Featured
De ce nu s-a semnat contractul pentru achiziţia corvetelor
Chiar dacă este război la graniţa României de un an şi jumătate, Ministerul Apărării Naţionale nu a reuşit în ultimii patru ani să semneze un contract după finalizarea licitaţiei cu Naval Group, iar Forţele Navale nu au dorit să ofere diferenţa de bani companiei de pe locul doi, Damen, după ce Naval s-a retras.
Vedeţi mai jos comunicatul MApN:
„Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naţionale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial „Corvetă multifuncţională”, propusă prin raport de comisia de evaluare constituită în baza HG nr. 48 din 15 februarie 2018.
Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispoziţiilor secţiunii B.I, punctul 4, literele f) şi g), coroborat cu dispoziţiile secţiunii B.II, litera c), punctul 10, din HG nr. 48/2018, întrucât ofertantul declarant câştigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă şi nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător a operatorului economic de pe locul următor.
Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanţi marţi, 8 august.”
Naval Group a câştigat licitaţia finalizată în 2019 cu 1,2 miliarde de euro, iar după renunţarea la contract, MApN a avut obligaţia să întrebe beneficiarul, Forţele Navale, dacă este dispus să cheltuiască 50 milioane în plus, pentru a semna cu Damen, compania clasată pe locul doi. Deoarece MApN a scris în comunicat că „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător a operatorului economic de pe locul următor”, înseamnă că Forţele Navale nu au fost dispuse să cheltuiască în plus pentru acest contract care are o întârziere mai mare de 10 ani.
De ce nu s-a semnat contractul pentru achiziţia corvetelor. Preţul oţelului s-a dublat faţă de 2018
Semnarea contractului pentru achiziţia corvetelor a batut pasul pe loc de patru ani. În decembrie 2018, s-a stabilit oferta câştigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic, de 1,2 miliarde de euro, şi de atunci a urmat un şir de proceduri juridice şi amânări nejustificate.
Programul de achiziţie a corvetelor este desemnat esenţial din 2007
Sunt două Hotărâri ale CSAT, nr S-147/2007 şi 174/2016, prin care programul “Corvetă Multifuncţională” este unul esenţial de înzestrare, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român.
În 2016, MApN considera că doar la Damen Galaţi se pot construi corvete
Din această cauză, în 2016, Guvernul a dorit să achiziţioneze cele patru corvete prin atribuire directă, conform HG 906/2016, prin care contractul era atribuit şantierului din Galaţi al companiei Damen Shipyards Group, fiind ales modelul SIGMA – proiect 10514.
Atunci, MApN şi Guvernul ajunseseră la concluzia că singurul şantier naval care deţine infrastructura şi expertiza necesare construcţiei şi dotării unei corvete este Şantierul Naval Damen Galaţi S.A., conform respectivei hotărâri.
Deoarece valoarea era mai mare de 100 milioane de euro, autoritatea contractantă, MApN, a solicitat aprobarea Parlamentului, conform art. 51 din OuG nr. 114/2011.
Şi de aici a început bâlbâiala românească, fără să se mai ţină cont de interesele de securitate ale statului stipulate chiar în hotărârile CSAT.
Comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament nu s-au pronunţat pe HG 906/2016, iar actul normativ nu a produs efecte juridice, fiind abrogat în martie 2017.
Din 2017 a început dansul
Pe 11 aprilie 2017, cele două comisii pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat şi Camera Deputaţilor au aprobat iniţierea procedurii de achiziţie pentru programul “Corvetă Multifuncţională”, iar MApN a iniţiat un prim proiect HG, în 16 august 2016, prin care să reglementeze procedura specifică de achiziţie, de data asta una competitivă, similară dialogului competitiv.
În primul proiect de HG se prevedea o corvetă între 1.600 şi 3.500 t.
În acest proiect se prevedea, printre altele, că operatorii economici trebuie să fie din state membre NATO, corveta trebuia să aibă un deplasament cuprins între 1.600 şi 3.500 t. Şi doar doi operatori economici ar fi urmat să fie calificaţi în etapa de dialog. Clasamentul se făcea pe baza criteriilor: capacitate economică şi financiară – pondere 40%, capacitatea tehnică sau profesională – pondere 60%.
MApN se răzgândeşte şi vrea lege
La sfârşitul lunii august 2017, conducerea MApN s-a răzgândit şi a decis ca procedura specifică să fie reglementată prin lege. Fără să fie retras proiectul de HG, MApN a elaborat un proiect de lege.
Navele pot fi şi din categoria fregatelor
În proiectul de lege, a fost extinsă baza de selecţie a navei, fiind trecută corvetă/fregată.
Proiectul de lege a trebuit să aştepte finalul anului, când pe 6 decembrie au fost aprobate, la nivelul MApN, Strategia de Achiziţii actualizată şi Baza Programului de Achiziţii pentru programul “Corvetă Multifuncţională”, de către Consiliul de Achiziţii.
Din nou, MApN se răzgândeşte şi renunţă la proiectul de lege, pe urmă şi la proiectul de HG
Cu toate acestea, proiectul de lege nu a mai fost promovat, deoarece pe 9 noiembrie 2017, Departamentul de stat pentru Armamente a propus din nou promovarea unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice programului de înzestrare “Corvetă multifuncţională”.
Nici acest proiect de HG nu a fost avizat de toate structurile din MApN şi nu a fost promovat.
Un alt proiect de HG, se rununţă la limita de 3.500 t.
Pe 23 noiembrie, Departamentul de Armamente propune promovarea unei alte HG prin care se renunţă la limita superioară de tonaj, respectiv 3.500 t şi se trece ca operatorii să fie din state NATO şi UE.
Se aprobă proiectul de HG
Pe 15 februarie 2018, a fost aprobată HG 48/2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare “Corvetă multifuncţională”. Aceasta prevede că atribuirea are trei etape: calificare, dialog, evaluare.
Pe 26 februarie 2018, s-a publicat anunţul de participare A3/1526 pe site-ul Romtehnica împreună cu documentaţia de atribuire a contractului.
Cinci operatori economici au depus oferte
Cinci operatori au depus oferte: ThyssenKrupp Marine Systems GmbH (Germania), Damen Schelde naval Shipbuilding (Olanda), Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, Ficantieri (Italia) şi STM Savunna Teknolojileri Muhendislik (Turcia).
În faza de dialog s-au calificat 4 ofertanţi, fiind descalificat operatorul din Turcia deoarece nu este ţară NATO şi UE.
Etapa de dialog s-a desfăşurat în două runde, la care au participat toţi cei 4 operatori economici calificaţi, iar la finalul acestei etape, comisia de evaluare a identificat soluţia optimă.
Aceasta s-a realizat după ce operatorii au trimis oferta finală, compusă dintr-o ofertă tehnică finală şi o ofertă financiară finală.
Pe 2 octombrie 2018, 3 operatori economici au depus oferte finale, după ce firma din Germania s-a retras
S-a stabilit oferta câştigătoare
Pe 5 noiembrie a fost aprobat raportul intermediar încheiat în urma finalizării fazei de evaluare a ofertei tehnice, iar peste o lună, pe 6 noiembrie, au fost deschise plicurile cu ofertele financiare. Tot atunci s-a realizat Raportul procedurii specifice prin care s-a stabilit oferta câştigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic.
Şeful structurii care s-a ocupat de licitaţie a început să ceară auditare suplimentară şi control de la Curtea de Conturi
Chiar dacă procedura fusese auditată de Direcţia de Audit Intern, secretarul de stat pentru Armamente nu a semnat raportul realizat pe 22 noiembrie prin care se solicita aprobarea Raportului procedurii specifice din 6 noiembrie 2018 şi a dispus reluarea auditării întregii proceduri.
Deoarece Direcţia Audit Intern din cadrul MApN i-a transmis secretarului de stat pentru Armamente din acelaşi minister că reauditarea excedează cadrului legal, secretarul de stat a cerut şi un control de la Curtea de Conturi a României.
Nici Curtea de Conturi şi nici DPICF din cadrul MApN nu au identificat aspecte care să prejudicieze stabilirea finalistului.
Jumătate de an inactivitate decizională
Procurorul constată că după ce toate structurile de control n-au găsit nimic ilegal, “s-a constatat o inactivitate decizională până în data de 1 iulie 2019,” când locţiitorul şefului Departamentului pentru Armamente a semnat Raportul procedurii specifice.
Procesele nu s-au terminat aici
Pe 9 iulie 2019, Damen anunţa că a înaintat o plângere la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) luând în considerare un litigiu iniţiat anterior de Fincantieri, şi că a sesizat Curtea de Apel Bucureşti pentru multiple nereguli care au afectat rezultatul Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Compania informa, la vremea respectivă, că decizia vine ca urmare a faptului că toate părţile implicate în licitaţie, inclusiv autoritatea contractantă, au ridicat multiple aspecte de legalitate şi de încălcare a confidenţialităţii, unele dintre ele fiind invocate ca temei pentru suspendarea procedurii în trecut, chiar de către Ministerul Apărării Naţionale.
Chiar dacă Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat pe 13 iulie, în dosarul nr. 21131/3/2019, prin care a respins acţiunea Damen, MApN a dat imediat precizări că nu va semna contractul deoarece pe rolul instanţelor de judecată sunt înregistrate în total trei dosare în care compania Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV, a formulat cereri în contradictoriu cu Guvernul României sau Ministerul Apărării Naţionale.
Intervine şi premierul şi contrazice MApN
Pe 23 iulie intervine şi premierul în această dispută şi contrazice un minister din subordinea lui spunând că MApN poate începe negocierile finale cu Naval Grup-Şantierul Naval Constanţa: „Din punctul meu de vedere, pot începe negocierile finale cu Naval Grup-Şantierul Naval Constanţa”.
Concluzii
Sunt 16 ani de la prima Hotărâre CSAT prin care acest program este declarat esenţial, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român, dar toate tergiversările nu arată deloc existenţa unei urgenţe pentru politicieni şi decidenţii din MApN.
Proiectele de acte normative au schimbat de mai multe ori cerinţele operaţionale fără să fie cerut de fiecare dată acordul SMFN, aşa cum era normal.
Majoritatea documentelor care au fost modificate nu au fost semnate de titulari, ci de locţiitori cel mult. (F. Jipa).
Administratie
Manifest pentru sănătate: Virgiliu Daniel Nanu propune „revoluția pedalatului” ca antidot la stresul cotidian
Într-o epocă a vitezei și a sedentarismului, Președintele Consiliului Județean, Virgiliu Daniel Nanu, lansează un îndemn public la simplitate și mișcare. Acesta promovează bicicleta nu doar ca mijloc de transport, ci ca instrument esențial pentru echilibrul psihic și fizic al fiecărui cetățean.
Adio, bariere! Mișcarea nu are nevoie de abonamente la sală
Mesajul transmis de Virgiliu Daniel Nanu dărâmă mitul conform căruia un stil de viață activ necesită investiții masive sau programe rigide. Conform liderului CJ, sănătatea începe acolo unde dispar scuzele. „Nu ai nevoie de o sală de sport, de un program complicat sau de condiții speciale pentru a face mișcare”, afirmă acesta, subliniind că o simplă ieșire cu bicicleta poate înlocui cu succes antrenamentele complexe.
Fiecare kilometru, o investiție în starea de bine
Sursa citată pune accent pe versatilitatea ciclismului, o activitate care transformă orice drum – fie că este o stradă aglomerată din oraș sau un traseu pitoresc prin natură – într-un spațiu de recuperare personală. În viziunea lui Virgiliu Daniel Nanu, fiecare kilometru parcurs pe două roți este un „pas în plus pentru sănătate”, oferind totodată acea pauză mentală vitală de la ritmul alert al vieții moderne. Bicicleta devine, astfel, cea mai accesibilă formă de a rămâne activ și de a redescoperi mediul înconjurător.
Un imperativ pentru viitor: Mișcare fără programări, „Oriunde. Oricând.”
Concluzia președintelui Consiliului Județean este una categorică: activitatea fizică trebuie să înceteze să mai fie o activitate ocazională și să devină o constantă a existenței noastre. „Mesajul este simplu: mișcarea trebuie să facă parte din viața noastră. Nu din când în când, ci cât mai des”, punctează Nanu. Sub deviza „Oriunde. Oricând”, acesta îi invită pe cetățeni să prioritizeze sănătatea prin gesturi simple, dar repetitive, care pot schimba radical calitatea vieții.
Exclusiv
Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva?
La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de obicei se strecoară, timid, câte o fotografie cu o panglică tăiată la o inaugurare de trotuar, apare, de data aceasta, o bombă sportivă în toată regula:
echipa de handbal junioare IV a comunei Ariceștii Rahtivani s-a calificat în finala Turneului Final organizat la Galați, unde va întâlni nimeni alta decât CSM București, o forță cu zeci de ani de activitate și cu un palmares pe care se laudă, de obicei, doar cluburile „mari și tari”.
Știrea e atât de tare, încât, evident, în Prahova… nu a scris nimeni încă despre ea. Ieri s-a câștigat semifinala, dar, din câte se pare, nu s-a auzit decât în vestiar și, eventual, în autocar.
(Sursa informațiilor: declarații și date furnizate de reprezentanți ai echipei și ai comunității din Ariceștii Rahtivani.)
De la „cine sunteți voi?” la „suntem în primele 8 din țară”
Echipa din Ariceștii Rahtivani are doar 3 ani și jumătate de la înființare. Trei ani și jumătate în care, teoretic, ar fi trebuit „să mai crească fetele”, „să mai prindă experiență” și „să vedem peste vreo 10 ani ce iese”.
Practic însă, în loc să aștepte cuminți la coadă, fetele din comuna prahoveană au intrat direct în elita națională:
- competiția a avut la start peste 300 de echipe,
- iar Ariceștii Rahtivani a ajuns în primele 8 echipe ale țării,
- iar acum joacă FINALA Turneului Final de la Galați.
Într-o Românie în care se repetă la nesfârșit clișeul „nu avem bază, nu avem condiții”, comuna Ariceștii Rahtivani a ales varianta „nu comentăm, jucăm”.
Comuna care a îndrăznit să bată granzii: 20–18 cu CSM București
Dacă tot am ajuns la capitolul „blasfemii sportive”, să consemnăm și faptul că, în grupa principală,
echipa prahoveană a învins CSM București cu 20–18, câștigând grupa.
Adică o comună a bătut un club cu blazon, tradiție și buget de metropolă.
Nu pe PlayStation, nu „la mustață” într-o replică imaginară, ci pe teren, cu tabelă, cu arbitri, cu tot.
În drumul lor spre finală, fetițele din Ariceștii Rahtivani au trecut, printre altele, de:
- Academia Birtalan,
- Reșița,
- Târgu Mureș,
- Giarmata,
- CSM București,
și multe alte echipe cu blazon și tradiție, care, teoretic, ar fi trebuit să predea lecții, nu să le primească.
Miracol sau normalitate? Primărie care chiar finanțează sportul juvenil
Unul dintre cele mai inedite aspecte ale acestei povești este că, dincolo de munca fetelor și a staff-ului tehnic,
Primăria comunei Ariceștii Rahtivani a avut un rol decisiv în obținerea acestei performanțe.
Nu doar cu vorbe, nu doar cu „suntem alături de voi”, ci prin faptul că a asigurat permanent resursele necesare.
În handbalul juvenil din România, așa ceva e aproape SF, pentru că, de cele mai multe ori,
sarcina asigurării resurselor necesare cade pe umerii părinților, care plătesc, transportă, susțin și speră.
La Ariceștii Rahtivani, modelul este invers:
- Comuna se implică,
- Primăria finanțează,
- iar părinții, în loc să caute bani, pot să caute șervețele pentru lacrimile de bucurie.
De ce câștigă fetele?
Nu e doar despre entuziasm local și copilărie frumoasă.
Antrenorul echipei, Silviu Stănescu, este unul dintre cei mai experimentați tehnicieni din țară.
Despre el trebuie spus clar:
- este fost handbalist,
- și aduce la o echipă de junioare IV un nivel de expertiză pe care multe cluburi mari îl visează.
Cu un astfel de antrenor pe bancă, fetele din Ariceștii Rahtivani nu vin la turneu „să participe”,
ci vin să își joace șansa la maxim, indiferent de numele adversarului trecut pe tabelă.
Prahova tace, comuna joacă: cine scrie istoria?
În Prahova, nu a scris încă nimeni despre această performanță.
Ieri s-a câștigat semifinala, nu s-a auzit nimic în spațiul public.
În schimb, o comună întreagă trăiește o poveste pe care alții ar pune-o pe panouri publicitare:
- echipă cu doar 3 ani și jumătate de existență,
- peste 300 de echipe la start,
- primele 8 din țară,
- finală împotriva CSM București,
- victorie anterioară cu 20–18 împotriva aceluiași colos,
- primărie care finanțează corect sportul juvenil,
- antrenor fost arbitru de Champions League.
Nu e o poveste cosmetizată, e realitatea unei comune care a decis că nu stă la coadă la modestie sportivă.
Ariceștii Rahtivani demonstrează, în mod extrem de concret, că:
- se poate face performanță și la sat/comuna,
- se poate bate CSM București la junioare IV,
- se pot depăși academii cu nume mari,
- și că o comunitate, când își susține copiii și antrenorii, poate să rescrie ierarhii naționale.
Restul e tăcere mediatică.
Până când astfel de povești nu vor deveni regula, ci vor rămâne excepția, Ariceștii Rahtivani are tot dreptul să se promoveze cu voce tare:
o comună mică, dar cu un handbal mare. (Cerasela N.).
Exclusiv
De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru
În centrul Ploieștiului, la doi pași de tot ce înseamnă „zonă civilizată”, Restaurantul Prestij s-a reprofilat: nu mai e local, e cartier general de interlopi și „băieți veseli” de etnie romă.
Loc unde, după cum știe jumate de oraș:
- se parchează pe avarii, în mijlocul străzii,
- se blochează circulația „că a venit șefu’ la masă”,
- se intră în local ca la club privat, cu atitudine de „noi suntem legea”.
Ultima „specialitate a casei”: bătaie generalizată.
Nu între chelneri și bonuri fiscale, ci între:
- interlopi,
- „băieți de etnie”,
De la Prestij la Maneliadă: când meniul zilei e bătaia
Atmosferă de lux? Nu. Atmosferă de Maneliadă.
Atât de mult au „prestigiat” interlopii localul, încât singura schimbare de brand realistă ar fi:
- „Restaurant Prestij” → „Restaurant Maneliadă – All Inclusive la Scandal”
Program:
- ziua – blocăm strada cu mașini pe avarii;
- seara – ne încălzim la masă;
- noaptea – încălzim mesele între noi, cu pumni, picioare și sticle.
Să nu ne ascundem după deget:
- toată lumea știe cine frecventează locul;
- toată lumea vede cum se parchează,
- toată lumea aude ce muzică, ce ton, ce figuri se perindă.
Singura care pare să nu vadă și să nu audă nimic este IPJ Prahova.
IPJ Prahova: „noi nu intervenim la Prestij, ne stricăm prestigiul”
Bătaie în centrul orașului, la un restaurant cunoscut, cu clienți „problematici” de ani de zile.
Într-o lume normală, ce urmează?
- patrule,
- identificări,
- dosare,
- prezență constantă în zonă.
În Ploiești, ce urmează?
- nimic.
- liniște.
- „nu comentăm cazul, se fac verificări”.
Pentru IPJ Prahova, Restaurantul Prestij pare să fie o zonă de acțiune tip „nu deranjați fauna locală”.
Nu există:
- plan de măsuri pentru zona de centru;
- acțiuni vizibile;
- reacție fermă față de un local care a devenit fief interlop la vedere.
Atât timp cât:
- interlopii se plimbă liber,
- oamenii de bun-simț schimbă trotuarul,
poliția pare să aibă o singură preocupare: să nu deranjeze echilibrul fragil al „prestigiului” local.
Restaurant sau ring? Pentru ploieșteni, cine intră, intră pe propria răspundere
Când un restaurant din buricul Ploieștiului ajunge:
- teren de bătaie,
- loc de adunare pentru interlopi,
- parcare ilegală permanentă,
avem o singură concluzie: restaurantele din oraș au devenit nesigure.
În timp ce IPJ Prahova mimează orbul și surdul:
- oamenii simpli încep să evite localurile din oraș;
- patronii cinstiți sunt lăsați să se descurce singuri;
- centrele devin zone gri, în care nu știi dacă la masă primești nota sau… vreo sticlă în cap.
Recomandarea logică a unui om care ține la integritatea lui fizică?
- Restaurante din afara orașului,
- unde nu e „VIP list” cu interlopi,
- și nici „abonament” la scandal.
Când Ploieștiul se transformă în „Maneliadă City”, cine mai răspunde de siguranță?
Cazul Prestij / viitoarea Maneliadă nu e doar o poveste de cancan.
E un simptom:
- autorități care nu intervin acolo unde e deranj mai mare,
- poliție care „nu vede” focarele de interlopi din centru,
- oraș în care normalii ajung să se simtă tolerați, iar interlopii – stăpâni.
Cât timp un restaurant central poate deveni ring de bătaie recurent, fără ca IPJ Prahova să ia măsuri serioase și vizibile, mesajul este clar:
- „Respectați legea, că altfel pățiți ca… fraierii.
Dacă sunteți interlopi, ne uităm în altă parte.”
Până când cineva din instituții se hotărăște să coboare din birou în centrul orașului, ploieștenilor le rămâne doar opțiunea sănătoasă:
Prestij / Maneliadă – doar pentru amatorii de adrenalină.
Pentru restul, există restaurante în afara Ploieștiului, unde singurul risc e să nu mai prindă desertul preferat, nu să prindă un pumn în figură. (Cerasela N.).
Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...
De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...
Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
Când nu te mai țin nervii la ședință, te ține pensia specială Un șef din IPJ Prahova, etern împuternicit pe...
Cămătar Center Bărcănești: drum național ocupat, instituții în poziția ghiocel (IPJ PRAHOVA)
Magazin cu roți pe DN, legea în șanț: cum a ajuns Bărcăneștiul parcare pentru un „cămătar strategic” Comerț pe carosabil,...
Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
Evadare de pe șantier: sirene, comisii, ședințe, breaking news Când un deținut a fugit de la punctul de lucru exterior...
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele
Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...
Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...
EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE La 12 august 2025,...
Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât...
DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România își arată, simultan, toate fețele:...
Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin
Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după...
Coca-Cola HBC Ploiești: Reciclare pe persoană fizică, „donații” pe banii firmei și IBC-uri la tarabă
„Sustenabilitate” la Ploiești: premii la vârf, mizerie la bază Reciclarea și valorificarea de deșeuri pe persoană fizică pare să fi...
Inspectoratul General al Miliției de Frontieră: „Aproximativ” stat de drept, cu „vigilență revoluționară” la plic
Când Poliția de Frontieră numără „aproximativ” degetele și apără „cuceririle revoluționare” cu Legea din 1971 Poliția de Frontieră, înapoiată rău:...
Polițistul – slugă la stat, călugăr în viața privată. Avocatul – business class spre orice SRL
Avocatul, de la „incompatibil” la „orice, dar cu stil” Ieri, Camera Deputaților (cameră decizională, nu doar cameră de ecou) a...
-
Exclusivacum 8 ore
Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 3 zile
DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 2 zile
EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum o zi
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 4 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 3 zile
Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»
-
Ancheteacum 3 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească