Administratie
Pretinsa măreţie a Federaţiei Ruse, cocoloşită pe frontul din Ucraina, va urma să fie renivelată de o misiune pe Lună

Nu pe orice parte a Lunii, ci la Polul Sud al acesteia. Luna-25, prima misiune rusă pe Lună în aproape 50 de ani, s-a prăbuşit pe satelitul natural al Pământului, dar nu asemenea podului de piatră luat de ape, ci asemenea dronelor ucrainene care, tot mai des, lovesc până şi în Moscova.
Circula un banc pe vremuri, în care nea Nicu era hotărât să trimită o rachetă pe Soare, spunând că nu e niciun pericol ca aceasta să se topească, pentru că o va trimite noaptea. Dacă şi ruşii ar fi trimis acum racheta noaptea, aveau şansa să n-o vadă nimeni, mai ales dacă ar fi fost sfinţită de Patriarhul Kiril. N-ar fi de mirare ca ruşii, pentru a reda ţării mândria trăită pe vremuri de homo sovieticus, să încerce şi ei, la un moment dat, şmecheria patentată de Ceauşescu, sub pretextul că pe Soare sunt etnici ruşi care trebuie protejaţi de neonaziştii spaţiali, iar o misiune până acolo este mai mult decât vitală.
Eşecul ruşilor vine în contextul în care mai multe națiuni au intrat într-o nouă cursă de cucerire a Lunii. Ruşii n-au mai avut răbdare, pentru că o misiune indiană era așteptată să aselenizeze în zilele următoare lansării Luna-25. N-ar fi ceva ieșit din comun ca specialiştii Roscosmos să fi crezut că totul va decurge asemenea blietzkriegului din Ucraina, iar praful solului Polului Sud selenar le va transmite bezele celor de la sol, acceptând să îngenuncheze în faţa stăpânilor absoluţi. După eşec, mulţi critici se arată, astfel că n-a trecut mult şi artileria mediatică a început să tragă spre experţii Roscosmos. Au apărut informaţii despre problemele sectorului spațial rusesc, măcinat de corupție şi de lipsa investiţiilor în inovaţie, conform publicației independente The Moscow Times.
Sursa citată scrie că, odată cu această misiune, Moscova spera să reia cu succes programul Luna din epoca sovietică, lansat în 1976 de Leonid Brejnev. Putin ar fi vrut astfel să transmită un mesaj politic Occidentului precum că ţara sa poate acţiona şi independent, chiar dacă este tot mai izolatăpe plan global. Deutsche Welle aminteşte că pentru guvernul rus, hotărât să demonstreze că, în ciuda războiului sângeros pe care îl poartă în Ucraina și în ciuda sancțiunilor, poate depăși celelalte mari puteri în bătălia spațială, prăbuşirea sondei este un eşec de proporţii cu reverberaţii negative în toată societatea rusă.
Valeri Iegorov, un fost cercetător din cadrul programului spațial rus, care acum trăiește în exil, a declarat pentru The Moscow Times că eșecul sondei a fost cauzat de probleme electronice, posibil ca urmare a calităţii slabe a unor componente care lipseau din cauza sancțiunilor occidentale impuse Moscovei. Lansarea Luna-25 a fost amânată de mai multe ori în ultimii cinci ani, din cauza sancțiunilor occidentale impuse Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeii, spune Iegorov. Practic, Rusia nu se poate lăuda cu un program spaţial fiabil atâta timp cât nu are acces la tehnologiile vestice.
Tăcerea autorităților din Rusia și a propagandiştilor autohtoni în problema misiunii eşuate pe Lună arată clar cât de mare este dezamăgirea. La câteva ore după ce s-a aflat că sonda Luna-25 s-a prăbușit, crainicii de la televiziunea rusă au continuat să citească, periodic, propoziții seci din comunicatul de presă al agenției spațiale ruse Roscosmos.
Sonda s-a prăbușit pe Lună și nu mai există. Este de așteptat să fie întrunită o comisie care să investigheze motivele eșecului, anunţau sec televiziunile ruseşti, scrie site-ul televiziunii germane ARD. Șeful Roscosmos, Yuri Borisov, a subliniat, în mod repetat, că o aselenizare pe partea de sud a Lunii nu poate avea neapărat succes. Chiar într-o conversație directă cu președintele Putin, Borisov i-a transmis acestuia că astfel de misiuni sunt întotdeauna riscante. Șansa ca o astfel de misiune să aibă succes este de aproximativ 70 la sută, amintește ARD.
Experţii spun că ultima fază înainte de aselenizare are un grad mare de imprevizibil. În 2019, potrivit jurnalistului Mihail Kotov, sonda indiană Chandrayaan-2 s-a prăbușit în timp ce încerca să aselenizeze aproape în același loc cu Luna-25. Uneori este chestiune de zeci sau sutimi de secundă pentru ca manevrele de pregătire a aselenizării să aibă succes, explică acesta pentru ARD. Imediat după eşecul ruşilor, misiunea indiană Chandrayaan-3 a reuşit să aselenizeze cu succes la Polul Sud selenar.
În timp ce încerca să intre pe o nouă orbită lunară, sonda rusească și-a schimbat traiectoria zborului în modul automat. Contactul cu echipa de la sol a fost pierdut și nu a mai fost stabilit. Prima misiune rusă pe Lună din aproape 50 de ani era considerată un pas important către obiectivul real de a construi o stație pe Lună până în 2040.
Analiştii internaţionali spun că acesta nu este un eşec doar pentru Putin, ci şi pentru președintele chinez Xi Jinping, care urma să devina partenerul lui Putin în construirea bazei lunare, provocând astfel SUA și aliații în spațiul cosmic. În 2021, agențiile spațiale din ambele țări au anunțat că își vor construi acolo baza lunară comună. Wu Yanhua, proiectantul-șef al programului de explorare a spațiului, a venit cu o delegație la cosmodromul Vostochny din estul îndepărtat al Rusiei pentru a observa lansarea și a discuta despre aprofundarea cooperării dintre programele spațiale ale celor două țări, a transmis presa chineză.
După ce misiunea a eșuat, aceasta a raportat puțin despre accident, agenția oficială de presă Xinhua publicând doar cinci propoziții laconice. Se așteaptă ca acest eșec să dea o lovitură ambițiilor Rusiei, a scris Hu Xijin, fost editor la ziarul Global Times, controlat de Partidul Comunist, într-un articol, adăugând că Occidentul nu ar trebui să subestimeze Rusia doar pentru că programul Luna-25 a eşuat, notează Bloomberg.
Programul spațial al Rusiei este blocat de corupție, management defectuos și sancțiunile occidentale, a declarat Bruce McClintock, șeful RAND Space Enterprise Initiative și cercetător senior în politici la RAND Corporation. Pentru Rusia, acest lucru este foarte rău. Aceasta a fost mult așteptata, poate ultima, șansă de a-și recâștiga autoritatea când vine vorba de explorarea spațiului profund.
Spre deosebire de Rusia, în 2019 China a devenit prima țară care a aselenizat o navă spațială pe partea îndepărtată a satelitului nostru natural. Peste patru ani, roverul lunar al acelei misiuni, Yutu-2, este încă activ.
Pavel Luzin, cercetător senior la Fundația Jamestown și cercetător în domeniul politicii spațiale, spune că, după eşecul Luna-25, China nu va mai fi interesată să coopereze cu Rusia, deoarece aceasta nu-i poate furniza nimic. Deși rușii intenționau să-și sincronizeze misiunile lunare cu chinezii pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, întrucât cele două națiuni lucrează pentru a stabili o bază comună la polul sudic al lunii, cred că acest lucru nu va mai fi posibil, a spus Luzin pentru Bloomberg. (L. Anghel).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 3 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 3 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!