Găsește-ți o slujbă pe care o iubești și nu va trebui să lucrezi nicio zi în viața ta, este un citat pecare motorul de căutare Google i-l atribuie lui Confucius. Maistrul militar clasa a III-a Ionel Stoica a îmbrățișat această filozofie într-o specializare în care a fost doar autodidact.

Ca orice început, și pentru Ionel Stoica a fost greu să-și găsească drumul din prima. A intrat în sistemul militar în 2011, după ce în 2008, în plină criză financiară, fusese disponibilizat de la o multinațională unde lucra pe funcția de controlor de gestiune. După mai multe încercări de a-și găsi un loc de muncă, și-a depus dosarul la CMZ, doar cu bruma de informații pe care o citise pe câteva pliante.

M-au întrebat ce funcție m-ar interesa, iar eu am zis că vreau la soldați, că nu știam mare lucru despre armată. Atunci, un domn mi-a zis ca e păcat să nu încerc la maiștri, pentru că absolvisem o facultate în domeniul economic.

Astfel, în 2011 a devenit militar, după ce a absolvit Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre Basarab I, din Pitești. Prima repartiție a fost la Otopeni, unde am lucrat trei ani. Apoi am plecat la Batalionul 147 Război Electronic, încă un an, și la Brigada 76 CSR în Balotești. Din martie 2016, am venit în Baza 89 Strategică de Comunicații și Tehnologia Informației unde, după ani de căutări, simt că mi-am găsit locul.

Ocupă funcția de șef al Centrului Principal de Acces Satelitar și are în subordine o echipă formată din 30 de oameni, o parte maiștri militari și subofițeri, restul caporali. Echipa s-a format în timp. Ne ocupăm de comisionarea fluxurilor satelitare, de asigurarea și menținerea legăturilor.

Dacă în 2013 centrul asigura o singură legătură satelitară pentru un Modul de Comunicații și Informatică Dislocabil (MCID) în Afganistan de 512 Kb/s, astăzi, la zece ani distanță, asigură simultan peste 15 legături de comunicații permanente prin satelit, cu peste 20 de Mb/s, ce deservesc diferite categorii de forțe, pentru a păstra legătura cu trupele desfășurate atât pe uscat, cât și pe apă, pe teritoriul național și în afara acestuia.

Toți din echipă sunt pasionați de ceea ce fac și învață rapid, fiind un domeniu foarte complex. Centrul este dotat cu mai multe complete satelitare, amplificatoare de emisie-recepție și modem-uri. În 2013, când au fost instalate, erau printre cele mai complexe din sud-estul Europei. Vorbim de antene satelitare de dimensiuni mari, cu redundanță automată, polarizare orizontală și verticală, orientare automată pe azimut și elevație. Centrul mai are și două complete satelitare dislocabile, cu care pleacă în teren, la exerciții.

Pasiunea mea pentru comunicații satelitare aici s-a format. Nu am avut un curs la bază, așa că a trebuit să învăț totul din mers, singur, având permanent sprijinul superiorilor. Avem legături satelitare de antrenament, care înainte nu existau și care ne ajută să ne instruim constant. Nu mi s-a părut niciodată că lucrez prea mult, chiar dacă citesc multă documentație și în timpul liber.

O parte din documentație a obținut-o de la companiile canadiene și franceze care au produs echipamentele centrului. Maistrul militar ține permanent legătura cu specialiștii lor pe e-mail, bucuroși să-l ajute în orice problemă apare. Meseria de zi cu zi și fiecare situație pe care a reușit să o rezolve i-au ținut loc de curs de specialitate.

Cu toate că a primit nenumărate oferte de muncă fie la firme civile, fie la alte instituții din sistemul național de apărare, susține ferm și cu emoție în glas că nu crede să fie loc mai bun de muncă în altă parte. Mai mult, simte că le datorează celor care l-au sprijinit în parcursul său profesional să ducă munca și echipa mai departe. Un singur lucru n-a reușit încă să facă, deși le-a promis tuturor că va încerca – un curs de specializare în domeniu. M-am gândit să urmez și o facultate în domeniu, dar timpul e mereu problema. Am un copil de cinci ani și săptămâna aceasta soția mea urmează să nască gemeni.

La două săptămâni după ce am stat de vorbă, maistrul militar Ionel Stoica a devenit tătic de gemeni și mândru că s-a înscris la cursurile de Master la Universitatea Spiru Haret, specializarea Tehnologii Moderne în Ingineria Sistemelor Informatice.

Am ajuns, în timp, să formăm o echipă unită și chiar să lucrez cu oameni pe care nici nu îi cunosc personal. Am primit emblema de onoare de la Forțele Navale și Forțele Aeriene, CLI și CCI, pentru modul în care i-am ajutat mereu când au avut nevoie.

Am și o misiune în Afganistan, în 2012, tot pe comunicații. A fost o experiență minunată, din care am învățat enorm, mai ales că eram la începutul carierei. A fost fascinant să văd cum lucrează alte armate și toate echipamentele de care dispuneau atunci. (A Motoc).