Administratie
Adevărata artă a marinarului rămâne interacțiunea cu natura.
Mi-am pus vesta de salvare, am pornit reportofonul și aparatul foto, în timp ce marinarii își strigau comenzi scurte, îndepărtând de la mal mica ambarcațiune. Acum las-o liberă!, se strigă, apoi vine și explicația. Așteptăm să prindem puțin vânt. Cei doi marinari sunt maistrul militar principal Isac Cristache și studentul-caporal Paval Vasile Ionuț.
Voltă!, strigă instructorul, în timp ce studentul eliberează frânghia groasă pe care o ținea cu mare precizie. Mă familiarizez rapid cu termenii de bază și aflu că frânghia se numește școtă, iar studentul trebuie să lase focul „să fugă” în bord, în timp ce instructorul bandează cârma. Focul, una din cele două vele, se ridică din comenzi scurte, operațiune numită volta la tachet.
Cu cât voi trage mai mult de foc, cu atât ne vom banda mai mult (nava se va înclina mai tare), în babord sau în tribord, spune student-caporal Paul Ionuț, cu ochii fixați pe cele două vele, atent la comenzile primite de la instructor. Simțim direcția vântului și observăm cum focul caută să se ducă în bordul celălalt, unde colegul meu îl așteaptă să treacă în direcția navei. Am prins focul, adică am prins vântul în velă, îmi traduce instructorul manevrele scurte și rapide pe care le efectuează.

Nava începe să capete viteză și se bandează spre babord. Plimbarea devine foarte relaxantă, briza estompează arșița, iar pescărușii ne însoțesc, pictând parcă, în dansul lor, povestea vântului.
Profit de alunecarea lină a navei și aflu că în cele două săptămâni de practică din anul întâi, desfășurate în cadrul Secției de pregătire marinărească și sporturi nautice Palazu Mare, studenții de la Academia Navală Mircea cel Bătrân, ANMB, trec pe la diferite specializări, una fiind manevra ambarcațiunilor cu vele. Atunci deprind manevre precum plecarea și acostarea de la cheu, manevra velelor (a focului și a randei). Studenții trebuie să învețe componentele navei și felul cum se comportă ambarcațiunea în diferite situații.
În cele două săptămâni pe care studenții le petrec la bordul velierului, exact așa se desfășoară orele de instrucție, explicând fiecare manevră. Studentul trece în locul meu și trebuie să simtă cum să țină prova pe punct fix și să facă acel cuplu dintre cârmă și velă, astfel încât să țină ambarcațiunea într-o anumită direcție.
Maistrul militar principal Isac Cristache este instructor velier și instructor simulator la ANMB, Facultatea de Inginerie Marină, de peste 20 ani. Mi-au trecut prin mână mii de studenți. Am început din pasiune pentru armament și, ulterior, pentru marină, eu având specialitatea arme sub apă, un domeniu exclusivist. Ulterior am îmbrățișat și dragostea pentru veliere.

Iola este o ambarcațiune mai mică, potrivită pentru lac. Este un model relativ nou, având o capacitate de 10 persoane. Ambarcațiunea pe care ne aflăm este o iolă cu două vele, vela mare sau randa și vela mică, cea din prova, numită foc. Randa este manevrată de șeful ambarcațiunii, concomitent cu cârma, iar pe cea mică o schimbă colegul nostru de astăzi, la comanda mea. Ne bucurăm că le putem oferi studenților cele mai bune condiții de pregătire, mai spune instructorul.
Să conduci o ambarcațiune cu vele nu se poate face de unul singur, e o muncă de echipă. Iar noțiunea de frică nu există la marinari, nici chiar la cei începători. Au alături de ei instructori pregătiți și știu că orice neprevăzut dispare atunci când ești instruit. Li se expun toate scenariile, ce riscuri pot apărea, deci și ce măsuri trebuie luate. Ei învață că atunci când vântul este foarte puternic, trebuie să dea drumul velei, manevră ce funcționează ca un fel de frână pe apă, explică maistrul militar.
Însă nu toate zilele de instrucție au parte de vânt moderat, iar adrenalina crește exponențial cu forța vântului. Este un sentiment totodată aventuros și relaxant. Atunci când ai vânt, ai guvernabilitate la ambarcațiuni cu vele, pentru că ai efectul de cârmă, având și viteză, și poți să o stăpânești mai bine.
Comenzile care se dau în ambarcațiune sunt extrem de importante, studenții trebuie să le învețe foarte bine dinainte, să fie atenți și să le înțeleagă, indiferent dacă ei sunt cei care manevrează sau nu.
În caz contrar, pot fi răniți în timpul manevrelor de gheu, care trece cu viteză dintr-o parte în cealaltă. Nu am avut parte de accidente, ceea ce dovedește atenția studenților și maniera în care se desfășoară fiecare atelier.
Declarându-se iremediabil îndrăgostit de navele cu vele, maistrul militar principal Isac Cristache spune că doar așa marinarul are ocazia să-și manifeste cu adevărat abilitățile. Aici trebuie să interacționeze cu natura sub toate formele ei: curent de apă, vânt și val. Chiar și atunci când nu bate vântul, în larg se pot forma valuri datorită curenților de aer. Trebuie să iubești natura, atunci când ești pe mare.
Studentul caporal Paval Vasile Ionuț a absolvit anul doi la Academia Navală. De loc din Suceava, a urmat Colegiul Național Militar Alexandru Ioan Cuza, așa că a decis să continue în Forțele Navale, pentru că am prins drag de nave și de marinărie. Am ales Facultatea de Navigație, cu specializarea artilerie. Îmi place Constanța, este însorită și caldă, departe de orașul natal care e mai răcoros.

Tânărul spune că cele două săptămâni de practică sunt cele care pun bazele deprinderilor ca viitor marinar în astfel de ambarcațiuni. Pe scurt, practica bate teoria. Până nu ești față în față cu nava și cu toate echipările ei, e greu să pricepi toți acești termeni. Când ești față în față cu nava și cu vântul, totul capătă sens.
Voltă! Comanda bruscă mă ancorează din nou în realitate și învăț să mă feresc de gheul care se mișcă cu viteză. Trecem prin vânt, velele se umflă și ne îndreptăm spre mal. O jumătate de oră în larg, la bordul unei nave cu pânze, nu m-a făcut să deprind tainele navigației, însă m-a făcut să simt fascinația pentru veliere de care povesteau cei doi marinari.
Cu iola îmi place mult, pentru că profităm de forțele naturii spre avantajul nostru. Nu avem nevoie să consumăm resurse, cum ar fi combustibilul. Ne ajutăm de vânt și de val. Student-caporal Paval Vasile Ionuț (A. Motoc).
Administratie
Romanțele au adunat sute de seniori prahoveni la o seară plină de emoție
O seară dedicată romanțelor și seniorilor prahoveni s-a încheiat cu aplauze, nostalgie și promisiunea unor noi întâlniri. Câteva sute de participanți au răspuns invitației președintelui Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, și administratorului public al județului, Emil Drăgănescu.
„A fost frumos, emoționant, nostalgic”
Emil Drăgănescu a descris evenimentul drept o seară minunată, susținută de artiști apreciați și trăită cu emoție de publicul senior. Mesajul său, publicat după încheierea programului, subliniază că astfel de seri vor continua, pentru că seniorii „merită astfel de seri”.
Mulțumiri organizatorilor și echipelor implicate
Administratorul public le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la organizare, cu o mențiune specială pentru Raluca Ocneanu, Claudiu Dosaru, directorul Centrului Județean de Cultură, și colegii săi, precum și pentru Robert Lungu, directorul Direcției Județene de Pază, și echipa acestuia.
„Va urma…”, a transmis Emil Drăgănescu, lăsând deschisă perspectiva unor noi evenimente pentru seniorii din Prahova.
Administratie
O seară dedicată seniorilor: romanțele au răsunat, iar emoția a fost în sală
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, și-a încheiat seara alături de seniori, la un eveniment în care muzica, amintirile și bucuria revederii au ocupat locul central. Despre întâlnire, Nanu a relatat într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Romanțe, zâmbete și amintiri împărtășite
În Sala Europa, romanțele au adus emoție, iar publicul a răspuns cu zâmbete și priviri însuflețite. Nanu a remarcat eleganța și pofta de viață a seniorilor, precum și felul în care aceștia se bucură de lucrurile simple.
„În această seară mi-au reamintit cât de puțin ne trebuie, uneori, ca să fim fericiți”, a transmis președintele CJ Prahova.
Mulțumiri pentru artiști și organizatori
Virgiliu-Daniel Nanu le-a mulțumit profesorilor și elevilor Școlii Populare de Arte Ploiești pentru momentul artistic, precum și echipei Centrului Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion” pentru organizarea evenimentului.
„Adevărații protagoniști au fost oamenii din sală”
Președintele Consiliului Județean a afirmat că administrația va continua să creeze prilejuri de întâlnire dedicate seniorilor, care merită atenție, respect și timp.
„În seara aceasta, romanțele au fost pe scenă, dar adevărații protagoniști au fost oamenii din sală”, a conchis Virgiliu-Daniel Nanu.
Administratie
32 de localități din Prahova, vizate de investiții în energie verde
Consiliul Județean Prahova a prezentat la Slănic proiectul I.D.-R.E.S. 1, prin care urmărește să reducă facturile la electricitate ale unor instituții publice. Inițiativa face parte dintr-un program mai amplu, ce include trei parcuri fotovoltaice și investiții în stocarea energiei.
Lucrările și soluțiile tehnice, în centrul prezentării de la Slănic
Joi, 15 octombrie 2026, Consiliul Județean Prahova a organizat la Slănic prima conferință de prezentare a proiectului I.D.-R.E.S. 1. Acesta este derulat în parteneriat cu 32 de unități administrativ-teritoriale și beneficiază de finanțare prin Fondul pentru Modernizare.
Participanților le-au fost prezentate stadiul lucrărilor, soluțiile tehnice și avantajele estimate ale investiției, care vizează diminuarea cheltuielilor cu energia electrică pentru instituțiile publice implicate.
Trei proiecte și parcuri fotovoltaice pentru obiective publice
I.D.-R.E.S. 1 este parte a unui program județean care cuprinde trei proiecte și prevede dezvoltarea a trei parcuri fotovoltaice. Energia produsă ar urma să deservească aproximativ 350 de obiective publice din 55 de localități prahovene, între care școli, grădinițe, licee și alte instituții.
„Nu este suficient să producem energie verde”
La conferință, președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat că proiectele preluate trebuie duse mai departe, având în vedere importanța lor pentru comunitățile locale.
„Nu este suficient să producem energie verde. Trebuie să o putem folosi eficient, atunci când avem nevoie de ea”, a declarat acesta, potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova.
Planuri pentru stocarea a 80 MWh de energie
În completarea investițiilor în producția de energie regenerabilă, administrația județeană pregătește proiectele CASTER-PH 1, 2 și 3. Acestea prevăd o capacitate totală de stocare de 80 MWh, iar finanțarea nerambursabilă urmărită depășește 84 de milioane de lei.
Prin proiectele prezentate, Consiliul Județean Prahova urmărește să reducă facturile instituțiilor publice și să folosească mai eficient resursele disponibile, în beneficiul comunităților locale.
Următoarea întâlnire, programată la Tomșani
O nouă conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 1 este anunțată pentru 5 noiembrie 2026, la Tomșani.
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 24 de oreI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Featuredacum 5 zilePrimele mega-secrete ale României: M.A.I. – cine ia sporuri de 50% și de ce e atât de grav să afle prostimea
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




