerea, curgerea si dirijarea banilor negri ai lui Buzatu et Company; chiar si dupa ce acesta a fost plasat in arest preventiv, sistemul sau de legaturi mafiote lucreaza, majoritatea acestor persoane cu functii cheie in aparatul politico-administrativ judetean si care exercita roluri diverse in formule economice subterane, continua sa influenteze decizii, la nivel judetean si nu numai, beneficiind de atributiile functiilor detinute in Consiliul Judetean Vaslui si, totodata, acumuland salarii enorme. Rolul a fost preluat de apropiatul lui Buzatu, Ciprian TRIFAN, care mentine intact aparatul CJ Vaslui si continua mandatul, sub aceleasi auspicii.
[ vezi Decizia – Sentinta Penala nr.138/19.12.2022, pronuntata de Tribunalul Vrancea, in dosarul nr. 1025/91/2021, instanta in speta stabilind deja ca subscrisa UAT nu datoreaza vreo suma de bani, iar administratorul INVESTICO SRL fiind condamnat pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 CP, fiind vorba de 5 acte materiale, respectiv cele 5 facturi care, insumat-cumulate, ar face obiectul in disputa, aferent termenului din 29.11.2023 ]
Pe aceasta cale, sesizam autoritatile competente romane responsabile, sa ia masuri si sa previna producerea unor fapte si acte care, prin decizia presedintelui instantei, persona investita sa solutioneze cererea de revizuire formulata de UAT Panciu, intrucat ar pune in dificultate, aceasta administratie, favorizand, ilegal, LD EXPERT GRUP IPURL Husi, Judetul Vaslui, protectorul intereselor oculte si clandestine, descrise in ancheta noastra jurnalistica.
Dincolo de legatura subterana avuta de reprezentantii LD EXPERT GRUP cu magistratul invocat anterior, exista riscul ca prin adoptarea unei solutii ilegale, ticluita, in prealabil, de mafioti, asa cum s-au laudat, cu judecatorul O.D.M., in dosarul nr.1279/891/2023, avand termen in data de 29.11.2023, la TRIBUNALUL VASLUI, sa fie blocat aparatul structurii edilitare, deci caracatita reactioneaza, in interes propiu, racoland, dupa bunul plac, magistrati aserviti, care decid, in culise, in favoarea si in beneficiul unor capuse de talia firmei INVESTICO SRL si a LD EXPERT GRUP, semnalate cu acest gen de legaturi, preocupari si activitati ilegale, in zona clicii Buzatu Dumitru & “FARMAZON” etc.
Sa vedem, pentru ca suntem curiosi, dar si vigilenti, cum va reactiona autoritatea romana competenta, cat de operativ, pe linie de justitie si afaceri interne, atat inainte, cat si dupa Consiliul JAI, unde va fi ridicata, din nou, problema coruptiei din justitia romana, prin exemplificarea cazului Buzatu Dumitru – Teodor Buzatu – Gabriela Cretu etc si legaturile cu crima organizata din Moldova, pe directia Vaslui – Vrancea – Bucuresti.
Tocmai aceasta formula mafiota l-a extras si il protejeaza si in prezent, pe Marian Oprisan [ MAREAN ] care este alimentat de mama sa cu resurse, de cand a fost extras din zona de expunere publica si civica, dirijand, in schimb, din umbra, intrutotul, sistemul prezentat.
Cupola sistemului de protectii mafiote din justitie este asigurata, in continuare, de acesti magistrati, din cadrul TRIBUNALULUI VASLUI, care continua sa protezeje firmele bastanilor Oprisan & Buzatu si, de asemenea, disimuleaza solutii si decizii. Abia acum intelegem ce presiune exercita grupul de crima organizata Buzatu – Farmazon asupra magistratului responsabil, doamna OVAC Mihaela Daniela.
Concluzie: Romania este blocata in aparatul structurilor de putere si adminsitratie, locale si centrale, UE vede, ia masuri punitive in continuare, Romania se descalifica, reputatia, demnitatea, prestigiul si imaginea tarii sunt afectate considerabil si iremediabil, Statul Roman e condamnat la CEDO, contribuabilul – cetatean roman – plateste, datoria publica creste exponential, suma datorata de Romania este enorma, baronii se imbogatesc pe seama cetatenilor si, pe fond, romanul saraceste. Stimati cititori, stimati domni din institutiile de forta ale tarii, acest dosar este judecat, in faza superioara, la VASLUI, iar Europa e cu ochii pe noi.
Tot inainte, domnilor judecatori, protejati-I pe Dumitru Buzatu, Marian Oprisan si firmele lor, asigurati, in continuare, atingerea intereselor acestora si, de asemenea, securizati-Ie si maximizati-le profiturile clandestine, obtinute prin infractiuni. Ignorati orice autoritate de lucru judecat si distrugeti orice urma de autoritate publica din Romania. Dar nu uitati ca reactiile institutiilor de stat romane vigilente vor fi, de asemenea, ferme si autoritare!
Vom reveni cu elemente senzationale. (Cristina T.).
Exclusiv
GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova
Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele
Stația de epurare de la Corlătești a fost construită, în vremuri demult apuse, pentru a curăța apele reziduale ale Rafinăriei Astra. După închiderea acesteia, bijuteria tehnologică a ajuns pe mâinile companiei New Century Development, cunoscută mai degrabă pentru dezvoltări imobiliare decât pentru spălat păcate industriale.
Cu alte cuvinte, o firmă de „cărămidă și betoane” a ajuns proprietara unei stații de epurare – iar rezultatul se vede (și se miroase) în teren.
Viza anuală – ca revizia la mașină: ștampilă, nu funcționalitate
Pe 12 august, stația privată de epurare de la Corlătești primește, liniștită, viza anuală. Totul pare în regulă, pe hârtie. Pe 18 august însă, Garda Națională de Mediu Prahova (GNM Prahova) vine în control și, potrivit relatărilor surselor ziarului de investigații Incisiv de Prahova, începe „distracția”:
- sunt aplicate sancțiuni;
- se impune un set de aproximativ 30 de măsuri;
- se formulează o propunere de suspendare a activității stației.
Și totuși, în ciuda acestui tablou, din câte se cunoaște până în prezent, stația nu a fost notificată cu vreo suspendare de către Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Prahova. Suspendarea pare să fie, la APM, un concept teoretic, bun de folosit doar în comunicate, nu și în realitate.
Stație de epurare fără laborator, fără biologie, fără nămol – dar cu tupeu
Din informațiile prezentate, tabloul tehnic este demn de manualul „Așa NU”:
- agentul economic nu are laboratorul funcțional;
- nu se fac analize nici la intrarea apei, nici la deversarea în emisar;
- treapta biologică nu funcționează deloc;
- treapta mecanică funcționează doar parțial;
- gospodăria de nămol lipsește cu desăvârșire;
- dozarea substanțelor pentru tratarea apelor se face „cu cărca”, adică artizanal, la mica inspirație, nu științific.
Pe românește: avem o „stație de epurare” care nu epurează, dar funcționează. Un fel de spital fără medici, școală fără profesori, avion fără aripi. Dar cu autorizație.
Economia județului, scutul perfect pentru mizerie
În loc să închidă temporar acest circ tehnologic, „mai-marii” autorităților consideră că stația trebuie să meargă mai departe, exact așa cum e. De ce? Pentru că, ni se spune, „se periclitează economia județului”.
Apele murdare curg, dar economia trebuie salvată. Iar când economia e invocată ca scuză universală, mizeria devine politică de stat: nimeni nu mai vede, nimeni nu mai aude, toți se tem de „consecințe economice”.
Șantaj pe țeavă: conducta rafinăriei închisă „pentru negociere tarifară”
Surpriza de proporții, relatată, vine dintr-un episod petrecut în urmă cu circa doi ani. Stația de la Corlătești ar fi oprit brusc conducta Rafinăriei (rafinărie care mai funcționa la Ploiești), sub pretextul unei „negocieri de tarif”.
- conducta se oprește;
- negocierile se întind;
- aproape un an de zile, cisternele cară apa din rafinărie în lipsa unei soluții funcționale.
În timp ce natura și logica urlă după o stație de epurare decentă, cineva joacă poker pe conducta de apă uzată.
Despre prețuri, se aud, spun sursele citate, niște „șoapte” interesante:
- acum doi ani, 1 metru cub de apă ar fi costat 1 leu;
- „negocierea” ar fi început de la 100 de lei metrul cub;
- discuția s-ar fi oprit abia când APM ar fi notificat rafinăria că îi ridică autorizația de mediu pe motiv că nu are stație de epurare.
Evident, nu vorbim, după cum notează aceleași surse, de lei, ci, cel mai probabil, de altă monedă internațională. Când diferența între 1 și 100 nu mai e aritmetică, ci politică, conducta devine instrument de presiune, nu infrastructură.
Tandemul toxic: Garda de Mediu + APM, manual de „așa se face, așa nu se prinde”
Potrivit investigațiilor, la Prahova se lucrează într-un „tandem toxic”. În rolurile principale:
- Dana Tudorache – eterna șefă a Gărzii de Mediu Prahova;
- Florin Diaconu – șef la Agenția pentru Protecția Mediului Prahova (APM), descris drept „prietenul intim” al doamnei Tudorache.
Deși Diaconu ajunsese la vârsta de pensionare, mandatul i-a fost prelungit încă un an în fruntea APM Prahova. Când ești prea „valoros” pentru sistem, nu te lasă la pensie, te ține la butoane.
Conform acelorași dezvăluiri ce vor continua, Diaconu este omul care emite autorizațiile de mediu, dar și cel care ar explica, „în particular”, doamnei Tudorache „ce și cum să facă”. Exact ca în cazul stației de la Corlătești: unul dă hârtia, celălalt „controlează”, iar rezultatul este un mare nimic pentru mediu și un mare „bravo” pentru complicitate.
Lux, apartament „de mare casă” și viață bună, pe salariu de bugetar
Sursele ziarului de investigații Incisiv de Prahova susțin că, în urma documentărilor proprii, au fost șocați de ceea ce au aflat despre:
- un apartament într-o „mare casă” din SUA;
- viața luxoasă a copiilor și a familiei lui Florin Diaconu;
- toate acestea obținute, oficial, dintr-un salariu de bugetar la conducerea APM Prahova.
Nu e treaba acestei invesrtigatii (in mai multe episoade) să dea verdicte penale, dar e imposibil să nu observi discrepanța stridentă: la stat, salariu modest; în viață, standard „internațional”. Serviciile și organele de cercetare penală, spun sursele, ar avea material suficient să-și pună întrebări. Deocamdată însă, întrebările vin mai mult din presă decât din instituțiile care ar trebui să se autosesizeze.
Concluzie: în Prahova se epurează tot, mai puțin apele
Din tot acest tablou, rezultă o concluzie absurdă, dar perfect coerentă cu realitatea descrisă:
- avem o stație de epurare fără laborator funcțional, fără treaptă biologică, fără gospodărie de nămol;
- avem un control GNM cu sancțiuni și 30 de măsuri, plus propunere de suspendare;
- avem o APM care, deși notifică rafinăria când e presiune pe conducte, nu pare grăbită să suspende stația privată;
- avem un „tandem” de șefi care își prelungesc reciproc utilitatea și influența;
- avem semne de viață luxoasă care nu se pupă cu organigrama de bugetar.
În Prahova, se pare că se epurează orice: dosare, situații, responsabilități, reputații. Doar apele nu. Apele, alea, rămân murdare – ca oglindă fidelă a sistemului care ar fi trebuit să le curețe. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”
Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e calculat după salariile de acum aproape un deceniu. Baza de calcul este înghețată la nivelul lunii decembrie 2017, normele sunt secrete, iar Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) refuză să furnizeze statistici detaliate despre cât și cui a plătit. În schimb, invocă Legea 544/2001, ordonanțe de austeritate și o jurisprudență convenabilă.
Ce promite legea pe hârtie: trei tipuri de drepturi la deces
Primul răspuns oficial al IGPR, adresat sindicatului (SPR Diamantul), clarifică arhitectura juridică:
- Articolul 61 din Anexa VI la Legea-cadru 153/2017:
– prevede plata drepturilor bănești pentru luna în care a avut loc decesul polițistului. - Articolul 91 din aceeași anexă:
– stabilește un ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcție, acordat soțului/soției, copiilor sau, în lipsa acestora, părinților. - Articolul 37¹ din Legea 360/2002 (Statutul polițistului):
– introduce un ajutor suplimentar de deces egal cu trei salarii de bază.
În teorie, vorbim de un pachet consistent: ultima lună de drepturi, plus 12 salarii, plus încă 3 salarii. Imaginea publică e aceea a unui stat care își protejează eroii până la capăt.
Cifrele oficiale: banii există, dar nu spun tot
Al doilea document aduce primele cifre, pentru 2025 și 2026:
- Perioada 01.01 – 31.12.2025:
- 25 de cazuri de acordare a ajutoarelor de deces;
- Ajutor art. 91: 711.876 lei;
- Drepturi art. 61: 182.811 lei;
- Ajutor art. 37¹: 244.823 lei.
- Perioada 01.01 – 31.08.2026:
- 15 cazuri;
- Ajutor art. 91: 494.912 lei;
- Drepturi art. 61: 86.417 lei;
- Ajutor art. 37¹: 150.895 lei.
IGPR insistă că:
- ajutoarele se acordă „cu celeritate” după deschiderea creditelor bugetare;
- sunt plătite din capitole bugetare diferite:
- art. 37¹ – de la Capitolul 68.A.06 „Asistență socială pentru familie și copii”;
- art. 91 – de la Capitolul 68.A.08 „Ajutoare la trecerea în rezervă, retragere sau pensionare”.
Acest detaliu tehnic contează: dacă bugetul pentru „asistență socială” sau pentru „ajutoare la trecerea în rezervă” e blocat ori subfinanțat, familiile pot aștepta luni de zile, chiar dacă pe hârtie dreptul este „clar și ferm”.
În plus, IGPR listează un set stufos de documente pe care familia trebuie să le aducă: actele de identitate, certificatele de naștere și căsătorie, certificatul de deces, declarații notariale, extras de cont. Orice hârtie lipsă înseamnă timp pierdut.
Unde se rupe filmul: ajutoare de deces legate de salariile din decembrie 2017
Abia al treilea document devoalează adevărata problemă: înghețarea bazei de calcul.
IGPR recunoaște negru pe alb că:
- baza de calcul pentru:
- ajutorul de la art. 91 din Anexa VI la Legea-cadru 153/2017,
- ajutorul suplimentar de la art. 37¹ din Legea 360/2002,
este solda/salariul de funcție de la nivelul lunii decembrie 2017.
Argumentul este o înșiruire de ordonanțe de urgență cu impact bugetar (OUG 90/2017, 114/2018, 130/2021, 168/2022, 115/2023, 156/2024, 141/2025 etc.), prin care Guverne succesive au înghețat sau plafonat diverse componente salariale.
Singurul drept „actualizat” la zi rămâne cel de la:
- Art. 61 din Anexa VI la Legea 153/2017 – plătit „la nivelul aflat în plată în luna în care a intervenit decesul”.
Restul pachetului, cele 12 + 3 salarii, rămân legate de fotografia financiară a lunii decembrie 2017.
În condițiile în care inflația cumulată și creșterile de salarii au modificat serios puterea de cumpărare, familiile primesc în 2025–2026 ajutoare de deces calculate ca și cum timpul s-ar fi oprit în urmă cu aproape nouă ani.
Formule de calcul clasificate: Ordin S/18/2023 și S/7/2018
La întrebarea legitimă „Cum, concret, se calculează aceste ajutoare?” răspunsul IGPR trimite lucrurile direct în zona opacității:
- Normele metodologice care explică în detaliu modul de calcul sunt cuprinse în:
- Ordinul MAI nr. S/7/2018,
- completat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/18/14.02.2023.
Ambele acte sunt clasificate la nivel „Secret de Serviciu”.
IGPR admite că „similar se procedează” și pentru ajutorul prevăzut la art. 37¹ din Legea 360/2002.
Cu alte cuvinte:
- baza de calcul este fixată la 2017;
- algoritmul exact se află în acte secrete, inaccesibile publicului, sindicatelor și chiar instanțelor fără proceduri speciale de declasificare.
Pentru un drept social fundamental, destinat familiilor polițiștilor decedați, statul operează cu formule inaccesibile beneficiarilor. Practic, ei trebuie să creadă pe cuvânt instituția care, în același timp, justifică înghețarea la 2017.
Refuzul statisticilor detaliate și „scutul” Legii 544/2001
Atunci când solicitantul cere nu doar sume globale și număr total de cazuri, ci și statistici mai fine (pe tipuri de situații, pe unități, pe perioade), răspunsul IGPR devine defensiv.
Instituția susține că:
- „nu deține evidențe statistice conform criteriilor solicitate”;
- Legea 544/2001 o obligă să furnizeze doar informațiile așa cum există ele în forma deținută de instituție;
- nu are obligația să:
- prelucreze date,
- refacă baze de date,
- sau să creeze „statistici à la carte”.
Pentru a-și blinda poziția, IGPR invocă o decizie a Curții de Apel București:
- Decizia civilă nr. 445 din 16.02.2023, în care instanța arată că Legea 544 nu obligă autoritățile să facă o activitate suplimentară de prelucrare, interpretare sau corelare a datelor, ci doar să ofere ce dețin deja.
Finalul răspunsului este un paragraf de PR:
„Vă mulțumim pentru încrederea acordată și vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în rezolvarea problemelor ce intră în competența informațiilor de interes public.”
Disponibilitate declarată, dar sever limitată de felul în care instituția alege să își țină registrele și de modul în care invocă legea pentru a nu reconstrui imaginea reală a fenomenului.
Concluzie: un „sprijin” calculat în întuneric, la prețul anului 2017
Ansamblul celor patru documente conturează un tablou clar:
- Statul promite, prin lege, un pachet generos de ajutoare de deces pentru polițiști.
- În practică:
- cele mai importante două ajutoare sunt legate de salariile din decembrie 2017;
- formula exactă de calcul este ascunsă în ordine „secret de serviciu”;
- instituția refuză să construiască sau să comunice statistici detaliate, invocând Legea 544 și o jurisprudență favorabilă;
- familiile sunt puse în fața unui mecanism opac, în care trebuie să creadă pe cuvânt aceeași autoritate care recunoaște, în același timp, înghețarea bazei de calcul.
Pentru un polițist activ, mesajul este cinic: statul îți cere loialitate la risc maxim, dar, dacă mori, ajutorul pentru familia ta este calculat după o grilă veche de aproape un deceniu, ascunsă în acte secrete, iar dimensiunea reală a fenomenului nu poate fi verificată public. (Cristina T.).
Exclusiv
Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar
Rubrica goală care golește drepturi
În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”. Un document pompos, ridicat de O.m.a.i. nr. 173/2020 la rang de „document de decizie și de planificare operațională”.
Pe românește: hârtia pe care se scrie cine muncește, ce face și când o face.
La rubrica „serviciul de permanență la sediul unității și prezența la program”, pentru șefi se completează frumos.
Pentru personalul de execuție, adică pentru ăia care chiar stau în sediu, o asigură efectiv, răspund la telefoane și sar la urgențe… rubrica rămâne goală.
Gol. Nimic. Zero.
Iar în lumea birocratică a M.A.I., ce nu există pe hârtie, nu există nici în realitate:
- nu apare în pontaj,
- nu apare la munca suplimentară,
- nu apare în instanță,
- nu apare nicăieri.
Un drept care nu lasă nici măcar o urmă de pix este, pentru minister, un moft. Îl ai doar „moral”, dar nu și „contabil”.
Articolul 42: alineatul care există, dar nu pentru „prostime”
Art. 42 alin. (1) din O.m.a.i. S/108/2011 spune clar: permanența la sediul unității este asigurată de personalul cu funcții de execuție.
Șefimea? Ei asigură permanența… de la domiciliu. Adică din fotoliu, de pe canapea, eventual cu un serial în fundal. „Permanență telemuncă”.
Și totuși, deși tocmai execuția are obligația, în dispoziția de zi, unde scrie că are această permanență? Nicăieri.
Bonus: alineatul ăsta nici măcar nu mai e clasificat. DGMO l-a declasificat prin Nota-Raport nr. 400.097 din 26 ianuarie 2026, comunicată oficial tuturor unităților, prin adresa IGPR – Structura de Securitate nr. 882660 din 17 aprilie 2026, urcată pe INTRAPOL.
Cu alte cuvinte: nu mai e secret. Oricine îl poate citi. Teoretic.
Practic, când întrebi de el, mulți se comportă ca și cum ar fi vorba de codul lansării rachetelor nucleare.
Sindicatul Diamantul întreabă: unde e permanența? Ministerul răspunde: „Luați de nu mai întrebați”
Pe 13 august 2026, Sindicatul Diamantul decide să facă ce scrie la carte:
- formulează o petiție temeinică, în baza O.G. 27/2002,
- invocă art. 6 din Legea 544/2001 (acces la informații publice),
- pune și Legea dialogului social nr. 367/2022 pe masă,
- trimite frumos, cu număr, la IGPR, IGPF, DGPMB, toate inspectoratele județene de poliție și toate inspectoratele teritoriale ale poliției de frontieră.
Două întrebări mari și late:
- De ce rămâne rubrica de permanență necompletată pentru personalul de execuție, deși art. 42 alin. (1) spune că ei asigură permanența?
– Care e textul integral al alineatului declasificat?
– A trimis cineva „de sus” vreo instrucțiune să nu se completeze rubrica? - Ghidul aplicației PONTAJ:
– A fost primit?
– Când, de la cine?
– Cum a fost adus la cunoștința personalului?
– Se poate o copie?
Întrebări banale, pentru un minister serios. Explozive, pentru unul care preferă rubrica goală și răspunsul copiat.
Poliția de Frontieră: „Da, știm să completăm rubricile și să deschidem aplicația”
Surpriză: la frontieriști se poate.
- Garda de Coastă (adresa nr. CR 1966046 din 24 august 2026) răspunde în 10 zile, cum spune legea.
Spune clar: se completează toate rubricile pentru permanență, și pentru conducere, și pentru execuție.
Ghidul? Există, e pus la dispoziție prin Dispoziția Secretarului General nr. 2284/27.06.2025, se găsește în e-Pontaj, la „Contul meu”. - ITPF Giurgiu: în aceeași notă, rubrica se completează.
- ITPF Iași: confirmă completarea rubricilor pentru toți și spune că dispoziția zilnică e generată din ePontaj din decembrie 2025.
- ITPF Sighetu Marmației: confirmă că rubrica se completează „potrivit prevederilor în vigoare”.
Cireașa de pe tort:
- ITPF Oradea (adresa nr. 4639001 din 14 septembrie 2026) declară negru pe alb: de la eșalonul superior nu au venit instrucțiuni sau îndrumări prin care să se ceară necompletarea rubricii de permanență.
Pe scurt: aceleași legi, aceeași aplicație, același minister.
La frontieră: se poate.
În multe inspectorate de poliție: brusc, nu se mai poate.
Poliția Română: 13 inspectorate, 1 răspuns, 0 rușine
Și acum intrăm în teatrul absurdului.
Treisprezece inspectorate județene trimit către sindicat același tip de răspuns, cu variații cosmetice. Douăsprezece dintre ele ajung chiar în aceeași zi. Nu e copy-paste, e „unitate de viziune”.
Formula standard:
- „Activitățile circumscrise asigurării serviciului de permanență se desfășoară potrivit O.m.a.i. S/108/2011, document clasificat secret de serviciu.”
- Se citează art. 44 alin. (1) din Legea 360/2002: serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.
- Urmează asigurarea solemnă că prevederile ordinului sunt respectate. Toate.
Despre art. 42 alin. (1)?
NIMIC.
Despre faptul că alineatul a fost declasificat printr-o notă oficială?
NIMIC.
Despre rubrica necompletată și motivele acestei „nenecesități birocratice”?
NIMIC.
Despre eventualele instrucțiuni de la centru prin care s-a sugerat, discret, „lăsați rubrica aia în pace”?
NIMIC.
Ca în bancul cu „nu confirmăm și nu infirmăm, dar vă asigurăm că totul e legal”.
La Ghidul PONTAJ, același refren:
- „A fost transmis și este disponibil în aplicația PONTAJ, pe pagina principală.”
Dacă l-a văzut cineva, dacă s-a făcut instruire, dacă știe omul simplu cum să-l folosească… nu mai are loc în răspuns.
Declasificat, dar numai la televizor, nu și în birou
Structurile de frontieră au măcar eleganța de a spune: alineatul e declasificat, dar face parte dintr-un document clasificat, așa că să întrebați la emitent (IGPR/M.A.I.). ITPF Iași invocă art. 38 alin. (1) din HG 585/2002 – transmiterea informațiilor clasificate între unități, cu aprobarea emitentului.
Problema?
Art. 38 se referă la informații clasificate. Or, aici vorbim de un alineat declasificat printr-un act oficial al DGMO, comunicat structurilor. Adică nu mai e secret. Nu mai e „clasificat între noi”, e clar și la vedere.
Dacă acceptăm logica invocată, atunci:
- declasificarea parțială nu mai are niciun sens;
- orice alineat scos din regim ar rămâne de fapt sub ștampila „secret” doar pentru că stă în același PDF cu restul documentului.
Pe românește: „Teoretic e declasificat, practic nu ți-l dăm, că stă lângă texte încă secrete și ne e lene să-l scoatem separat.”
Și între timp, rubrica de permanență rămâne tot goală.
Legea spune 10 zile, inspectoratele răspund „poate într-o lună, poate niciodată”
Legea 544/2001 e clară:
- în 10 zile trebuie să primești răspuns;
- dacă durează mai mult identificarea informației, ți se comunică asta, tot în 10 zile;
- maxim 30 de zile pentru răspunsul final.
În cazul Diamantul:
- petiția a fost înregistrată la inspectorate pe 14 și 17 august;
- răspunsurile vin… cam după o lună;
- unii sar și peste termenul de 30 de zile;
- nimeni nu anunță legal prelungirea în termenul de 10 zile;
- într-un caz s-a prelungit termenul de două ori, ceea ce legea nu permite deloc.
În același timp, Garda de Coastă, care a răspuns concret la ambele întrebări, reușește să se încadreze în 10 zile, fără drame existențiale.
Deci nu „sistemul” nu poate.
Unii pot, alții nu vor.
Tăcerea de la IGPR: când centrul nu răspunde, periferia tace inteligent
Inspectoratul General al Poliției Române – destinatarul principal al petiției – n-a răspuns deloc. Zero. Nici măcar un „am primit, revenim noi”.
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București? La fel de tăcută.
Mai multe inspectorate:
- înregistrează petiția,
- anunță, unele, prelungirea termenului (uneori chiar după ce expiră cele 10 zile!),
- apoi trimit răspunsuri trase la indigo, care ocolesc fix întrebările esențiale: rubrica, art. 42 alin. (1), declasificarea, eventualele instrucțiuni de la centru.
Termenele de 30 de zile expiră între 13 și 17 septembrie 2026.
IGPR nu catadicsește să spună nici „da”, nici „nu”, nici „nu dăm”.
Se bazează, probabil, pe metoda clasică: dacă nu răspundem, poate obosesc ei.
Permanent e doar abuzul. Munca, nu.
Realitatea din răspunsurile și tăcerile acestea e simplă și cinică:
- Permanența la sediu e asigurată de polițiști de execuție.
- În acte, pentru ei, rubrica rămâne necompletată.
- Orele nu apar în pontaj.
- Munca suplimentară nu există juridic.
- În instanță, fără hârtie, dreptul e zero.
Totul se joacă în câteva rânduri necompletate de „dispoziția de zi pe unitate”.
Un spațiu alb pe o foaie devine gaură neagră pentru drepturi salariale.
Și când întrebi oficial „de ce?”, primești:
- 13 răspunsuri identice, fără esență,
- explicații cu ordin „secret” ca paravan,
- ignorarea art. 42 alin. (1) și a declasificării,
- termene legale băgate sub preș,
- și o tăcere monumentală de la centru.
Concluzie: permanența fantomă și sindicatele care aprind lumina
Ce ne arată episodul „rubricii goale”:
- Ministerul are toate instrumentele să recunoască munca oamenilor – și totuși preferă să o facă invizibilă.
- O regulă declasificată există doar pe hârtie, nu și în mentalul celor care o aplică.
- Inspectoratele știu să dea copy-paste și să se ascundă în spatele clasificării, dar nu știu să completeze o rubrică simplă.
- Tăcerea IGPR nu e întâmplătoare, e mesaj: „nu vrem să discutăm asta”.
Iar între timp, polițistul de execuție:
- stă în sediu, în „permanență”,
- își asumă răspunderi,
- își sacrifică timp și viață personală,
- iar sistemul îi șterge urmele cu un singur gest birocratic: lasă rubrica goală.
Permanența nu e la sediul unității.
Permanența este în minciună, în opacitate, în reflexul de a ascunde realitatea sub ștampila „secret” sau sub un răspuns scris la indigo.
Dacă vrei să vezi cât de mult prețuiește M.A.I. munca oamenilor săi, nu te uita la parade, la discursuri și la „Respect pentru uniformă”.
Uită-te la o rubrica mică, lăsată zilnic necompletată. (Cerasela N.).
GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele...
Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”
Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e...
Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar
Rubrica goală care golește drepturi În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”....
Premier căutat pentru reglaj de „culoare”. Brigada Rutieră, blocată la semafor politic
Pamflet despre concursurile amânate la șefia Poliției și „coloanele neoficiale” pentru politicieni grăbiți România fără premier, Poliția fără coloană vertebrală...
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 20 de ore
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 2 zile
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 4 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 2 zile
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
-
Exclusivacum 4 zile
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă