Exclusiv
Dupa un corupt implantat la anticoruptie Prahova asistam la un nou scandal la DGA/Situație incredibilă la nivelul conducerii centrale a Direcției Generale Anticorupție
Un tânăr ofițer, angajat al Serviciului Județean Anticorupție a fost chemat la București pentru ca directorul general al acestei structuri să îl rușineze pentru că l-ar fi supărat pe un supraveghetor implicat în examenul de licență la care polițistul participa, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.
Dacă ați avut impresia că DGA-ul este o instituție unde “integritatea” este crez, ne demonstrează Liviu Vasilescu contrariul. Practicile securiste de intimidare și hărțuire sunt instrumente frecvent folosite de acest personaj care și-a demonstrat de-a lungul timpului impotența profesională.
Totuși, trebuie să ai mare tupeu ca la nici 1 lună de la reportajul Recorder referitor la cazul ofițerului hăituit de la Bihor, să-i ordoni unui subaltern să vină de la Olt la București, din timpul programului în care acesta avea de cercetat fapte de corupție, pentru a-l intimida, pentru a-l pedepsi cu “pshihologul” dar și pentru a-l obliga să își ceară scuze supraveghetorului de la examen, care este și “puțin” judecător la Înaltă Curte de Casație și Justiție.
La fel de ciudat este că de data aceasta Liviu Vasilescu nu a mai ales vreo biserică unde să se întâlnească cu subalternul său, la fel cum a făcut cu familia interlopului defunct Emi Pian, ci “chemarea la centru” s-a realizat cu scopul evident de a-i produce colegului o stare de temere și de demoralizare.
Așteptăm cu foarte mare interes să vedem dacă noul ministru de interne, Cătălin Predoiu, va tolera la rândul său aceste metehne securiste și care nu au nicio legătură cu principiile de drept și integritate. Liviu Vasilescu face parte din gașca secretarului de stat Despescu și i s-au tolerat toate derapajele din ultimii ani.
Ne oferim voluntar să îi scriem demisia domnului Vasilescu pentru că am înțeles că nu prea le are cu scrisul, mai dezvaluie sursa citata la care noi achiesem.
In curând dezvaluiri din interiorul acestei grupari de crima organizata
Mai mult, noi solicitam, OFICIAL, si demisia lui Eduard Miritescu si a acolitilor implantati pe functii in IPJ-uri pentru interese obscure si absconse!
Demisiile domnilor!
„Mă numesc Ciorîia Gheorghe Giorgian, sunt absolvent al Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București promoția 2022, iar în prezent sunt subinspector de poliție în cadrul Direcției Generale Anticorupție, Serviciul Județean Anticorupție Olt. După finalizarea studiilor, m-am înscris la facultatea de drept european și internațional din cadrul Universității Nicolae Titulescu din București pentru completarea studiilor. În data de 04.07.2023 a trebuit să susțin examenul de licență la facultatea anterior menționata, sens în care am fost chemați să ne prezentăm la ora 08:00 pentru a ne fi verificate cărțile de identitate și a ne băga in sălile în care vom susține efectiv examenul de licență. Unul dintre supraveghetori, al cărui nume îl voi aminti puțin mai târziu, a început să strige numele studenților în jurul orei 8:20, iar în momentul în care mi-a fost strigat numele, nereușind să ajung foarte rapid la dumnealui, pentru a-i putea prezenta cartea de identitate, acesta fiind nevoit să strige numele meu de 2 ori, a procedat într-o maniera malițioasă, folosind următoarele cuvinte „hai bă ce faci, stau după tine”, zicându-mi să scot mai repede cartea de identitate ca să i-o prezint, însă în momentul în care am scos portofelul pentru a putea prezenta cartea de identitate, acesta s-a deschis la compartimentul unde am legitimația de serviciu, fiind exact lângă compartimentul în care am buletinul, dumnealui putând observa faptul ca sunt polițist, lucru important în ceea ce vă voi povesti mai târziu. După cele întâmplate eu i-am răspuns că noi, studenții, stăm după dumnealui, având în vedere că intrarea în săli ar fi trebuit să se facă începând cu ora 08:00. Ulterior, în timpul examenului de licență, colegii din sala solicitau să meargă la toaletă, iar asistentul/profesorul universitar sus amintit a avut o reacție malițioasă din nou, adresându-ne, nouă, tuturor o întrebare ironică, întrebându-ne dacă procedam în același fel în cazul în care eram la susținerea examenului la INM, moment în care eu l-am întrebat pe dumnealui daca cele doua instituții se pot compara, respectiv Universitatea Nicolae Titulescu și Institutul National al Magistraturii, moment în care acesta s-a enervat foarte tare, spunându-mi că sunt obraznic, și solicitându-mi să îi înmânez cartea de identitate ca să îi facă o poza. Imediat după ce a primit cartea de identitate de la mine, acesta a scos telefonul, ținând cartea de identitate într-o poziție care să îi permită să o fotografieze, moment în care eu i-am spus faptul că nu este legal să faci poze după cartea de identitate a altei persoane, acestea fiind date cu caracter personal, totodată zicându-i ca dacă vrea să aibă datele mele, să ia o foaie și să le noteze(deși datele cu caracter personal pot fi notate doar într-o agendă înregistrată). În acel moment mi-a înmânat cartea de identitate și m-a mutat într-o altă bancă, undeva în spatele clasei. În momentul in care m-am așezat în bancă, acesta s-a asigurat de faptul ca nu îl aude nimeni, și m-a întrebat ironic „Bă ești prost?” după care mi-a luat cartea de identitate și a dus-o la catedră pentru a îmi nota datele de pe aceasta(cel mai probabil într-o agendă personală sau pe o foaie, nicidecum într-o agendă înregistrată), sau poate chiar a pozat-o, nu am certitudine ce a făcut cu cartea mea de identitate. După aproximativ 3 minute, acesta s-a întors la mine, mi-a dat înapoi cartea de identitate și m-a întrebat în repetate rânduri unde lucrez ca să vorbească el cu șefii mei( lucru destul de important în cele pe care le voi relata). Moment în care i-am spus faptul că lucrez în cadrul Direcției Generale Anticorupție și că poate vorbi cu domnul Liviu Vasilescu care este Director General, dar totodată l-am întrebat și pe dumnealui cine este, moment în care acesta mi-a spus că este Nicolescu Alin Sorin, judecător la Înalta Curte de Casație si Justiție și m-a asigurat de faptul că va vorbi cu domnul Vasilescu ca să îi povestească cele întâmplate. De reținut este faptul că acesta și-a declinat calitatea de judecător pentru a mă amenința și intimida spunându-mi că atitudinea mea nu este una demna de un polițist, moment în care i-am zis că atitudinea lui nu este una demnă de un judecător, eu fiind un simplu student care dorea doar să-și susțină examenul de licență. Aceasta întâmplare fiind o speță aproape identica cu aceea a procurorului Daniel Horodniceanu, doar că aici, amenințările făcute de domnul judecător de la Înalta Curte de Casație si Justiție nu au fost deșarte, pentru că, în aceeași dată în care am susținut examenul de licență, adică 04.07.2023, la ora 22:14 primesc mesaj pe WhatsApp de la șeful Serviciului Județean Anticorupție Olt( seful meu nemijlocit) , mesaj care spunea că trebuie să mă prezint la direcție în ziua imediat următoare, adică 05.07.2023 la ora 10:00 pentru a mă vedea cu domnul Director General Liviu Vasilescu, fără a îmi fi comunicat vreun motiv. De asemenea, în momentul în care am întrebat dacă mă pot deplasa cu autoturismul de serviciu, mi s-a comunicat că a fost data dispoziție să nu mi se permită să folosesc autoturismul de serviciu. În data de 05.07.2023, ora 06:00, am procedat la deplasarea spre Direcția Generală Anticorupție din municipiul București, cu autoturismul personal, pentru a mă prezenta la biroul domnului Director General. În jur de ora 09:25 am intrat în sediul Direcției Generale Anticorupție, unde în momentul în care jandarmul m-a salutat, m-am prezentat, am spus cine sunt și de ce am venit, sens în care acesta a apelat-o pe doamna secretar a domnului Director General Liviu Vasilescu, care i-a comunicat jandarmului să îmi zică să merg către biroul domnului Vasilescu. Lucru care s-a și întâmplat, am ajuns la biroul domnului Director General la ora 09:30, așteptându-l pe acesta până undeva în jur de ora 10:00. La ora menționată anterior, și-au făcut apariția domnul Director General, chestor șef de politie, Liviu Vasilescu și doamna Director General Adjunct, comisar-șef de politie, Manuela Popescu, aceștia invitându-mă in biroul domnului Director General pentru a putea discuta. Aceștia m-au întrebat daca știu de ce sunt aici, răspunsul din partea mea fiind unul negativ. Apoi aceștia mi-au spus că mă aflu acolo din cauza discuției purtate cu domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar domnul Vasilescu chiar spunându-mi că daca nu îmi place la Direcția Generală Anticorupție, să plec la poliție, fiind oarecum o amenințare voalată din partea lui. Atât domnul Director General cât și doamna Director General Adjunct au început să îmi zică că atitudinea mea a fost una greșită și că am făcut de ras Direcția Generala Anticorupție prin atitudinea pe care am avut-o ( aparent, să nu fii lăsat calcat in picioare, să fii demn și să nu accepți abuzurile înseamnă să pătezi imaginea și să faci de ras instituția), aceștia spunându-mi totodată că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, și-a sunat unii prieteni din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, prieteni care l-au sunat pe domnul Director General Liviu Vasilescu ca să îl întrebe de mine și să îi povestească speța întâmplata. Totodată mi-au fost adresate anumite întrebări legate de viața personală care nu aveau nicio legătura cu cele întâmplate, am fost întrebat cu ce se ocupă părinții mei, probabil pentru a vedea daca sunt și eu „cineva” și dacă am anumite „relații” la oameni influenți, de genul celor pe care le are domnul judecător Nicolescu Alin, de răspunsul meu depinzând probabil modul în care ei mă vor trata in continuare. De menționat este faptul că în momentul în care am încercat să îmi spun punctul de vedere, nu am fost lăsat, pentru că atât Directorul General cât și doamna Director General Adjunct mă întrerupeau, spunându-mi în repetate rânduri că eu am greșit, că sunt mai mic, fiindu-mi adus ca argument și faptul că poate pe viitor, voi comite vreo infracțiune si voi fi judecat chiar de domnul judecător Nicolescu Alin Sorin și că nu este bine să îl supăr. Mi-a fost reproșat și faptul că nu apreciez faptul că lucrez în cadrul Direcției Generale Anticorupție, fiindu-mi zis că daca eram la rutieră, nici măcar pe hol nu stăteam (lucru și comparație care nu-și aveau sensul acolo). De menționat este faptul că pe tot parcursul conversației purtate între mine și domnul Director General și doamna Director General Adjunct, domnul Liviu Vasilescu comunica cu cineva prin intermediul mesajelor pe telefon, probabil folosind aplicația WhastApp, bănuiala mea este că persoana cu care acesta comunica fiind chiar domnul judecător Nicolescu Alin Sorin, iar la un moment dat, în timp ce comunicam cu doamna Manuela Popescu, domnul Liviu Vasilescu m-a fotografiat, lucru pe care l-am putut constata pentru că am observat că avea telefonul îndreptat spre mine și nu îl avea pe modul silențios, fiind surprins de acel sunet specific din momentul în care faci o poză cu telefonul, poză pe care probabil a făcut-o că sa i-o trimită domnului judecător Nicolescu Alin Sorin care aparent gestionează politica de cadre din cadrul Direcției Generale Anticorupție și care are destinele ofițerilor de poliție din cadrul acestei structuri în mâinile lui, lucru care a putut fi demonstrat prin faptul că am fost chemat de urgență, în ziua imediat următoare așa zisului conflict dintre mine și el, la domnul Director General. Menționez faptul că pe tot parcursul discuțiilor purtate dintre mine și domnul Director General si doamna Director General Adjunct, cei doi au încercat în repetate rânduri să folosească tactici de manipulare și să mă convingă că eu am greșit si să-mi zică „să o las așa” (lucru pe care încercau să îl facă, deoarece undeva în timpul conversației eu am zis că mă gândesc să îi fac plângere domnului judecător la Inspecția Judiciară). Un alt lucru destul de important este că pe tot parcursul conversației, domnul Director General, Liviu Vasilescu, îmi zicea „Lucică” (probabil făcând confuzie de la Giorgian la Lucian), lucru care relevă cam cât de mult înseamnă, pentru instituția pe care el o conduce, un tânăr ofițer de poliție. Totodată, cei doi mi-au zis să mă duc la Înalta Curte de Casație și Justiție și să îmi cer scuze personal domnului judecător fiindu-mi argumentat și faptul că daca domnul judecător depunea plângere( acesta neavând vreun motiv să depună plângere pentru că ceea ce am făcut eu a fost complet legal, eu fiind în acel moment un simplu student care doar și-a susținut punctul de vedere și a cerut să îi fie respectate drepturile) eu urma să fiu mustrat, iar în momentul în care eu le-am zis că nu vreau să mă duc să îmi cer scuze, aceștia au insistat, lucru care nu mi-a lăsat altă variantă decât să mă conformez, sens în care mi-a fost înmânat numărul domnului judecător pe un bilețel, pentru a îi da un mesaj când ajung la Înalta Curte de Casație si Justiție.
