Final de mandat sau final de mit?

Laura Codruța Kovesi își încheie vineri, 30 octombrie 2026, mandatul în fruntea Parchetului European (EPPO). Momentul care, pentru fanii ei, trebuia să fie o sărbătoare cu artificii și ode, se transformă, în realitate, într-o ieșire discretă pe ușa laterală, cu un interviu anemic acordat publicației Politico, în loc de un bilanț solid, pe cifre și rezultate.

Publicația „Lumea Justiției” consemnează finalul de mandat, iar jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, într-o analiză publicată pe site-ul inpolitics.ro, pune degetul pe rană: așteptările uriașe cu care a fost încoronată „zeița anticorupției” nu se mai pupă deloc cu realitatea unui mandat european încheiat în ton sumbru, defensiv și, mai ales, fără glorie.

De la „salvatoarea Europei” la campioana scuzelor

În interviul pentru Politico, Laura Codruța Kovesi nu vine cu șirul de mari victorii, așa cum ar fi normal pentru cineva care a condus, timp de șapte ani, „parchetul de elită al Europei”. Nu vedem cifre, nu vedem bani recuperați înapoi în bugetul UE, nu vedem marile dosare finalizate.

În schimb, vedem un recital de scuze, exact cum remarcă și Bogdan Tiberiu Iacob în analiza citată:

• nu sunt bani suficienți,
• cadrul legislativ nu ajută,
• politicienii pun piedici,
• și, bonus, amenințarea că EPPO ar putea fi închis după doar un mandat.

Cu alte cuvinte, toată Europa e de vină, mai puțin șefa EPPO. Sloganul inițial „nimeni nu e mai presus de lege” pare să se fi transformat într-un modest „eu aș fi făcut minuni, dar nu m-au lăsat”.

Bilanțul mare… care nu mai vine

În mod normal, la final de mandat, un procuror-șef european ar fi trebuit să iasă în față cu o listă impresionantă:

• câte dosare finalizate,
• câți bani recuperați,
• ce rețele destructurate,
• ce practici toxice curățate în statele membre.

În cazul de față, după cum observă analistul de la inpolitics.ro, bilanțul mare lipsește. Nu apar „cifrele magice” care să justifice aura de „eroină europeană a anticorupției”. Iar pe subiectul celui mai mare dosar așteptat de opinia publică – celebrul dosar al vaccinurilor Ursulei von der Leyen – avem ceea ce jurnalistul numește, pe bună dreptate, o „tăcere deplină”.

Pentru un parchet care a fost prezentat ca vârful de lance al luptei cu frauda în dauna bugetului UE, absența unor rezultate clare, comunicate transparent, nu mai poate fi ascunsă după vorbe mari și interviuri politicoase.

EPPO, „tigrul de hârtie” al Uniunii Europene

Una dintre concluziile cele mai tăioase ale analizei lui Bogdan Tiberiu Iacob este și cea mai incomodă pentru fanii lui Kovesi: impresia că EPPO nu a fost luat niciodată în serios, nici de factorii politici, nici de birocrația europeană.

În loc de un parchet temut, cu atribuții ferme și rezultate palpabile, EPPO pare să fi fost, în bună măsură, „o instituție de ochii lumii”. Adică exact ce suspectau criticii de la bun început: un decor frumos pentru discursuri europene, dar cu impact limitat în teren.

În acest tablou, mandatul Laurei Codruța Kovesi se transformă din epopeea pe care o visau susținătorii ei într-o poveste cu final amar: multe așteptări, multe promisiuni, multe declarații – și, în contrapunct, o plecare marcată de pesimism și justificări, nu de trofee.

„Zeița anticorupției” coboară în realitate

Presa care a ridicat-o pe Kovesi la rangul de icoană publică va avea, evident, dificultăți în a accepta o astfel de evaluare. Dar analiza publicată în inpolitics.ro, preluată și discutată de Lumea Justiției, ridică o oglindă necruțătoare:

• nu există un șir de succese europene comparabil cu mitologia construită în jurul ei;
• nu există transparență reală privind marile cazuri sensibile;
• există, în schimb, o serie de plângeri și avertismente privind viitorul EPPO, care sună mai degrabă a pregătire de scuză istorică decât a raport de activitate.

Așa se face că „zeița anticorupției” coboară, forțat, în realitatea rece a cifrelor lipsă și a rezultatelor neconvingătoare. Iar finalul de mandat nu mai seamănă deloc cu triumful pe care îl promitea propaganda inițială, ci cu o retragere grăbită, însoțită de un cor de explicații.

Plecare discretă, cu coada între picioare

„Cu coada între picioare – Kovesi pleacă de la EPPO pesimistă, sumbră și fără bilanț pozitiv” – așa sintetizează Bogdan Tiberiu Iacob, pe inpolitics.ro, esența acestui final de mandat.

Formularea este dură, dar, privită în contextul interviului acordat Politico și al tăcerii pe subiectele sensibile (inclusiv dosarul vaccinurilor), pare greu de contrazis doar cu lozinci și panegirice.

În loc să lase în urmă un EPPO puternic, respectat și temut, Laura Codruța Kovesi părăsește scena europeană în mijlocul unui nor de întrebări, regrete și scuze. Iar în locul mitului anticorupției imbatabile rămâne imaginea unei instituții europene care, așa cum observă critica de presă, a părut mai degrabă decor retoric decât instrument eficient de justiție.

Un lucru este sigur: istoria reală a mandatului său la Parchetul European va fi scrisă nu în sloganuri, ci în ceea ce a rămas – sau nu a rămas – în urma ei. Iar până acum, cortina cade mai degrabă peste o piesă de teatru politic decât peste o epopee a marii justiții europene. (Irinel I.).

Polițiștii care folosesc în mod obișnuit calculatorul pot solicita decontarea ochelarilor necesari pentru lucrul la monitor. Procedura MAI și formularele există, însă suma maximă este de 500 de lei, iar plata este condiționată de fondurile disponibile. Sindicatul Diamantul susține că plafonul nu acoperă costul lentilelor progresive și contestă compatibilitatea lui cu regulile europene.

Dreptul angajaților care lucrează la calculator de a beneficia de examene de vedere și, dacă este necesar, de dispozitive de corecție este prevăzut de mai mulți ani în legislație. Pentru polițiștii din Ministerul Afacerilor Interne, procedura a fost detaliată prin Ordinul MAI nr. 120/2025, care stabilește traseul documentelor și formularele necesare.

Aplicarea dreptului ridică însă două probleme, potrivit Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”: plafonul de 500 de lei și condiționarea plății de existența creditelor bugetare. Sindicatul afirmă că aceste limite pot lăsa angajatul să suporte o parte importantă din costul ochelarilor recomandați pentru activitatea la monitor.

Ce prevede cadrul legal

HG nr. 1.028/2006, care transpune normele europene privind lucrul la echipamente cu ecran de vizualizare, obligă angajatorul să asigure examene ale ochilor și vederii pentru lucrătorii care folosesc în mod obișnuit un calculator. Dacă examinările arată că este nevoie, angajatorul trebuie să asigure un examen oftalmologic și dispozitive de corecție speciale, atunci când ochelarii obișnuiți nu sunt suficienți. Potrivit hotărârii, aceste măsuri nu trebuie să genereze costuri pentru lucrător.

În cauza C-392/21, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că ochelarii de vedere pot fi considerați dispozitive de corecție speciale atunci când corectează sau previn dificultăți vizuale legate de lucrul la monitor. Angajatorul poate furniza ochelarii direct sau poate rambursa cheltuiala, dar nu își poate îndeplini obligația printr-un spor salarial general.

Pentru instituțiile publice, OUG nr. 53/2024 a stabilit decontarea în limita a 500 de lei de persoană. În cazul angajaților MAI, procedura este reglementată prin Ordinul nr. 120/2025, publicat în Monitorul Oficial la 14 august 2025.

Cum se solicită decontarea în MAI

Potrivit procedurii prezentate de Sindicatul Diamantul, angajatul trebuie să înceapă printr-un raport scris, înregistrat la unitate, prin care solicită demararea procedurii. Apoi, dosarul trece prin evaluarea riscurilor profesionale și prin medicina muncii.

Medicul de medicina muncii poate dispune screeningul vizual și, dacă este cazul, un examen oftalmologic. Medicul oftalmolog completează prescripția-recomandare, care trebuie confirmată de medicina muncii. Sindicatul atrage atenția că ochelarii ar trebui cumpărați numai după obținerea prescripției, deoarece cheltuiala făcută înaintea parcurgerii procedurii riscă să nu fie decontată.

La cererea de decontare se atașează, între altele, prescripția confirmată, rezultatul examinării oftalmologice, factura fiscală, dovada plății și contul bancar în care se solicită virarea banilor. Cererile aprobate sunt transmise către structurile financiare ale unității, conform calendarului prevăzut în ordin.

Plafonul nu acoperă, susține sindicatul, costul lentilelor progresive

Sindicatul Diamantul afirmă că limita de 500 de lei este insuficientă pentru mulți angajați, în special pentru cei care au nevoie de lentile progresive. Potrivit informațiilor de preț citate de sindicat, o pereche de ochelari progresivi de bază poate costa între 800 și 1.500 de lei, iar lentilele subțiate sau tratamentele suplimentare pot ridica și mai mult factura.

Sindicatul susține că plafonul poate intra în contradicție cu principiul potrivit căruia lucrătorul nu trebuie să suporte costuri pentru dispozitivele necesare activității la monitor. În sprijinul argumentului, organizația menționează și litigii în care angajați din sectorul public au cerut sau au obținut sume mai mari decât plafonul actual.

Totuși, plafonul de 500 de lei rămâne regula aplicabilă instituțiilor publice până când va fi modificat sau înlăturat printr-o decizie a autorităților competente ori a instanțelor.

Plata depinde și de creditele bugetare

Ordinul MAI nr. 120/2025 prevede că decontarea se face în limita creditelor bugetare aprobate. Sindicatul contestă această condiție și susține că obligația angajatorului de a asigura dispozitivele necesare nu ar trebui să depindă de disponibilitatea fondurilor.

Organizația afirmă că, în răspunsurile primite anterior de la instituții, multe unități nu raportaseră cereri de decontare, iar unele semnalaseră lipsa fondurilor pentru examene oftalmologice. Sindicatul mai arată că, deși procedura MAI este în vigoare, aplicarea ei efectivă rămâne o problemă de urmărit.

Pentru polițiștii care folosesc zilnic ecrane la serviciu, miza este ca dreptul prevăzut de lege să poată fi solicitat și pus în practică, iar eventualele refuzuri să fie motivate și documentate. Sindicatul Diamantul îi îndeamnă pe membrii săi să păstreze actele și numerele de înregistrare ale solicitărilor, astfel încât deciziile unităților să poată fi contestate, dacă este cazul. (Sava N.).

Sursa: Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”.

Doi agenți din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Bozovici au intervenit după dispariția unei fetițe de 7 ani. După ce au găsit-o teafără, au aflat că familia trece printr-o perioadă dificilă și au revenit cu alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate.

O intervenție pentru găsirea unui copil dispărut s-a transformat într-un gest de solidaritate, în județul Caraș-Severin. Agenții de poliție Avram David-Beniamin și Boldea Iosif, de la Secția 6 Poliție Rurală Bozovici, au răspuns unui apel la 112 privind dispariția unei fetițe de numai 7 ani.

Potrivit Sindicatului Europol, mama o căutase timp de aproximativ o oră și jumătate. Îngrijorată că micuța ar putea fi în pericol, femeia a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Copila a fost găsită într-o zonă cu vegetație

Polițiștii au continuat căutările și au găsit fetița teafără, într-o zonă cu vegetație, la o anumită distanță de locuință. Reîntâlnirea cu părinții a adus ușurare familiei, iar intervenția părea încheiată.

Dar, ajunși la locuință, agenții au aflat că părinții se confruntă cu probleme de sănătate și cu lipsuri. Tatăl are dizabilități locomotorii, însă, în ciuda dificultăților, continuă să muncească și să facă tot ce poate pentru familie.

„Au ales să nu rămână indiferenți”

În loc să plece mai departe după încheierea intervenției, cei doi polițiști au decis să ajute. Au cumpărat alimente, dulciuri, jucării și produse de strictă necesitate, apoi s-au întors la familie.

„Nu au făcut-o pentru că le-a cerut cineva, ci pentru că dincolo de intervenție au văzut niște părinți aflați în dificultate și un copil care merită să aibă parte de bucuria și liniștea copilăriei”, a transmis Sindicatul Europol.

Gestul nu poate înlătura toate greutățile familiei, dar, după cum subliniază sindicatul, faptul că cineva s-a oprit și a ales să ajute poate însemna mult pentru părinți și pentru copil.

„Ați demonstrat că profesionalismul nu exclude empatia și că puterea unei uniforme nu stă doar în autoritatea pe care o oferă, ci și în binele pe care îl poți face purtând-o”, este mesajul de apreciere transmis celor doi agenți. (Sava N.).