A trecut deja un an de cand Daniel Caraman m-a eliberat din arestul preventiv abuziv in dosarul BlackCube.
27 decembrie 2016.

Azi Daniel Caraman scrie.

O analiza istorica, geopolitica si juridica in ceea ce priveste “mandatele de supraveghere tehnice”.

Despre libertatile cetatenesti si despre libertatea democratiei din noi.

Daniel Caraman, avocat si prieten, scrie si explica.

Va asteptam alaturi de noi la Romania 3.0.
Inscrierile pe site curg. Va asteptam alaturi de noi! Impreuna vom reusi sa ne eliberam tara!
Romania 3.0 nu este despre dreapta sau despre stanga. Este despre a merge inainte!
O solutie nationala a unitatii si o atitudine civica necesara, scrie pe pagina sa de socializare col ® S.R.I, Daniel Dragomir.

Mandatul de supraveghere tehnică (analiză de avocat Daniel Caraman)

Mai jos prezentăm integral postarea facebook a avocatului Daniel Caraman referitoare la mandatul prezentat vinerea trecuta.

***

În contextul legalității unor acte judiciare și prezumtiva activitate de ”poliție politică legitimizată” asupra vieții politice românești, așa cum a fost adusă la cunoștința publicului prin conferința de presă a lt-col (rez.) Daniel Dragomir din 22.dec 2017 în calitate de repezentant al Inițiativei Civice “România 3.0”, am de făcut un comentariu, care va fi expus cronologic pentru a pune în valoare date și elemente istorice semnificative.

Ele nu vor fi urmate de o concluzie, fiecare cititor fiind liber să își manifeste propria părere.

1. Conform datelor ce succed România a fost un stat democratic, întemeiat pe valorile universale astfel cum au fost ele statuate de Declarația privind Drepturile Omului și Cetățeanului de la 1789. Aceste valori au stat la baza adoptării Constituției Principatelor Române de la 1866.
2. România a fost proclamată Regat al României la 1881, după consfințirea independenței de stat (1877-1878), a recunoașterii internaționale, după întemeierea Băncii Naționale a României (1880). Prin pacea de la Berlin imperiul țarist a trădat înțelegerea anterioară stabilită cu Principele Carol I în 1877 privind recunoașterea teritoriilor românești. ( a se vedea în acest sens art 43-45 din Tratat aici)
3. Administrația publică din Regat a fost modernizată consecutiv, cu voința Țării și a Regelui, cu multe convulsii ale vieții politice generate, în mare parte, de interese economice ale boierimii care susținea diversele partide politice și personalitățile lor reprezentative.
4. Au existat derapaje majore, inclusiv revolta țărănească din 1907, dar și scandaluri de corupție cu impact istoric (cazul Stroussberg, construcția portului modern Constanța).
5. Condițiile politice anterioare au generat decizii majore în privința implicării României în Primul Război Mondial, a urmat evacuarea Bucureștiului, stabilirea capitalei la Iași, evacuarea tezaurului național la Moscova.
6. Revoluția bolșevică a câștigat lupta armată desfășurată între 1917 și 1920 în teritoriile Rusiei țariste. A luat naștere patria bolșevismului – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste – URSS. Acest stat a avut conducere dictatorială de la încpeut până la 1991 (teoretic, dar în fapt tendința de conducere autocratică, sub aparența unei reforme, este manifestată și astăzi, în condițiile în care în Rusia nu se poate vorbi despre democrație în forma definită de DUDOC 1789).
7. Această perioadă a coincis cu idealul național românesc de unificare a tuturor teritoriilor locuite de români. Aici este așezat momentul Declarației de alipire a teritoriilor din cadrul Marii Adunări Naționale desfășurată pe Câmpia Libertății de la Blaj, lângă Alba Iulia.
8. În anul 1919 trupele române au ocupat Budapesta și au înlăturat regimul bolșevic al revoluționarilor leniniști conduși de Bela Kun. Pe clădirea Parlamentului maghiar a fluturat opinca românească, pentru o perioadă de circa 40 zile, timp în care trupele militare române au avut misiunea de a descoperi, aresta, lichida forțele reacționare bolșevice din Ungaria.
9. În urma Marii Uniri și a obținerii recunoașterii frontierelor țării în limitele istorice (includea cele trei județe din sudul Basarabiei plus insula Șerpilor, furate de imperiul țarist prin tratatul de la Berlin 1878, Bucovina ocupată de Austro Ungaria și administrată de la Viena, Ardealul, Banatul și Crișana administrate de Budapesta după 1867, cele trei județe din sudul Dobrogei alipite în 1913, pierdute prin rușionasa pace de la Buftea 1916, recucerite în Marele Război) Țara măsura în total ceva peste 295.000 kmp.
10. În anul 1921 este adoptată noua Constituție a României, act cu un conținut liberal, foarte apreciată la acea vreme, act care punea în aplicare principiile DUDOC 1789.
11. În anul 1922 Regele Ferdinand I și Regina Maria sunt încoronați la Alba Iulia.
12. În anul 1927 Regele Ferdinand I, nepotul de frate al Regelui Carol I moare, lăsând ca principe moștenitor pe Regele Mihai I, nepot de fiu, ca urmare a declarației din anul 1925 a principelui Carol a II-lea de a renunța la tron.
13. Sub Constituția din 1921 are loc: Regența 1927-1930, revenirea pe tron a Principelui Carol al II-lea între 1930 și 1940, suprimarea Constituției între 1938-1940 ca urmare a deciziei regelui Carol al II-lea (episod cunoscut sub denumirea de dictatura carlistă).
14. În 6 septembrie 1940 regele Carol al II-lea este depășit de evenimentele politice din țară, ascenisunea nazismului în Europa, pactul Ribbentrop- Molotov 23 august 1939 prin care România este dezmembrată de Hitler în înțelegere cu Stalin (la 29-30 august 1940 a fost ocupată de trupe germane Transilvania de Nord pentru a asigura coridorul de acces către Valea Prahovei, dată spre administrare regimului nazist al Generalului maghiar Horthy, tot atunci a fost dată Bulgariei partea de teritoriu din sudul Dobrogei – Cadrilaterul, la 28 iunie 1940 a fost evacuată Basarabia inclusiv Bugeacul, dar și Bucovina, care a fost ocupată de trupele sovietice, bolșevice). În acest context nou, extrem de greu pentru țară s-a încercat formarea unui nou guvern, iar în 4 sept 1940 regele Carol al II-lea l-a adus pe gen. Ion Antonescu – de la domiciliul forțat stabilit acestuia la mânăstirea Bistrița, actual jud. Vâlcea – la Palatul Regal cu scopul de a-i propune preluarea guvernului. Ion Antonescu a condiționat preluarea guvernului de abdicarea lui Carol al II-lea (compromis de cedările teritoriale fără un singur foc de armă) în favoarea fiului său, Regele Mihai I, Mare Voievod de Alba-Iulia.
15. Ion Antonescu a luptat dintotdeauna pentru Țară, pentru unitate și independență, a luptat pentru libertate și democrație, împotriva bolșevismului și a fascismului. Mărturii în acest sens sunt izvoarele istorice militare – maior Ion Antonescu a fost Șef de Stat Major în luptele de la Mărășești- Mărăști.
16. Fin cunoscător al istoriei naționale, Ion Antonescu a luptat împotriva bolșevismului.
17. Același lucru l-a făcut Regele Mihai I al României.
18. Momentul 23 august 1944, cel al arestării Mareșalului Ion Antonescu de către Garda Regală, din ordinul Regelui Mihai I, Comandant Suprem al Armatei Române, se suprapune peste negocierile de armistițiu derulate de MIhai I/Ion Antonescu cu puterile Aliate (există izvoare istorice în acest sens) care urmăreau ca la data de 26 august 1944 să se ia o decizie majoră în acest sens. Urmare contraofensivei sovietice din nordul Basarabiei Regele a aflat că Mareșalul Antonescu se pregătește să plece pe frontul de nord est în vederea preluării directe a comenzii militare asupra trupelor care luptau împotriva sovieticilor.
19. Conform mărturiilor istorice recente (care necesită încă cercetări) arestarea lui Ion Antonescu a revenit Regelui care a preluat conducerea Armatei și a comunicat măsurile militare necesare, iar situația politică urma să fie asigurată de cuplul de politicieni Maniu – Brătianu, inclusiv paza Mareșalului. Din păcate, în lungul șir de acte de trădare a interesului național, cei doi politicieni au predat pe Mareșal către Pătrășcanu-Ceaușu (adevaratul nume Emil Bodnăraș), care l-au predat către sovietici, în loc de a proceda la preluarea mareșalului și la adăpostirea sa, așa cum stabiliseră cu Regele Mihai I.
20. Toate aceste acte sunt dovedite de izvoare istorice, iar ultimele mărturii arată că Ion Antonescu a fost un militar care și-a iubit țara și care a luptat împotriva bolșevismului și a bolșevicilor pe care i-a considerat un neam de trădători, care nu au nimic comun cu poporul român și cu tradițiile românești.
21. Ca să scurtez vă fac trimitere la interviul luat de Vartan Arachelian (TVR ) în iunie 1990 Regelui Mihai I la reședința acestuia din Elveția.
22. Toate deciziile enuțate mai sus au fost luate cu scopul de a proteja poporul român, patrioți care au căutat să țină Țara întreagă și neamul românesc nedivizat.
23. Revenind, dincolo de considerațiile istorice, rămâne de observat situația drepturilor și libertăților ”ocrotite” de cele trei Constituții adoptate de emanații bolșevismului – cea din 1948, 1952, 1965.
24. Prin Constituția din 1991, revizuită în anul 2003 cetățenilor români li s-au garantat drepturi, aici fiind de interes dreptul la o procedură echitabilă în materie penală, și dreptul la viață privată, dar și dreptul la vot și la liberă exprimare.
25. Mandatul de supraveghere tehnică (denumire stabilită de noul c.p.p., în vigoare de la 01 febr 2014) este condiționat de respectarea dreptului la viață privată, care este unul inviolabil.
    Un mandat de supraveghere tehnică se poate solicita dacă există indicii temeinice privind existența infracțiunii, iar descoperirea consecințelor infracțiunii sau comiterea de noi fapte penale nu poate fi realizată în alt mod.
26. Aici aș vrea să știu și eu care sunt indiciile temeinice privind implicarea în activitatea ilicită penală a acestor 80 politicieni, oameni din media, oameni de afaceri, și cu privire la care, din 2013 și până în decembrie 2017 nu s-a realizat nici un act de cercetare penală directă, exceptând doar aceste interceptări de comunicații, intruziuni în spații private, supravegheri de comunicări ambientale și alte activități derivate considerate necesare.
27. Două întrebări mă frământă azi:
28. Cum se consideră statul român un garant al libertăților individuale când asemenea acte judiciare sunt necenzurate după patru ani?
29. Ce așteptări trebuie să aibă cetățeanul român la adresa unei asemenea abordări bolșevice, de emitere a unui act judiciar formal care acoperă în realitate o gravă încălcare a drepturilor la viață privată, dreptul la liberă asociere, a dreptului la inviolabilitatea a domiciliului, a corespondenței, a dreptului la vot (art 26-28, art 30, art 34, 37)?

Fiecare gândește liber.

Eu îmi pun întrebări cu privire la aceste institutii care, din mecanisme de natură judiciară puse în slujba legii au ajuns mecanisme de natură represivă, contribuind, prin îngrădirile și încălcările de drepturi fundamentale, la constituirea unor proceduri discriminatori, opresive, injuste.

Ciudat destin al libertăților noastre!

Tare ciudat! (Cerasela N.).