Aceștia mi-au zis să mă duc la doamna psiholog și după aceea să mă deplasez către domnul judecător pentru a îmi cere scuze( lucru pe care eram gata să îl fac pentru că îmi era frică de influența pe care acesta o are asupra instituției din care fac parte, instituție care ar fi trebuit să nu fie influențată de presiunile politice și de presiunile magistraților, lucru care m-a șocat și m-a lăsat cu un dezgust total). După discuțiile purtate cu doamna psiholog, de altfel, singura care a fost dispusă să asculte și punctul meu de vedere( de reținut că si aceasta a fost probabil o forma de intimidare a mea, pentru a îmi arăta ca aceasta este o metoda pe care domnul Director General si doamna Director General Adjunct o pot folosi pentru a îmi face rău), m-am deplasat către Înalta Curte de Casație si Justiție, sens în care i-am dat mesaj domnului judecător în momentul în care am plecat de la Direcția Generală Anticorupție, spunându-i că ajung în 30 minute, și încă un mesaj în momentul în care am ajuns. Am așteptat în fața Înaltei Curți de Casație si Justiție aproximativ o oră, fără să primesc vreun mesaj de la domnul judecător ( aceasta fiind dispoziția dată de domnul Director General Liviu Vasilescu, să aștept acolo oricât ar fi necesar), iar la un moment dat primesc un apel telefonic de la doamna Director General Adjunct, Manuela Popescu care îmi comunică că domnul judecător Nicolescu Alin Sorin este la sediul Direcției Generale Anticorupție si că pot pleca spre casă, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, la ora 15:08, respectiv 15:09 primesc două mesaje pe WhatsApp din partea domnului judecător Nicolescu Alin Sorin, mesaje care spun următoarele lucruri ” Sper să înțelegi ceva din ecuația asta pt ca ti a trecut un glont pe la ureche…” respectiv „..si atentie la steroizi ca o aa ti prajeasca creierul”.
Un lucru care trebuie avut în considerare este faptul că aceasta nu este o atitudine demnă de un judecător, mai ales de un judecător la Înalta Curte de Casație si Justiție. Acest om are în mână soarta anumitor persoane, acest om care este încadrat pe o funcție unde nu ar trebui să fie oameni de genul dumnealui, unde ar trebui să fie oameni corecți si imparțiali, oameni care nu fac abuz de funcția pe care o au la ordinea zilei, oameni care nu se joacă cu destinele altor persoane pentru amuzament, oameni care nu folosesc un limbaj de genul pe care domnul judecător Nicolescu Alin Sorin îl folosește, și desigur, oameni care nu fac amenințări atât verbale, dar si prin intermediul mesajelor
Totodată ,această întâmplare mă face să îmi fie frica să mai lucrez în spete in care vor fi cercetați oameni influenți deoarece v-am prezentat exemplul perfect de ce se întâmplă în momentul în care doar ai păreri contradictorii cu cineva cu o funcție înaltă, ce să mai zic de momentul în care faci cercetări cu privire la o persoana de genul.
Menționez faptul că mă tem pentru cariera mea deoarece domnul judecător Nicolescu Alin Sorin pare să fie atât de influent încât să poată controla conducerea Direcției Generale Anticorupție ca pe niște simple marionete. Totodată, având în vedere faptul că influența dumnealui pare să fie atât de mare, există posibilitatea ca acesta să aibă influență și la nivelul DGPI, acesta putând să facă presiuni ca să îmi fie retras accesul la informații clasificate.”
(Cerasela N.).
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’ protejează doar generația nouă, iar bătrânii sistemului plătesc nota de plată
Impozitul progresiv – hoțul prins de CCR
În 2024, statul s-a trezit brusc cu idei „moderne”:
„De ce să mai furăm simplu, cu 10% pentru toți, când putem complica treaba cu 15% și 20%, doar pentru pensiile de serviciu, inclusiv militare? Să fie frumos, ‘european’, progresiv!”
Așa a apărut, prin Legea 282/2023, minunăția numită „impozit progresiv pe pensiile de serviciu”. Traducere din birocrată în română:
- Se ia pensia militară.
- Se taie frumușel în două:
- partea „contributivă” (adică ce ai plătit o viață),
- partea „necontributivă” (adică ce te enervează pe politicieni).
- Pe bucata „necontributivă” se pun trepte de impozit: 10%, 15%, 20%, legate de tot felul de indicatori care se mișcă anual, ca să nu înțeleagă nimeni nimic, nici măcar autorii.
Evident, plafon „de milă”:
- 2.000 lei neimpozabili (3.000 pentru militari, dar abia din octombrie 2024, ca să nu vi se pară prea devreme bunătatea statului).
Problema? Curtea Constituțională s-a uitat la bricolajul fiscal și a zis, elegant, dar clar:
„Ce ați făcut aici nu e lege, e sudoku cu indicatori. Nu e clar, nu e previzibil, și mai și tot scormoniți în pensia aflată în plată, în fiecare an, după cum bate vântul la buget.”
Rezultatul:
- Decizia CCR 724/2024 dărâmă tot artificiul.
- Codul fiscal e pus înapoi pe 10% impozit unic.
- Perioada de „magie neagră” fiscală: 1 ianuarie 2024 – 31 ianuarie 2025.
Adică un an în care statul a făcut un experiment pe nervii și banii pensionarilor militari, apoi a fost prins copiind la testul de constituționalitate.
Concluzia juridico-pamfletară:
Impozitul progresiv pe pensii de serviciu a fost declarat neconstituțional.
Nu e „părere”, nu e „articol pe Facebook”, e decizie CCR publicată în Monitorul Oficial.
Tot ce s‑a luat peste 10% în perioada 01.01.2024 – 31.01.2025:
- se restituie,
- se actualizează cu inflația,
- poartă dobândă legală penalizatoare (frumos cuvânt: penalizatoare – sună exact ca ce merită ideea în sine).
Dar atenție:
- Pentru fiecare lună, curge un termen de 3 ani.
- Ce s‑a tăiat în ianuarie 2024 se prescrie în ianuarie 2027.
Cine stă și așteaptă „că ne dă statul el singur, când o avea timp”, riscă să rămână cu dreptatea în mână și cu banii pierduți.
„Surpriză!” – după impozitul progresiv vine CASS-ul
După ce CCR a dat cu impozitul progresiv de pereți, statul s-a uitat la pensii și a zis:
„Bine, progresiv n-avem voie. Atunci luăm altfel. Nu-i impozit, e contribuție socială. Sună aproape caritabil.”
Și a apărut Legea 141/2025, care face următoarea scamatorie:
- De la veniturile din AUGUST 2025:
- toate pensiile peste 3.000 lei (militare, civile, private, de stat, nu contează) plătesc CASS 10%
- dar numai pe ce depășește 3.000 lei, pentru fiecare pensie în parte.
- Contribuția se oprește la sursă, că statul e eficient doar când ia bani, nu și când îi dă înapoi.
Exemplu pe românește, nu în limbaj de ordonanță:
La o pensie brută de 8.000 lei:
- CASS = (8.000 – 3.000) × 10% = 500 lei
- Impozit 10% = (8.000 – 3.000 – 500) × 10% = 450 lei
- Total luat de stat: 950 lei
- Dumneata, după o viață de muncă, rămâi cu ce mai scapă printre degetele fiscale.
Și ca ironia să fie completă, măsura e „temporară” până la 31 decembrie 2027.
În august 2026 deja se discută… prelungirea.
La noi nu există nimic mai permanent decât o taxă temporară.
Cine simte pe bune lovitura: veteranii vs „generația plafonată”
Aici e punctul în care manipularea în spațiul public prinde aripi:
„Toți pensionarii militari sunt jupuiți la fel!” Fals. E mai fină șmecheria.
- Pentru cei pensionați PÂNĂ la 14 septembrie 2017 (inclusiv):
- Nu li se aplică plafonarea art. 60 din Legea 223/2015.
- Tot ce se ia ca CASS e scădere reală în pensia netă.
- Adică, da, luna de lună, vedeți în fluturaș mai puțin.
- Pentru cei pensionați ÎNCEPÂND cu 15 septembrie 2017 (după OUG 59/2017):
- Intervine plafonarea: pensia netă nu poate depăși media soldelor/salariilor nete.
- CASS-ul de 10% este „înghițit” de plafonare: se joacă cifrele, dar NET-ul rămâne la fel.
- Tradus: vi se ia pe hârtie, dar nu mai jos de plafon – efectul real în mână este zero.
Deci:
- Diminuarea REALĂ a pensiei nete o simt doar cei pensionați înainte de 15.09.2017.
- Ceilalți sunt doar „culeși statistic” – statul își face scheme contabile, dar lor nu le scade efectiv în buzunar.
De ce NU e CASS-ul „impozit progresiv relansat pe șest”
Aici intră în scenă eterna confuzie piromană din spațiul public:
„CCR a zis că e neconstituțional, cum își permit să ia iar bani din pensii?!”
Răspuns, fără floricele, dar cu sarcasm controlat:
- Temei legal diferit:
- Impozitul progresiv era în Codul fiscal, art. 101 – capitolul impozit pe venit.
- CASS-ul e în titlul V – contribuții sociale, prin Legea 141/2025.
Adică, dacă n-ai voie să intri pe ușă cu o taxă, vii pe geam cu „o contribuție socială”.
- Natura juridică diferită:
- Impozitul progresiv avea cote diferite, în trepte, doar pentru o categorie (pensiile de serviciu).
- CASS-ul are cotă unică (10%), aplicată doar pe ce depășește 3.000 lei.
Nu e progresiv, e plat – doar că doare la fel.
- Sfera de aplicare:
- Impozitul progresiv lovea țintit: pensii de serviciu, inclusiv militare.
- CASS-ul lovește „democratic”: toate pensiile (publice, private) peste 3.000 lei.
Statul a înțeles lecția de la CCR: dacă lovești toți, nu mai pare discriminare.
- Control de constituționalitate:
- Impozitul progresiv: declarat neconstituțional, oficial, prin Decizia CCR 724/2024.
- CASS-ul: în momentul de față, nu există nicio decizie CCR care să-l fi anulat.
Până atunci, el există. Legal. Abuziv moral, poate. Dar juridic – în picioare.
Concluzie pe scurt:
Neconstituționalitatea impozitului progresiv NU șterge și CASS-ul. Sunt două instrumente diferite.
Unul a fost făcut praf de CCR, celălalt funcționează și acum.
Esența, pentru rezervați la buzunar și răbdare
- Impozitul progresiv (01.01.2024 – 31.01.2025):
- A fost o schemă gândită prost și declarată neconstituțională.
- Sumele luate peste 10%:
- trebuie RESTITUITE,
- cu actualizare la inflație,
- cu dobândă legală penalizatoare.
- Aveți 3 ani de la fiecare reținere să cereți banii. Pentru ianuarie 2024 – termen până în ianuarie 2027.
- CASS-ul din august 2025:
- Este alt mecanism, alt temei legal, alt capitol de lege.
- Afectează TOATE pensiile peste 3.000 lei, nu doar pe militari.
- Dintre militari, doar cei pensionați înainte de 15.09.2017 simt real scăderea în net.
- Cei pensionați după 15.09.2017 sunt prinși în plafonarea art. 60: netul rămâne același, chiar dacă pe hârtie se joacă sumele.
- Cele două nu se amestecă:
- Nu poți invoca Decizia CCR 724/2024 (despre impozitul progresiv) ca să oprești CASS-ul.
- Sunt două fronturi diferite:
- unul unde ai câștigat (impozitul progresiv)
- și unul unde încă te ia statul la bani (CASS-ul). (Cristina T.).
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații moderne”, „tabletă în teren”, „fluxuri integrate”.
Dacă te uiți pe teren… vezi un polițist cu tableta în mână și cu procesul-verbal scris cu pixul pe capota Loganului.
Digitalizare made in România: ai tabletă, n-ai aplicație
Scenă clasică:
Polițist de ordine publică, cu atribuții rutiere, trimis în teren, tabletă la el, calitate de polițist rutier dobândită prin act semnat de inspectorul general.
Întrebare simplă: poate să dea amendă electronic?
Răspuns: desigur că nu.
Aplicația-minune de constatare a abaterilor rutiere, „Abateri mobile”, e ca o mașină cu trei roți: există, dar nu te baza pe ea să ajungi prea departe. Nu toți polițiștii care au voie legal să dea sancțiuni rutiere au și voie informatică să le dea. Pe hârtie sunt rutieri, în tabletă sunt invizibili.
Abateri mobile, competențe imobile
Aplicația rutieră e atât de „performantă” încât:
- Nu poți aplica sancțiuni persoanelor juridice – dacă firma încalcă legea, legea se uită în altă parte.
- Nu poți sancționa șoferi cu permise emise de alte state – dacă vii cu permis străin, ești aproape premium user.
- Nu poți sancționa abateri care țin de alte acte normative decât OUG 195/2002 – dacă încălcarea e „mai creativă”, aplicația intră în pauză.
Dar nu-i nimic, există soluția clasică: scoți pixul de la naftalină, deschizi formularul tipizat și scrii ca în 1998.
Tableta? Stă frumos pe bord, face umbră de soare.
Digital cu ora, dar raportarea cu pixul
Cireașa de pe tort: în timp ce se umflă în pene la televizor cu „digitalizarea Poliției Române”, Direcția Rutieră cere de la servicii:
- câte procese-verbale au fost făcute digital;
- câte au fost făcute pe hârtie.
Și, atenție, acest procent de „digitalizare” nu e scos elegant din sistem. Nu. Se raportează „manual”.
Digitalizarea la Poliția Română se măsoară cu… raportări trimise de structurile teritoriale.
Adică:
- Aplicația generează PV electronic.
- Baza de date știe că există.
- Dar în loc să întrebi baza de date, întrebi județul: „Câte ați făcut, mă, digital?”
- Județul întreabă omul.
- Omul se uită în tabelele lui și raportează.
- Direcția Rutieră verifică… cu altă raportare.
Epoca de piatră cu tabletă la purtător.
Întrebări simple, răspunsuri complicate
Sindicatul Europol întreabă, logic:
- Ce garanție e că procentul raportat e real?
- Dacă tot ai baze de date electronice, de ce nu scoți datele direct din ele?
- Cum verifici exactitatea datelor? Cu alte hârtii? Alte tabele? Alte mailuri?
- Ce relevanță are procentul de „digital” când polițistul nu poate folosi tableta pentru toate faptele, oricât ar vrea?
- Pentru cine e important acest procent și ce măsoară el, de fapt? Nivelul de digitalizare sau nivelul de imaginație în excel-uri?
Dar probabil că la aceste întrebări se răspunde cu cel mai modern instrument disponibil la Direcția Rutieră: tăcerea birocratică și un nou formular.
Digitalizare de vitrină, muncă de grotă
Pe scenă: discursuri despre „Poliție modernă, aliniată la standarde europene”.
În culise:
- scheme de personal subdimensionate,
- aplicații șchioape,
- rapoarte făcute cu pixul despre cât de „digitali” suntem,
- polițiști care fac muncă de teren și muncă de „secretariat” pentru a demonstra că folosesc o aplicație care oricum nu-i lasă să-și facă toată treaba.
Așa arată digitalizarea când e făcută pentru prezentări PowerPoint, nu pentru oamenii care chiar lucrează în stradă.
Concluzie pamfletară: România, țara în care digitalul se scrie cu pixul
Polițistul rutier din 2026:
- Tabletă în mână,
- Pix în buzunar,
- Tabel Excel în așteptare,
- Șeful care îl întreabă câte procese-verbale electronice a făcut,
- Aplicația care nu știe de firme, de permise străine și de alte acte normative.
Digitalizarea Poliției Române, varianta scurtă: „Aplicația nu poate, dar nu contează – important e să raportați că o folosiți.” (Cerasela N.).
Exclusiv
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii ștampilate. Și există situații în care sistemul insistă: se semnează, se validează, se clasează, până când victima – cu dreptatea și legea în mână – este împinsă în prăpastie.
În urma investigațiilor realizate de ziarul nostru de investigații, INCISIV DE PRAHOVA, rezultă că dosarul procurorului CĂTĂLIN LEFTER de la DNA ST Ploiești și dosarele care îl privesc pe IVANOF DUMITRU-SORIN nu sunt simple coincidențe, ci radiografia aceluiași mecanism: justiția locală capturată, în care procurori, judecători, executori și rețele cu conexiuni în zona serviciilor secrete par să funcționeze pe același „culoar”.
Procurorul Lefter și microferma protejată: anticorupția se oprește la gardul familiei
Investigațiile INCISIV DE PRAHOVA au urmărit traseul profesional și scandalurile care îl vizează pe procurorul CĂTĂLIN LEFTER, fost la DNA – Serviciul Teritorial Ploiești.
Din documente, mărturii și surse concordante analizate de redacția noastră, se conturează următoarea imagine:
- numele lui CĂTĂLIN LEFTER a fost asociat cu acuzații de trafic de influență,
- în centrul discuției apare și microferma mamei sale, în legătură cu care planează suspiciuni că ar fi beneficiat de protecție și influențăîn detrimentul aplicării egale a legii,
- „elanul” anticorupție pare să se stingă brusc atunci când ancheta riscă să atingă interese de familie sau de grup.
Cazul Lefter ilustrează perfect un tipar observat recurent în Prahova: acolo unde apar interese personale ale unor magistrați sau ale cercurilor lor apropiate, anticorupția devine brusc timidă, iar întrebările legitime ale opiniei publice rămân fără răspuns.
Executorul Galea: când morții sunt executați silit, iar bunurile sunt „fier vechi”
Pe celălalt palier al tabloului se află dosarele în care apar executorul judecătoresc GALEA și ROȘU, în contextul executărilor silite care îl privesc pe IVANOF DUMITRU-SORIN.
Investigarea documentelor, hotărârilor și actelor de executare de către INCISIV DE PRAHOVA relevă:
- executări silite pornite și derulate pe numele unor persoane decedate,
- evaluări profund subevaluateale unor bunuri, cu diferențe de ordinul sutelor de procente față de valoarea reală de piață,
- licitații organizate în condiții discutabile, cu prețuri de pornire derizorii și cu participanți „unic-preferați”, precum ȘTEFAN DIACONESCU,
- validarea acestor proceduri de către:
- Judecătoria Câmpina,
- Judecătoria Sector 2 București.
În mod normal, asemenea anomalii ar trebui să provoace o reacție imediată din partea justiției: verificări, anulări de acte de executare, tragerea la răspundere a celor responsabili.
Realitatea constatată de INCISIV DE PRAHOVA este cu totul alta: sistemul a funcționat impecabil doar în defavoarea justițiabilului. Actele au mers înainte, executările au continuat, iar cei protejați de lege au ajuns cei mai brutal loviți de ea.
Dosare, evaluări radical diferite, o creanță ajunsă la o firmă italiană, executări contestate și o adresă DNA care impune lămuriri privind competența structurii din Ploiești.
În justiție, adevărul nu ar trebui să depindă de cât de greu ajunge un petent la ușa instituțiilor și nici de câte hârtii trebuie să depună până când cineva se hotărăște să citească dosarul cu adevărat.
Cazul lui IVANOF DUMITRU-SORIN ridică întrebări serioase despre executare silită, evaluarea unor bunuri, circuitul unei creanțe bancare și felul în care autoritățile au gestionat plângerile formulate de acesta.
Nu pronunțăm verdicte înaintea instanțelor. Dar când între două evaluări ale aceluiași imobil apare o diferență de ordinul sutelor de procente, când executarea este contestată, iar plângerile ajung să călătorească între structuri fără ca petentul să primească răspunsuri limpezi, interesul public nu mai poate fi tratat ca o indiscreție.
Creanța, firma italiană și executarea contestată
În centrul litigiului se află IVANOF DUMITRU-SORIN, societatea italiană AMCO Asset Management S.p.A. și ȘTEFAN DIACONESCU.
Potrivit informațiilor si documentelor obtinute de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova, AMCO Asset Management S.p.A. ar fi cumpărat creanța de la bancă și ar fi contractat serviciile SCPEJ Trifina, Tănase și Galea pentru derularea procedurii de executare silită.
Așadar, discuția nu trebuie deturnată spre persoane care nu mai sunt parte reală a controversei. Rămân de lămurit actele și consecințele procedurilor desfășurate prin SCPEJ Trifina, Tănase și Galea, precum și raporturile juridice dintre creditorul pretins, AMCO Asset Management S.p.A., debitorul contestator și persoana care a dobândit bunul, Ștefan Diaconescu.
Imobilul care pare să fi avut două prețuri
Una dintre cele mai sensibile chestiuni invocate în plângerile formulate de Ivanof privește evaluarea imobilului supus procedurilor de executare.
În documentele depuse în dosarul penal nr. 1452/285/P/2023 se arată că o evaluare atribuită expertului Bucur Alexandru ar fi indicat suma de 735.730 lei. Ulterior, o altă evaluare, realizată prin măsurători directe în teren de expertul Liliana Dubuleac, ar fi stabilit valoarea imobilului la 2.118.292 lei.
Diferența este uriașă: aproximativ 1,38 milioane de lei, adică o valoare de aproape trei ori mai mare în cea de-a doua evaluare.
Prima expertiză ar fi fost realizată fără acces efectiv în imobil. Nu este un detaliu tehnic, bun doar pentru un sertar prăfuit. De valoarea unui imobil depind prețul de pornire, șansele unei vânzări corecte și, în final, pierderea sau salvarea patrimoniului unei persoane.
Când un bun este evaluat la 735.730 lei într-o procedură și la 2.118.292 lei într-o alta, întrebarea nu este dacă diferența „sună rău”. Întrebarea este care evaluare reflectă realitatea, cum a fost întocmită cealaltă și cine răspunde dacă printr-o evaluare eronată s-a produs un prejudiciu.
Executarea silită nu poate funcționa pe pilot automat
Orice executare silită trebuie să fie transparentă, verificabilă și fundamentată pe acte legale. Altfel, procedura care ar trebui să recupereze o creanță riscă să se transforme într-un mecanism de transfer patrimonial cu prea puține explicații și prea multe semne de întrebare.
Plângerile lui Ivanof la DNA ST Ploiești: executorii ies „curați” din noroaie murdare
În fața acestui tablou, IVANOF DUMITRU-SORIN a formulat plângeri penale împotriva executorilor judecătorești implicați, sesizând inclusiv DNA – Serviciul Teritorial Ploiești.
Din analiza soluțiilor și a parcursului acestor plângeri, INCISIV DE PRAHOVA a constatat că:
- au fost semnalate fapte grave legate de:
- executări pe numele unor persoane decedate,
- subevaluări grosolane ale bunurilor,
- licitații suspecte,
- prejudiciu evident adus moștenirii,
- în locul unei anchete riguroase și transparente, cazurile au fost clasate la DNA ST Ploiești, într-o manieră care ridică semne de întrebare cu privire la:
- profunzimea cercetărilor,
- modul în care au fost analizate probele,
- lipsa unei motivări solide, proporționale cu gravitatea faptelor reclamate.
Concluzia care se desprinde din acest tablou: în fața unor sesizări documentate privind posibile abuzuri grave comise prin intermediul executorului judecătoresc, DNA ST Ploiești a ales varianta „am închis, nu insistăm”.
Deci, plângerea ajunge la DNA Ploiești. Dar unde, exact?
Pe fondul acestor suspiciuni, IVANOF DUMITRU-SORIN a formulat plângeri și sesizări către Direcția Națională Anticorupție.
Există o adresă oficială cu nr. 7265/VIII-1/2025, datată 8 august 2025, semnată de procurorul-șef serviciu Remus Coman. Documentul comunică faptul că plângerea formulată de Ivanof în audiența din 4 august 2025 a fost transmisă, spre soluționare potrivit competenței, către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești.
Documentul confirmă, fără echivoc, traseul sesizării către structura DNA din Ploiești și folosește expres denumirea de „Serviciul Teritorial Ploiești”.
Tocmai de aceea apar întrebările.
În spațiul public au fost vehiculate informații privind o reorganizare a structurii DNA Ploiești și o eventuală transformare a acesteia într-un birou teritorial subordonat structurii din Pitești. Dacă o asemenea reorganizare fusese deja dispusă și produsese efecte la data de 8 august 2025, DNA are obligația să lămurească oficial situația.
Nu prin șoapte instituționale. Nu prin tăceri administrative. Ci printr-un răspuns precis, verificabil și datat.
Întrebări simple pentru o instituție care trebuie să lucreze limpede
DNA să clarifice public următoarele:
- Care era statutul juridic și administrativ al structurii DNA Ploiești la data de 8 august 2025?
- Era aceasta, la acel moment, Serviciu Teritorial Ploiești, birou teritorial sau o altă structură?
- Era titulatura utilizată în adresa nr. 7265/VIII-1/2025 cea oficială și valabilă la data emiterii?
- Ce structură avea competența concretă să soluționeze plângerea formulată de IVANOF DUMITRU-SORIN?
- Unde a fost înregistrată lucrarea, cine a primit-o și care a fost soluția dispusă?
- Au fost efectuate verificări cu privire la diferențele dintre evaluările imobilului și la actele de executare contestate?
- A fost audiat petentul, au fost solicitate actele de executare și au fost verificate documentele aflate la executor, creditor ori instanțe?
Pentru un cetățean care reclamă nereguli cu consecințe asupra bunurilor sale, denumirea exactă a structurii competente nu este un moft birocratic. Este o garanție minimă că plângerea a ajuns unde trebuie, a fost repartizată legal și nu s-a pierdut între două antete instituționale.
Justiția nu se poate rezuma la „s-a transmis spre competență”
Formula „s-a transmis spre competentă soluționare” este confortabilă pentru instituție, dar insuficientă pentru petent.
O sesizare nu trebuie doar plimbată. Trebuie verificată.
În cazul Ivanof, miza nu este una abstractă. Miza este dacă actele unei executări silite au fost întocmite legal, dacă valoarea imobilului a fost stabilită corect, dacă vânzarea s-a făcut în condiții transparente și dacă plângerile formulate au primit o analiză reală, nu o simplă ștampilă de expediere.
AMCO Asset Management S.p.A., în calitate de societate indicată ca dobânditoare a creanței, SCPEJ Trifina, Tănase și Galea, în raport cu actele de executare contestate, și Ștefan Diaconescu, în raport cu dobândirea bunului, sunt elemente ale unui litigiu care trebuie lămurit exclusiv prin documente, probe și soluții motivate.
Iar DNA are datoria să spună clar dacă sesizarea primită a fost analizată, de cine, în baza cărei competențe și cu ce rezultat.
Concluzie de etapa:tăcerea nu ține loc de răspuns
Cazul lui IVANOF DUMITRU-SORIN ridică întrebări pe care instituțiile nu ar trebui să le evite:
- Cum poate exista o diferență de aproape 300% între două evaluări ale aceluiași imobil?
- Cum au fost verificate actele executării?
- Care a fost rolul fiecărei persoane și entități implicate?
- În ce condiții a fost dobândită creanța de către AMCO Asset Management S.p.A.?
- Care a fost traseul real al plângerii la DNA?
- Ce statut avea structura DNA Ploiești la data la care a fost emisă adresa oficială?
Intr-un stat de drept nu este suficient ca dosarele să circule. Trebuie să circule spre adevăr.
Noutatea esențială: fratele executorului Galea și „doi și-un sfert”
În cadrul investigațiilor noastre jurnalistice, INCISIV DE PRAHOVA a identificat un element nou, cu potențial exploziv pentru înțelegerea întregii situații:
- fratele executorului judecătoresc GALEAa lucrat în cadrul celebrului serviciu secret al MAI, cunoscut ca „doi și-un sfert”.
Acest serviciu a fost, ani la rând, perceput și descris în mediile juridice și politice ca un actor cu:
- influență istorică asupra magistrațilordin anumite județe, inclusiv Prahova,
- capacitatea de a întreține și de a gestiona așa-numitele „culoare” de influențăîn:
- parchete,
- instanțe,
- alte zone de putere locală.
Corelarea acestor date cu modul în care:
- au fost derulate executările silite,
- au fost validate de instanțele din zonă,
- au fost soluționate plângerile la DNA ST Ploiești,
conduce la o suspiciune publică legitimă: există sau nu o rețea de protecție și influență în jurul executorului GALEA, sprijinită de conexiunile fratelui său cu „doi și-un sfert”, care ar fi putut afecta independent modul de funcționare al justiției în aceste cauze?
Întrebarea nu este teoretică. Ea se sprijină pe un șir de fapte concrete, documentate IN ANCHETELE NOASTRE:
- executări pe numele unor persoane decedate,
- evaluări subevaluate masiv,
- licitații în condiții suspecte,
- plângeri clasate fără explicații satisfăcătoare,
- validări fără tresăriri din partea unor instanțe cheie.
Tribunalul Prahova și dosarul 1249/204/2023: procesul lui Ivanof pe „culoarul greșit”
Un punct de referință concret al acestui caz este:
- Dosar nr. unic (nr. format vechi): 1249/204/2023,
- aflat pe rolul Tribunalului Prahova,
- cu termen stabilit la data de 10.2026.
Acest dosar ar trebui să reprezinte momentul în care:
- se analizează, cu adevărat, legalitatea actelor de executare,
- se verifică modul în care s-au putut derula executări pe numele unor persoane decedate,
- se evaluează corect pagubele produse,
- se corectează, în sfârșit, abuzurile anterioare.
Investigațiile INCISIV DE PRAHOVA scot însă la iveală un context profund îngrijorător:
- județul Prahovanu este un teritoriu neutru din punct de vedere al influențelor și al „prietenilor vechi”,
- există un istoric de relații între personaje cheie din justiție și zona serviciilor, inclusiv „doi și-un sfert”,
- același județ apare recurent în scandaluri privind „justiția de casă” și protejarea intereselor locale.
În acest climat, procesul lui IVANOF DUMITRU-SORIN, judecat la Tribunalul Prahova, riscă să fie perceput nu ca o analiză obiectivă a probelor, ci ca o nouă etapă pe un „culoar” deja desenat.
Justiția locală și prieteniile cu epoleți: presiuni invizibile, efecte foarte vizibile
Analiza sistemică pe care INCISIV DE PRAHOVA a realizat-o în acest caz scoate la suprafață un fenomen periculos:
- justițiabilii intră în sala de judecată cu credința că vor fi evaluați după lege,
- dar, în realitate, decizia poate fi atinsă de:
- presiuni subtile,
- relații vechi de prietenie,
- conexiuni cu foști sau actuali membri ai serviciilor de informații.
În Prahova, acest fenomen capătă consistență prin:
- istoricul de influență al „doi și-un sfert” asupra magistraților,
- apariția în aceeași ecuație a unor nume cheie:
- executori judecătorești,
- magistrați din:
- Judecătoria Câmpina,
- Judecătoria Sector 2 București,
- Judecătoria Ploiești,
- Tribunalul Prahova,
- structuri de parchet, inclusiv DNA ST Ploiești.
Rezultatul, în plan concret:
- executări discutabile sunt validate,
- plângeri penale care vizează aceste executări sunt clasate,
- suspiciunile legitime privind abuzurile rămân fără răspuns convingător.
Singura supapă procedurală: strămutarea cauzei din Prahova
Pe baza acestui ansamblu de fapte, conexiuni și decizii, o concluzie se impune cu fermitate în urma analizei INCISIV DE PRAHOVA:
- atât timp cât dosarul rămâne în raza de competență a instanțelor din Prahova,
- în special Judecătoria Ploiești și Tribunalul Prahova,
- planează o suspiciune rezonabilă de lipsă de imparțialitate, alimentată de:
- istoricul de influență al „doi și-un sfert”,
- conexiunile apropiate ale unor persoane implicate în cauză,
- modul în care au fost soluționate până acum plângerile și litigiile conexe.
În acest context, strămutarea cauzei apare nu ca un simplu artificiu procedural, ci ca:
- singura supapă instituționalăprin care se poate încerca scoaterea dosarului dintr-un mediu încărcat de suspiciuni,
- un pas necesar pentru a oferi măcar șansa unui proces echitabilîntr-o altă circumscripție, mai puțin atinsă de vechile „prietenii” și de influențele serviciilor.
Concluzie: de la cazul Lefter la cazul Ivanof – anatomia unei justiții care se protejează pe sine
Punând cap la cap:
- cazul procurorului CĂTĂLIN LEFTER, cu suspiciunile privind protejarea intereselor de familie și microferma mamei sale,
- dosarele care îl privesc pe IVANOF DUMITRU-SORIN, cu executări pe persoane decedate, subevaluări cronice, licitații suspecte, plângeri clasate la DNA ST Ploiești,
- legăturile cu serviciul secret „doi și-un sfert”, prin fratele executorului GALEA,
- traseul cauzelor prin instanțele din Prahova,
investigația INCISIV DE PRAHOVA conturează un tablou clar:
- avem de-a face cu un model de funcționarea justiției locale, nu cu accidente izolate,
- când sunt în joc interesele sau rețelele oamenilor „de sistem”,
- se clasează,
- se amână,
- se diluează,
- când în fața sistemului ajunge un simplu justițiabil, chiar cu dreptatea și documentele în mână,
- se execută,
- se validează abuzuri,
- se resping plângeri.
Cazul IVANOF devine astfel mai mult decât o dramă personală: este un test pentru credibilitatea justiției din Prahova și, prin extensie, pentru ideea de stat de drept.
Dacă, în pofida tuturor acestor elemente și conexiuni, sistemul va continua să se protejeze pe sine în detrimentul adevărului, atunci nu vorbim despre justiție, ci despre o structură disciplinată de autoapărare, în care legea este doar decor, iar hotărârile sunt, de prea multe ori, rodul „culoarelor” atent întreținute în timp. (Cristina T.).
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc
Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...
IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță
Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...
Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură
În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...
Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
Ministerul Economiei sau SRL-ul Triadei? La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) nu se mai face administrație, se face...
Șef de IPJ cu nota 3,82 la “capacitate”. România, te iubesc… pe mute
Inspectorat de Poliție Județeană sau Școală Ajutătoare de Șefi? Concursul pentru șefia Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu a fost...
-
Exclusivacum 5 zile
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zile
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 3 zile
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zile
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 5 zile
Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
-
Exclusivacum 3 zile
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane