Administratie
Poliţiştii de frontieră depistează persoane participante la traficul transfrontalier, cetăţeni români şi străini, care fie se legitimează cu acte de identitate false sau falsificate, fie prezintă documentele altor persoane
În primele 6 luni ale anului 2023, poliţiştii de frontieră au depistat 150 de persoane, diferite cetățenii, care au prezentat documente false sau falsificate. Astfel, în primul semestru au fost descoperite 316 de documente false sau falsificate, dintre care:
- 58 cărţi de identitate false, falsificate sau aparţinând altor persoane decât cele care s-au legitimat cu ele pe care, diferite persoane – cetăţeni români şi străini – intenţionau să le folosească pentru a trece ilegal frontiera de stat;
- 60 paşapoarte false sau falsificate
- precum şi alte tipuri de documente solicitate cu ocazia verificărilor la frontieră (permise de conducere, permise de rezidenţă ale statelor UE, certificate de înmatriculare auto, taloane de inspecţie tehnică periodică, procuri pentru minori etc.)
În ceea ce priveşte documentele de călătorie false sau falsificate – paşapoarte sau cărţi de identitate – s-a constatat că cele mai multe au fost din: România, Italia, Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Danemarca, etc.
În funcţie de cetăţenia persoanei care a prezentat documentele de călătorie supuse falsificării, au fost cetăţeni din Bangladesh, Iran, Sri Lanka, Turcia, R. Moldova, Pakistan, Maroc, România etc.
Dacă ne raportăm la o situaţie pe puncte de trecere, se constată că cele mai multe cazuri de fraudă documentară s-au înregistrat la PTF Aeroport Henri Coandă. În perioada de referinţă, poliţiştii de frontieră din cadrul aeroportului au constatat 77 cazuri în care au fost implicate 85 persoane care au folosit documente false ori falsificate. Astfel, în total au fost descoperite 105 documente de călătorie și 21 ștampile de trafic care erau contrafăcute parţial sau în totalitate.
Cele mai recente cazuri în PTF Henri Coandă au fost în primele zile ale lunii august, când au fost înregistrate şapte situații, în care cetățeni din Egipt, R. Dominicana, Iran, Irak, China și România, care au sosit cu diverse curse din Cairo, Jeddah, Stockholm, Londra, Istanbul sau Sevilla, au prezentat polițiștilor de frontieră de pe aeroport diferite documente false – carnete de marinar din Belize, pașaport dominican, italian, taiwanez, permis de rezidență suedez dar și cărți de identitate românești contrafăcute. În toate cazurile polițiștii de frontieră au dispus măsuri în consecință, cetățenilor străini li s-a întrerupt călătoria și nu li s-a permis intrarea în țară.
Totodată, în ceea ce priveşte metodele de falsificare ale documentelor de călătorie, pe primul loc se află contrafacerea acestora în totalitate sau doar fila informatizată, dar este uzitată şi substituirea de persoană.
În scopul prevenirii şi combaterii fraudei în documente, Poliţia de Frontieră Română foloseşte aparatură şi dispozitive de ultimă generaţie, capabile să ajute la descoperirea falsurilor (un exemplu în acest sens constituindu-l comparatoarele video-spectrale care analizează datele din documente în mai multe moduri – lumina albă, ultravioletă, infraroşu şi filtre de culoare, lămpile cu ultraviolete, mini-microscop etc).
O contribuţie importantă în depistarea unor astfel de falsuri o au ofiţerii care îşi desfăşoară activitatea în punctele şi centrele de contact ce funcţionează la nivelul frontierelor României, prin intermediul cărora se verifică, în mod operativ, documentele ce prezintă suspiciuni de falsificare.
Astfel, în momentul depistării persoanelor care recurg la astfel de metode – folosirea unor documente de călătorie false sau falsificate – poliţiştii de frontieră întrerup călătoria celor în cauză, luând totodată măsura întocmirii actelor premergătoare pentru săvârşirea infracţiunilor comise (fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni, tentativă de ieşire/intrare ilegală etc.), pedeapsa pentru aceste infracţiuni fiind cuprinsă între 3 luni şi 5 ani de închisoare, comunica sursa citata. (Paul D.).
Administratie
Ministerul Sănătății a virat peste 120,7 milioane de lei pentru investiții medicale prin PNRR
Ministerul Sănătății anunță că a finalizat astăzi plățile aferente investițiilor în infrastructura medicală finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 12–16 octombrie 2026, instituția a virat tranșe în valoare totală de peste 120,7 milioane de lei.
Fondurile sunt destinate proiectelor care urmăresc dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale din România, de la spitale publice și ambulatorii de specialitate până la măsuri pentru creșterea siguranței pacienților.
Finanțare pentru spitalele publice
O parte din bani susține investițiile în infrastructura spitalicească publică. Aceste fonduri contribuie la dezvoltarea și modernizarea unităților medicale, pentru ca spitalele să poată oferi servicii în condiții mai bune.
Modernizarea ambulatoriilor de specialitate
Plățile includ și finanțări pentru ambulatoriile de specialitate. Dezvoltarea acestor servicii poate sprijini accesul pacienților la consultații și îngrijire medicală în afara spitalizării.
Măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale
O altă direcție de finanțare vizează reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale. Sumele sunt destinate achiziției de echipamente și materiale care contribuie la sporirea siguranței pacienților.
Investiții pentru servicii medicale mai sigure
Potrivit Ministerului Sănătății, tranșele virate în această perioadă susțin investiții în spitale mai bine dotate, servicii medicale modernizate și măsuri de protecție pentru pacienți.
Administratie
Vaccinurile antigripale pentru sezonul 2026–2027: ce produse sunt disponibile și când sunt așteptate noi doze
Pentru sezonul gripal 2026–2027, în România sunt autorizate și prezente pe piață patru vaccinuri destinate prevenirii gripei sezoniere, potrivit informațiilor comunicate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Primele cantități din toate cele patru produse au fost distribuite la nivel național în a doua jumătate a lunii septembrie. În prezent, situația stocurilor diferă în funcție de tipul vaccinului: două produse se găsesc în cantități suficiente, în timp ce stocurile celor două vaccinuri injectabile utilizate pe scară largă s-au redus considerabil.
Patru vaccinuri autorizate pentru sezonul gripal
Vaccinurile disponibile în România sunt destinate unor categorii diferite de persoane și se administrează prin metode diferite. Fluenz este un vaccin cu administrare intranazală, destinat copiilor și adolescenților. Efluelda este destinat imunizării persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani.
Celelalte două produse, Vaxigrip și Influvac, sunt vaccinuri injectabile. Potrivit ANMDMR, primele cantități distribuite în septembrie au fost consumate în cea mai mare parte.
Fluenz și Efluelda se găsesc în stocuri suficiente
În prezent, vaccinul intranazal Fluenz și vaccinul Efluelda, destinat persoanelor de peste 60 de ani, sunt disponibile în stocuri suficiente atât în farmacii, cât și la distribuitorii de medicamente.
Disponibilitatea efectivă poate varia de la o farmacie la alta, deoarece farmaciile se aprovizionează direct de la furnizori, prin circuitul obișnuit de distribuție a medicamentelor.
Stocuri limitate pentru Vaxigrip și Influvac
Situația este mai restrânsă în cazul vaccinurilor injectabile Vaxigrip și Influvac. Cantitățile livrate în septembrie au fost utilizate în mare parte, iar în unele farmacii din țară mai există stocuri limitate.
Conform raportărilor disponibile la data comunicării, stocurile rămase însumează aproximativ 45.000 de doze din cele două produse. În funcție de cerere și de aprovizionarea fiecărei farmacii, disponibilitatea poate diferi la nivel local.
Peste 600.000 de doze sunt așteptate în următoarele săptămâni
Pentru a susține continuarea campaniei de imunizare, ANMDMR a derulat împreună cu cei trei producători procedurile necesare pentru noi livrări.
Potrivit calendarului anunțat, peste 350.000 de doze dintr-unul dintre vaccinurile injectabile urmează să fie distribuite la nivel național în cursul săptămânii viitoare. Ulterior, alte 250.000 de doze din celălalt produs ar urma să devină disponibile până la finalul lunii octombrie.
Alocările de vaccin sunt stabilite în avans
Vaccinurile antigripale presupun procese speciale de producție și control al calității, iar cantitățile alocate fiecărei țări sunt stabilite din timp. Pentru sezonul 2026–2027, României i-au fost alocate cantități mai mari decât cele utilizate în sezonul precedent, potrivit ANMDMR.
Agenția afirmă că aprovizionarea programată urmărește să asigure continuitatea campaniei și să permită vaccinarea persoanelor care doresc să se protejeze împotriva gripei sezoniere.
Peste 256.000 de persoane s-au vaccinat până la 11 octombrie
Conform raportărilor centralizate, până la 11 octombrie 2026, vaccinul antigripal fusese administrat unui număr de 256.000 de persoane. Noile livrări de vaccinuri injectabile sunt așteptate să completeze stocurile disponibile și să susțină imunizarea pe parcursul sezonului gripal.
Administratie
Producătorii vitivinicoli pot solicita finanțare până la 30 noiembrie 2026
Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol a fost prelungit până la 30 noiembrie 2026. Măsura vizează două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027, menite să sprijine modernizarea și sustenabilitatea producției de vin.
Două intervenții incluse în sesiune
Prelungirea se aplică intervențiilor:
- IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale”;
- IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), decizia a fost luată în urma solicitărilor organizațiilor de producători. Perioada suplimentară le oferă solicitanților mai mult timp pentru pregătirea documentațiilor tehnice necesare accesării fondurilor europene nerambursabile.
Accent pe modernizare și sustenabilitate
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că prelungirea urmărește să le permită producătorilor să pregătească proiecte pentru investiții în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile. Un alt obiectiv al măsurii este utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile și creșterea competitivității sectorului vitivinicol.
Peste 5,9 milioane de euro solicitate până acum
Până în prezent, prin sistemul electronic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, cu o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro.
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume




