Actualitate
Exemplul Aradului, unde infrastructura internă cade peste tine, se regăseşte în foarte multe oraşe din România.
Drama multor oraşe din România şi de ce locuitorii lor cred că ţara şi economia merg într-o direcţie greşită, că democraţia şi capitalismul nu le-a adus nimic: centrul oraşelor cade peste ei, indicând o sărăcie implacabilă, dar în schimb antreprenorii locali sunt prosperi.
Acum o săptămână, am avut la Arad Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank (un turneu în oraşele ţării), unde a fost o discuţie extrem de interesantă şi aprinsă cu antreprenorii locali din această zonă, având ca temă următoarele subiecte:
– Guvernul, adică cei de la Bucureşti, iau decizii împotriva economiei, împotriva companiilor, nimeni nu se consultă cu noi;
– evoluţia economiei – economia se târâie;
– industria – nu mai avem industria pe care o aveam în perioada comunistă şi în perioada interbelică;
– forţa de muncă – statul trebuie să găsească şi să vină cu soluţii;
– educaţia – nu mai avem şcoală, nu se mai învaţă ca înainte, absolvenţii sunt total nepregătiţi, nu ştiu ce înseamnă munca;
– lipsa finanţării din partea băncilor – avem nevoie de scrisori de garanţie ca să intrăm la licitaţii iar băncile nu ne dau, dobânzile sunt mari iar străinii vin cu finanţări de afară la dobânzi mai mici şi nu putem concura cu ei;
– lipsa capitalului autohton – nu putem concura cu firmele străine care au capital propriu;
– viitorul Aradului, viitorul judeţului – care sectoare ar putea să crească: logistică, energie, agricultură.
Fiecare antreprenor are părerea lui, fiecare vede lucrurile într-un anumit fel.
Ce m-a frapat este faptul că oamenii de afaceri, antreprenorii de la nivel local nu prea cred că economia a crescut, deşi au cel mai bun exemplu – că businessul lor a crescut.
Economia României s-a dublat în ultimul deceniu iar PIB-ul, care exprimă valoarea adăugată de către companii într-un an, a crescut de la 140 de miliarde de euro în 2014 la 280 de miliarde de euro în 2022 şi va încheia acest an cu 320 de miliarde de euro.
Ei privesc datele statistice cu neîncredere, cu circumspecţie, deşi ei au contribuit, prin businessul lor, prin ceea ce au realizat şi realizează zi de zi în activitatea lor economică, la această creştere a PIB-ului.
Dacă ei văd aşa, atunci cum privesc locuitorii oraşului/judeţului, angajaţii lor, evoluţia economiei?
Iar aici ajung la ideea acestui articol: nu cred că Aradul este din punct de vedere economic un oraş sărac şi un judeţ sărac, cu antreprenori săraci, ci dimpotrivă, dar în schimb centrul Aradului, cel pe care îl vezi cu ochiul liber, emblema unei întregi zone, cade efectiv peste tine, la propriu şi la figurat.
Centrul Aradului este foarte mult rămas în urmă, sunt clădiri care rivalizează cu clădirile bombardate din Ucraina, iar în magazinele din centru poţi oricând să filmezi o secvenţă de film care să amintească de perioada comunistă (Demult nu am mai văzut un magazin de feronerie).
Pentru că centrul oraşului este cum este, locuitorii, cei care trăiesc acolo, cred că nu s-a schimbat nimic în ultimele decenii, cred că acest capitalism nu a adus nimic bun ci dimpotrivă, doar i-a îmbogăţit pe unii, iar pe cei mai mulţi i-a trimis în sărăcie. Copiii au plecat din oraş fie în Timişoara, fie în Cluj, fie în Ungaria, fie în lumea occidentală, iar populaţia pe care o întâlneşti în centru îmbătrâneşte an de an.
Mulţi se întreabă, chiar şi dintre antreprenori, ce ne-a adus intrarea în Uniunea Europeană în afară de faptul că străinii, multinaţionalele au venit să ne folosească forţa de muncă ieftină şi să scoată profitul din ţară, ne-au furat oamenii, care au plecat la muncă în afară, ne-au luat fetele.
Mulţi se uită peste drum, în Ungaria, şi cred că Orban face mai multe lucruri pentru ţara lui decât fac cei de la Bucureşti pentru România (nimeni nu crede, dintre antreprenori, dacă le spui că în perioada Orban economia Ungariei a scăzut, iar România a crescut – Ce model politic şi economic preferaţi? Cel al lui Viktor Orban din Ungaria, cu retorica lui naţionalistă, împotriva Bruxelles-ului şi remaghiarizarea economiei, sau modelul românesc, cu Iohannis absent, cu cumetria politică de la noi, cu guvernele de la Palatul Victoria fără nicio strategie?)
Pentru că le-au plecat copiii de acasă, părinţii sunt supăraţi şi nervoşi pentru ceea ce se întâmplă în România. Iar centrul Aradului, care cade peste tine, le confirmă zi de zi faptul că lucrurile merg din ce în ce mai rău.
În datele statistice din Anuarul de business al României pe care îl realizează Ziarul Financiar, Aradul nu stă aşa de rău din punct de vedere economic: a reuşit să atragă investiţii străine de 1,5 miliarde de euro (alte judeţe nu au depăşit nici 50 de milioane de euro în 30 de ani), iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 14.600 de euro, faţă de 18.500 de euro în Timiş şi faţă de 12.200 de euro în Bihor.
Dacă ne uităm la numărul de maşini la 1.000 de locuitori, vedem că Aradul are 436, faţă de 472, cât are Timişul.
La nivelul puterii de cumpărare, Aradul este la 112% peste media naţională, Timişul este la 120%, Bihorul este la 96%, în condiţiile în care media naţională este 8.000 de euro pe cap de locuitor.
Raportat la numărul de companii înfiinţate la 10.000 de locuitori, Aradul are 54, Timişul are 79, Bihorul are 64, iar Iaşiul are 57.
Cifra de afaceri a companiilor din judeţ a ajuns la 31 de miliarde de lei la finalul lui 2022, faţă de Bihor, care are 39 de miliarde de lei şi faţă de Timiş, care are 74 de miliarde de lei.
Pentru că are o scădere demografică mai accelerată, în Arad s-au livrat în perioada 2017-2021 doar 3.700 de locuinţe noi, faţă de 8.900 în Bihor şi 26.500 în Timiş.
Creditele ipotecare acordate de către bănci au ajuns la un sold de 1,48 de miliarde de lei în Arad, faţă de 6,1 miliarde de lei în Timiş şi 2,2 miliarde de lei în Bihor.
La nivelul şcolilor, Aradul înregistrează o scădere de 10%, ajungând la 158 de şcoli, faţă de 240 de şcoli în Timiş, care o scădere de 6%, şi 206 şcoli în Bihor, care are o creştere de 0,5%.
Salariul mediu a fost în ianuarie 2023 de 3.668 de lei net în Arad, faţă de 4.613 lei în Timiş şi 3.373 de lei în Bihor.
Iaşiul a reuşit să reînvie din punct de vedere economic pentru că Iulian Dascălu a făcut complexul Palace în centrul oraşului, ceea ce a atras după sine construcţia de clădiri de birouri şi a temperat exodul tinerilor în afara ţării. Pentru că a avut mall şi clădiri de birouri, Iaşiul a reuşit să atragă investiţii străine care să folosească aceste clădiri de birouri, acolo unde valoarea adăugată şi salariile sunt mai mari.
La fel s-a întâmplat şi în Timişoara, ca să nu mai vorbim de Cluj.
Aradul are 692 de angajaţi în IT conform datelor statistice naţionale, Timişul are 14.900, Bihorul are 1.500, Clujul are 22.600, iar Bucureştiul peste 60.000.
Aceasta este doar o succesiune de date statistice, dar ceea ce se vede cu ochiul liber rămâne pe retină şi în mintea (în primul rând) a locuitorilor, a celor care trăiesc acolo.
Locuitorii, antreprenorii, oamenii de afaceri aşteaptă totul de la autorităţile locale şi centrale. De la Bucureşti, Guvernul poate da doar nişte bani, dar viaţa într-un oraş aparţine doar celor care stau acolo.
Antreprenorii au alternative, se pot duce la Timişoara, la Budapesta, sau chiar la Viena. Ceilalţi, pentru că au mai puţini bani, sunt blocaţi la nivel local şi se uită în jur.
Nu poţi să ţii copiii acasă, nu poţi să atragi alţi copii sau alte familii dacă nu ai ce să le oferi. Nu este vorba doar despre un loc de muncă, ci este şi despre entertaiment, despre mall-uri, despre cinematografe etc. Dacă nu ai aceste lucruri, tinerii vor căuta să plece.
În schimb, la nivel local, antreprenorii sunt cu mult peste starea oraşului.
Cristian Hostiuc
Actualitate
IWI își extinde ofensiva în Asia de Sud-Est cu un sistem anti-drone montat pe puști existente
Patru țări analizează achiziția sistemului ARBEL ADS, iar Thailanda l-a integrat deja în dotarea forțelor sale armate. Producătorul israelian spune că interesul regional crește pe fondul amenințării tot mai mari reprezentate de dronele tactice de mici dimensiuni.
Thailanda a trecut de la testare la utilizare operațională
Israel Weapons Industries (IWI), producător de arme de calibru mic din cadrul grupului israelian SK, își extinde prezența în Asia de Sud-Est. Patru state se află în etape diferite ale procesului de achiziție a sistemului anti-drone ARBEL, însă compania nu a dezvăluit care sunt celelalte trei țări.
Cea mai recentă livrare a fost făcută către Ministerul Apărării din Thailanda. După integrarea sistemului în puștile existente și instruirea personalului la fața locului, ARBEL ADS a devenit operațional, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.
IWI poartă discuții cu autoritățile thailandeze și pentru comenzi suplimentare. Compania afirmă că a organizat în acest an mai multe demonstrații ale sistemului în țări din regiune, un semn al interesului sporit pentru mijloace de contracarare a dronelor.
Modernizare fără înlocuirea întregului arsenal
ARBEL poate fi utilizat pe platforme de tip AR-15 și pe mitraliere ușoare. Sistemul este compatibil cu diferite tipuri de lunete, potrivit producătorului, și le permite militarilor să opereze cu arme pe care le cunosc deja.
În cazul Thailandei, integrarea s-a făcut prin înlocuirea părții inferioare a cutiei mecanismelor puștilor existente cu sistemul ARBEL ADS. Abordarea le permite armatelor să modernizeze local armele din dotare, fără să înlocuiască întregul inventar sau să cumpere arme noi.
IWI susține că această metodă poate facilita extinderea capabilităților anti-drone, reducând nevoia unor achiziții majore de armament.
Dronele tactice schimbă prioritățile militare
Utilizarea tot mai frecventă a dronelor de mici dimensiuni în conflictele recente, inclusiv în războiul dintre Rusia și Ucraina și în confruntările care implică Statele Unite, Israelul și Iranul, a determinat numeroase state să caute soluții proprii de apărare împotriva acestor aparate.
Potrivit companiei, armatele din Asia de Sud-Est acordă o atenție tot mai mare capacităților anti-drone. Amenințarea nu se limitează la confruntările de pe front: statele din regiune se confruntă și cu riscuri legate de terorism, contrabandă transfrontalieră și folosirea dronelor în atacuri ostile.
IWI a indicat și recentele incidente cu drone asociate tensiunilor de la granița dintre Cambodgia și Thailanda drept un exemplu al provocărilor emergente. Compania afirmă că fiecare stat avansează în ritmul său, dar interesul manifestat reflectă o schimbare mai amplă a priorităților de apărare.
Sistemul a fost prezentat în 2024
IWI a lansat ARBEL în aprilie 2024, descriindu-l drept un sistem computerizat pentru arme de calibru mic. Producătorul consideră că dronele tactice mici au devenit o amenințare directă și în creștere pentru militarii aflați pe câmpul de luptă.
Identitatea celor trei țări care analizează achiziția sistemului, în afara Thailandei, nu a fost făcută publică. În schimb, compania afirmă că interesul pentru soluții anti-drone este în creștere în regiune, pe măsură ce armatele încearcă să răspundă unor riscuri tot mai diverse.
Actualitate
Viasat va coordona rețeaua spațială a Forțelor Spațiale, într-un contract de până la 450 de milioane de dolari
Forțele Spațiale ale SUA au selectat compania Viasat pentru dezvoltarea unui Centru de Operațiuni pentru Misiuni (MOC), menit să conecteze mai multe constelații de sateliți și să gestioneze traficul de date prin viitoarea coloană vertebrală a Rețelei de Date Spațiale (SDN). Proiectul este derulat în colaborare cu biroul Pentagonului responsabil de inițiativa de apărare antirachetă Golden Dome.
Space Systems Command (SSC) a atribuit companiei un contract de tip IDIQ — cu livrări și comenzi stabilite pe parcurs — care poate ajunge la o valoare totală de 450 de milioane de dolari. Viasat va proiecta, instala și extinde centrul, urmând să acționeze ca integrator al rețelei și al sistemelor de misiune, pe măsură ce SSC dezvoltă o arhitectură deschisă, compatibilă cu furnizori spațiali diferiți.
Centrul de comandă al unei rețele cu mai mulți furnizori
MOC va deveni punctul central de coordonare a rețelei SDN Backbone: un sistem de sateliți pe orbită joasă, construit de SpaceX, care urmează să ofere comunicații rapide, cu latență redusă. Această infrastructură va lega între ele sisteme militare de comunicații și senzori aflați în spațiu — iar, în perspectivă, și sateliți comerciali — pentru a transmite informații către factorii de decizie și platformele de armament.
În etapa inițială, rețeaua va sprijini cu prioritate inițiativa Golden Dome a administrației Trump. Rolul MOC va fi să coordoneze schimbul de date între constelații și să administreze fluxurile care circulă prin această infrastructură.
Date redirecționate în funcție de misiune
Coordonarea rețelei va permite transferarea automată a datelor între constelații aflate pe orbite diferite și către stațiile terestre care le deservesc. Astfel, informațiile ar putea fi redirecționate pe o altă rută dacă transmisia încetinește din cauza aglomerării traficului sau este perturbată de bruiajul unui adversar.
Funcția MOC este comparabilă, într-o versiune modernă și automatizată, cu cea a unei centrale telefonice: în locul operatorilor care conectau apelurile prin cabluri și intervenau atunci când legătura se întrerupea, software-ul va coordona conexiunile și va contribui la remedierea problemelor de transmisie.
SSC descrie centrul drept o infrastructură care va reuni integrarea misiunilor, operarea rețelei și administrarea transportului de date într-un sistem cu tot mai mulți furnizori.
Trei funcții esențiale
Potrivit SSC, MOC va avea trei roluri principale:
- Coordonare între furnizori: va integra sisteme satelitare distincte într-o rețea unificată de comunicații.
- Conectivitate între domenii: va susține transferuri de date rapide, cu latență redusă și reziliență cibernetică, pentru utilizatori din aer, de pe uscat, de pe mare și din spațiu.
- Rutare dinamică: va gestiona și redirecționa datele în timp real, în funcție de prioritățile misiunilor.
Locotenent-colonelul Alexa Eggert, responsabilă de materialele programului SDN Backbone din cadrul biroului SSC pentru achiziții de senzori și sisteme de țintire spațiale, a declarat că centrul va asigura nivelul operațional necesar pentru integrarea transportului de date spațiale și a sistemelor de schimb aflate în dezvoltare. Reunirea acestor componente într-un singur centru, a spus ea, ar trebui să faciliteze furnizarea unei capabilități mai integrate pentru mai multe constelații și sisteme.
Meditațiile sunt utile atunci când umplu un gol concret de înțelegere și devin o povară când înlocuiesc studiul propriu. Regula simplă: ajută dacă elevul progresează și își recapătă încrederea, nu dacă doar adună ore. Pe acest criteriu discută și Revista Educatiei, resursă utilă pentru părinți.
Ce rol au, de fapt, meditațiile
Ora de meditații nu ar trebui să repete lecția din clasă. Rolul ei este să lucreze exact acolo unde elevul se blochează: o noțiune lăsată în urmă, un tip de problemă care nu se leagă, un stil de explicație care nu i se potrivește. Într-un grup mare, profesorul nu are timp să se oprească la fiecare întrebare, iar un meditator o poate face.
Un alt rol util este pregătirea pentru un examen cu miză, când elevul are nevoie de strategie, ritm și exercițiu ghidat. Aici contează mai puțin cantitatea de materie nouă și mai mult felul în care se lucrează cu timpul și cu greșelile.
Semne că ajută cu adevărat
- elevul poate explica cu vorbele lui ce a învățat la ultima oră;
- temele de la școală se rezolvă mai ușor, fără ajutor la fiecare pas;
- apar întrebări noi, nu doar răspunsuri memorate;
- încrederea crește, iar disciplina respectivă nu mai provoacă teamă;
- meditatorul stabilește obiective clare și le revizuiește periodic.
Când devin o povară
Primul semnal de alarmă este programul încărcat. Dacă după școală urmează de fiecare dată una sau două ore de meditații, copilul nu mai are timp să proceseze ce a învățat, să se joace sau să doarmă suficient. Oboseala scade atenția, iar ora plătită devine una pierdută.
Al doilea semnal este dependența. Când elevul nu mai încearcă singur nimic, pentru că „oricum se lămurește la meditații”, ajutorul a ajuns să țină loc de efort. Meditatorul care rezolvă tot în locul lui face mai mult rău decât bine.
Al treilea este presiunea. Meditațiile cerute din teama părinților, nu dintr-o nevoie reală, transmit mesajul că performanța contează mai mult decât înțelegerea. Pe termen lung, asta strică motivația.
Cum găsești echilibrul
Începe cu o discuție deschisă: ce nu înțelege elevul și de ce. Uneori răspunsul este mai simplu decât pare și se rezolvă cu câteva ore punctuale, nu cu un abonament pe tot anul. Stabiliți împreună un scop măsurabil, de pildă recuperarea unui capitol sau trecerea peste un anumit tip de exercițiu.
Apoi protejați timpul liber. Un program realist are zile fără activități suplimentare, iar organizarea săptămânii contează mult; despre cum alegi un sistem de organizare care rezistă găsești idei practice, utile și pentru copii mai mari.
Întrebări de pus înainte să începi
Cere meditatorului un plan simplu: ce lucrați în primele săptămâni, cum aflați dacă merge și când vă opriți. Un profesional serios nu se teme de o evaluare intermediară. Dacă rezultatele nu apar după un interval rezonabil, schimbați abordarea sau meditatorul, în loc să măriți numărul de ore.
Rolul părinților
Părintele nu trebuie să predea, dar poate urmări semnalele: starea copilului după oră, notele, dorința de a învăța. Discutați regulat cu meditatorul și cu profesorul de la clasă, ca eforturile să meargă în aceeași direcție. Cei care citesc Revista Educatiei află adesea că dialogul între adulți contează tot atât cât orele în sine.
Recomandarea practică: tratează meditațiile ca pe un instrument temporar, cu început și sfârșit, nu ca pe o regulă. Pentru mai multe idei despre învățare și echilibru în educație, poți continua lectura pe Revista Educatiei.
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
România, 2026: statul cu iPhone 15, dar cu fluturaș de salarizare pe Nokia 1100 În anul 2026, într-o țară membră...
MAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
12 ani de provizorat: minister serios, șefi la „mica înțelegere” Premieră absolută la nivelul Ministerului Afacerilor Interne: după mai bine...
Guvernul, arbitru la „ruleta disciplinară” in M.A.I.: polițiști judecați după regulile scrise cu pixul șefului de tură
Când legea tace, vorbește Hotărârea de Guvern În România anului 2025, polițistul nu răspunde disciplinar după lege, ci după o...
Două luni fără șef. La I.P.J. Cluj, poliția a funcționat pe „las’ că „merge și-așa”
Funcția de conducere a Poliției Municipiului Cluj-Napoca a rămas vacantă de la 1 septembrie până la 2 noiembrie 2026. Sindicatul...
Permisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații
Un condamnat pentru tentativă de viol nu a revenit la Penitenciarul Craiova-Pelendava după o ieșire temporară, la 3 noiembrie 2026....
Legea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro
Cu piciorul pe accelerație, direct în Codul Penal: cum sfidează bariera, poliția și sărăcia românilor un „expert superior” cu peste...
Jumătate de apartament, pretext întreg: cum a inventat Poliția „casa fantomă” ca să taie naveta
Naveta polițiștilor, executată la sertar pentru o jumătate de apartament moștenit. Asta dezvăluie Sindicatul „Diamantul”, într-un caz în care Inspectoratul...
Cine e de vină? Șoferul, bancheta sau bunul-simț juridic? IGPR pune frână unei mustrări inventate la IPJ Caraș-Severin
Când „disciplina” se scrie cu pixul şefului, nu cu legea La IPJ Caraș-Severin, disciplina părea să se facă nu după...
OPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat
De la WhatsApp-ul cu buletine și dosare penale, la amprentări pe normă, sigilii false pe gaze și răfuieli amoroase cu...
M.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă
Navetă cu girofar în buzunar: Dusterul instituției, taxi personal de la vilă la birou Unul dintre cei mai bine plătiți...
POLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM
TÂRGȘOR SE FACE MARE, DAR STATUL DE FUNCȚII RĂMÂNE MIC. ȘI LAȘ. Liderul sindical Adrian Grigoroiu strigă „alarmă!”, Ministerul Justiției...
Guvernul României – campion mondial la „temporar pe viață”. Povestea unui interimat din MAI care sfidează legea din 2017
Imaginați-vă următoarea scenă: Intră cineva într-un birou de stat și întreabă: – Bună ziua, cine e secretar general adjunct la...
I.P.J. Prahova & „Structuri SRL”: de la girofar în șanț la amprentare abuzivă și sigiliu fals pe gaze
Cronica unui stat borfaș, în care uniforma nu mai apără cetățeanul, ci îl hărțuiește „cu acte în regulă” Când articolele...
-
Exclusivacum 4 zile
POLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM
-
Exclusivacum 4 zile
OPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat
-
Exclusivacum 4 zile
M.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă
-
Exclusivacum 3 zile
Legea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Ancheteacum 3 zileCurtea de Apel Ploiești, zguduită de un dosar disciplinar: judecătorii Fundătureanu și Stancu, în vizorul CSM
-
Exclusivacum 2 zile
Polițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 2 zile
Permisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații