Anchete
Un proiect de “Ordonanta de Urgenta privind reglementarea unor masuri din domeniul pensiilor publice” a fost pus in dezbatere publica de Ministerul Muncii
În urmă cu cinci zile, Ministerul Muncii a publicat pe site -ul instituției o ordonanță de urgență, cu privire la valabilitatea de până la 1 septembrie 2023, a cadrului legal al condițiilor deosebite de muncă.
Iată OUG:
Ordonanţă de Urgenţă privind reglementarea unor măsuri din domeniul pensiilor publice
Având în vedere obligaţia angajatorilor care deţin avize de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite de a elabora, până la data de 1 septembrie 2023, conform art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, planul de prevenire şi protecţie corespunzător locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite, care să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor, astfel încât locurile de muncă să se încadreze în condiţii normale, Luând în considerare că, din cauza diminuării resurselor umane, materiale şi financiare, angajatorii nu au îndeplinit măsurile tehnice cuprinse în planul de prevenire şi protecţie corespunzător locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite, măsuri ce presupuneau
investiţii.
Având în vedere că toate avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite îşi încetează valabilitatea începând cu data de 1 septembrie 2023, se impune adoptarea cadrului legal prin care să fie menținute valabilitatea acestora, pentru a permite angajatorilor să continue investiţiile pentru normalizarea locurilor de muncă,
Întrucât încetarea valabilității avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite are consecinţe şi asupra stagiului de cotizare realizat pentru un număr considerabil de lucrători care şi-au desfăşurat activitatea în aceste condiţii de muncă, Având în vedere că, locurile de muncă în condiții speciale de muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale, la intervale de 5 ani, printr-o procedură stabilită prin Hotărâre a Guvernului;
Luând în considerare că ultima procedură de reevaluare a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 924/2017 pentru stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale, reevaluate potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice.
Luând în considerare solicitările partenerilor sociali potrivit cărora lipsa cadrului juridic în ceea ce privește prelungirea valabilității avizelor de încadrare în condiții deosebite de muncă ar putea avea consecinţe negative asupra unui număr considerabil de lucrători ale căror locuri
de muncă sunt încadrate în condiţii deosebite de muncă şi care nu au putut fi normalizate, Ținând seama că se propun reglementări de natură a îmbunătăți sistemul de protecție socială astfel încât persoanele care nu îndeplinesc condiția stagiului de cotizare pentru a accede la
pensia pentru limită de vârstă să contribuie la sistem prin plata contribuțiilor de asigurări sociale, pe o perioadă de 6 ani anterioară datei încheierii contractului de asigurare socială;
Dat fiind faptul că sunt avute în vedere numeroasele solicitări din partea unor cetățeni români din țară și străinătate care nu au fost asigurați la sistemul public din România în anumite perioade de timp;
Întrucât măsura prelungirii termenului de aplicare are drept consecință evitarea de la excluderea la sistemul de protecție sociala a unor categorii de persoane care nu ar putea accede la pensie pentru limită de vârstă în cadrul sistemului public de pensii întrucât nu
îndeplinesc condițiile prevăzute de lege cu privire la stagiul minim de cotizare, și care, în lipsa îndeplinirii acestor condiții ar apela la sistemul de asistență socială fapt ce ar împovăra bugetul de stat;
Având în vedere Planul Național de Redresare și Reziliență din cadrul R6. Reforma sistemului public de pensii, Investiția 10. Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare, Jalon 240 -Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice și I9.
Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată, Jalon 239 -Toate dosarele de pensii recalculate ;
Dat fiind obiectivul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) care vizează Digitalizarea integrală a dosarelor de pensii, în număr de aproximativ 5 milioane de dosare de pensii aflate în plată, precum și necesitatea actualizării datelor acestor dosare din sistemele existente, în
scopul obținerii unor baze de date robuste, de încredere și actuale, ca fundament al oricăror proiecte și planuri de digitalizare ulterioară;
Ținând cont de necesitatea valorificării și organizării unitare, în mod digital, a tuturor surselor relevante de date în interiorul instituției, cum ar fi: documente, baze de date și aplicații insulare, în vederea creșterii capacității de adaptare a bazei de date a CNPP la modificările
legislative sau la cerințele de interoperabilitate naționale sau europene;
În vederea atingerii scopului propus prin PNRR referitor la digitalizarea operațiunilor în relația cu asigurații si pensionarii, prin modernizarea platformelor informatice ale CNPP în vederea oferirii de servicii electronice avansate, respectiv nivel sofisticare 5 – conform Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020, în beneficiul cetățenilor și ai
potențialilor beneficiari ai sistemul public de pensii;
În scopul creării unei baze de date completă, complexă, fiabilă, eficientă, constituită din informații corecte;
Luând în considerare necesitatea derulării etapei de corelare a datelor aferente carnetelor de muncă procesate conform etapei I, respectiv Etapa de culegere a datelor din carnetele de muncă și etapa II respectiv, Etapa de scanare a carnetelor de muncă, cu etapa de interconectare a acestor etape cu baza de date deja existent;
În considerarea necesității stringente de preluare a informațiilor din arhiva electronică a carnetelor de muncă constituită urmare a parcurgerii etapelor I și II constituită în baza Hotărârii de Guvern nr. 1768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor
referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, la baza de date deja existentă;
Întrucât este necesară asigurarea acurateței datelor stocate în format electronic, utilizate în procedura de stabilire a drepturilor potențialilor beneficiari ai sistemului public de pensii;
Având în vedere volumul de muncă semnificativ necesar în derularea etapei de corelare a datelor aferente carnetelor de muncă procesate conform etapelor I și II și de interconectare a acestora cu baza de date deja existentă;
Dat fiind complexitatea și intensitatea activității din punct de vedere al resursei umane cu atribuţii în manevrarea fondului arhivistic, culegerea, verificarea şi analiza datelor-sursă;
Ţinând seama că un angajat al casei teritoriale de pensii deserveşte aproximativ un număr de 1.800 pensionari, ceea ce în condiţiile actuale este peste limita de lucru şi generează întârzieri în soluţionarea dosarelor de pensii şi nemulţumiri în rândul beneficiarilor sistemului public de pensii,
Având în vedere obligațiile instituțiilor și autorităților publice instituite prin dispozițiile art. V din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, instituite în scopul creării cadrului legal pentru o etapă în procesul de simplificare, debirocratizare și digitalizare, ca urmare a promovării semnăturii electronice de către Uniunea Europeană ca mijloc de reducere a birocrației,
Ținând seama de faptul că Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE introduce un element nou în sfera semnăturii electronice și anume
sigiliul electronic, instrument care în mediul fizic joacă rolul unei ștampile, acesta putând înlocui chiar și semnătura olografă atunci când are la bază un certificat calificat. Sigiliul electronic servește drept dovadă că un document electronic a fost emis de către o persoană juridică, asigurând certitudinea originii, autenticității și integrității documentului,
Întrucât implementarea măsurilor de simplificare, debirocratizare și digitalizare la nivelul sistemului public de pensii constituie un proces complex și de anvergură;
Ținând seama că, documentele prezentate de către solicitanții unui drept acordat în sistemul public de pensii, trebuie să îndeplinească nevoile și cerințele de legalitate și regularitate, întrucât stau la baza angajării de cheltuieli pe seama bugetului general consolidat al statului,
Luând în considerare deficitul de personal de la nivelul caselor teritoriale de pensii raportat la numărul de pensionari aflaţi în evidenţa acestora, dar şi la complexitatea documentaţiei în raport cu care se stabilesc drepturile de pensie cu consecinţe în derularea procesului de evaluare a dosarelor de pensii absolut necesar în vederea recalculări pensiilor, potrivit Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare;
Luând în considerare că neadoptarea acestor măsuri are consecinţe negative asupra beneficiarilor sistemului public de pensii, asigurați/angajatori/pensionari;
Având în vedere că elementele sus-menţionate constituie situaţii extraordinare care impun adoptarea de măsuri imediate, în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă
Art. I
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 29, alineatele (11 ) şi (12 ) se modifică și vor avea următorul cuprins:
” Art. 29 – (11 ) Locurile de muncă încadrate în condiții deosebite de muncă, în baza avizelor a
căror valabilitate a fost prelungită până la data de 01.09.2023 sunt locuri în condiții deosebite
de muncă, potrivit legii, până la normalizarea, de către angajator, a condițiilor de muncă.”
(12 ) Perioada de activitate desfășurată în locurile de muncă pentru care au fost emise avize la care face referire alin. (11 ) constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează contribuţia de 4% potrivit prevederilor art. 138 lit. b) din
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”
2. La articolul 30 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„ Art. 30 – (2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) încadrate în condiții speciale de muncă în baza avizelor obținute ca urmare a parcurgerii procedurii de reevaluare stabilită prin Hotărâre a Guvernului sunt locuri de muncă în condiții speciale de muncă, potrivit legii.”
3. După articolul 165 se introduce un nou articol, art. 1651 cu următorul cuprins:
Art. 1651
– Adeverințele eliberate de angajatori sau de către deținătorii legali de arhive precum și documentele necesare stabilirii și/sau recalculării drepturilor de pensie emise potrivit dispozițiilor legale în vigoare, se autentifică prin ștampilă și semnătură olografă a conducătorului entității sau a persoanei delegate în acest sens.
Art. II Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 168/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020, se modifică după cum urmează:
1. La articolul II, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. II – (1) Până la data de 31 decembrie 2024, persoanele prevăzute la art. I pot încheia un contract de asigurare socială în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1. Modelul actului adiţional la contractul de asigurare socială este prevăzut în anexa nr. 2.”
2. La articolul V, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. V – (1) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate se efectuează într-o singură tranşă sau eşalonat, în tranşe lunare, până la data de 31 decembrie 2024.
(3) În situaţia în care, la data de 31 decembrie 2024, contribuţia de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzător plăţii efectuate.”
3. Anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, se modifică şi se înlocuiește cu anexa la prezenta ordonanță de urgență
Art. III – Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 90/2021 privind unele măsuri din domeniul pensiilor publice, aprobată cu modificări de Legea nr. 362/2022, se completează după cum urmează:
1. După articolul 4, se introduce un nou articol, art. 5, cu următorul cuprins:
“ Art. 5 -(1) Prin derogare de la prevederile art. 1, termenul de încadrare în categoria funcţiilor contractuale se prelungeşte până la data de 31 august 2024 personalul desfășurând activități în vederea recalculării pensiilor din sistemul public de pensii în vederea
eficientizării operaționale și serviciile electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare și recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii conform Planului Național de Redresare și Reziliență din cadrul R6. Reforma sistemului public de pensii, Investiția 10., Jalon 240 -Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice și I9. Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată, Jalon 239 -Toate dosarele de pensii recalculate.
(2) Activitățile prevăzute la alin.(1) au în vedere următoarele acțiuni:
a) determinarea stagiilor de cotizare și a numărului de puncte pentru perioadele de vechime în muncă realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, în baza informațiilor existente în arhiva electronică, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu
modificările și completările ulterioare.
b) Emiterea deciziilor de pensii în sistem centralizat și transmiterea acestora către casele teritoriale de pensii în vederea verificării, îndosarierii, împlicuirii și transmiterii către pensionari.
c) Recalcularea dosarelor de pensii provenite din vechiul sistem al agricultorilor , prin determinarea numărului de puncte conform noii formule de calcul a pensiilor, emiterea și transmiterea deciziilor de pensii către pensionari.
IV. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, posturile contractuale vacante din cadrul caselor teritoriale de pensii, prevăzute la alin. (1), urmează aceeași procedură prevăzută la art. 2.
Prim Ministru
Ion – Marcel CIOLACU
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



