Este vorba de clădirea Amiralității, cum este cunoscută, și de Cercul militar. Pentru a vedea cum se lucrează și a afla dacă lucrările se vor finaliza la termenele prevăzute, am vizitat, săptămâna trecută, împreună cu Eugen Mihai, cele două șantiere de la Constanța. Realizarea reabilitării intră în responsabilitatea Centrului de domenii și  infrastructuri nr. 4 din Focșani, așa că i-am întâlnit acolo pe colonelul ing. Ovidiu Gheorghe, comandantul centrului, și pe maiorul ing. Ciprian Mușescu, managerul de proiecte, de la care am aflat toate informațiile care ne interesau.

Hotelul Carol (clădirea Amiralității) a fost inaugurat în 1881, ca reședință pentru rege. După Primul Război Mondial, acesta a găzduit Liga Navală Yacht Club și Cercul militar.

A fost, pe rând, cămin militar (1925-1927), Cercul Militar Carol I (1928-1932), cămin ofițeresc (după 1944-1958) și sediul  unor întreprinderi (1958-1978). Revine în proprietatea MApN în 1978, ca sediu al Comandamentului Marinei Militare, iar în 1982-1983, clădirea a fost restaurată și consolidată.

Proiectul de restaurare a Comandamentului Flotei Viceamiral Vasile Urseanu s-a inițiat în 2015. Doi ani mai târziu, s-au obținut toate avizele, inclusiv de la Ministerul Culturii (MC), apoi, în 2018, a început execuția efectivă.

S-a constatat că planurile inițiale nu coincideau cu realitatea din teren, că acestea nu au fost respectate la intervențiile care s-au făcut după seismele din ’40 și ’77.

Nu au început lucrările propriu-zise până ce MC nu a executat cercetarea arheologică, ce a constat în săparea unui șanț de 7 m adâncime, manual, pe tot perimetrul clădirii, pentru a se recupera eventuale vestigii istorice. S-a făcut un nou proiect, iarăși avize și, în 2020, s-a finalizat proiectul tehnic, iar în octombrie s-a dat ordin de începere a lucrărilor.

La fiecare decopertare am avut surprize, astfel că a fost nevoie de noi dispoziții de șantier, s-au emis peste 20 până acum, și adaptări la teren ale proiectului, spune maiorul Mușescu.

Restaurarea fațadei clădirii a început la 1 iunie și, în ziua documentării noastre, se lucra într-un ritm alert. Administratorul firmei, George Stan, ne-a asigurat că, la 5 august, se va face recepția.

A fost schimbată tâmplăria, mai sunt de montat elemente ornamentale, peste 300 de popice turnate așteaptă să fie fixate în locul celor deteriorate. La decopertarea fațadei, s-au găsit șapte straturi succesive de vopsea și s-au constatat fisuri și elemente neconforme.

Fiind vorba de un monument istoric, ancadramentele lipsă au fost refăcute cu avizul MC, care, pe toată durata lucrării, și-a desemnat la fața locului specialiști agreați: un arhitect, un proiectant și un restaurator.

Fațada va fi vopsită în culoare albă, folosindu-se aceleași materiale ca la Cazinou. A fost refăcută și terasa, care va fi placată cu marmură, cu sigla Comandamentului Flotei.

Șeful de șantier, ing. Ion Sima, ne-a precizat că, în medie, au lucrat pentru restaurarea fațadei 80 de oameni. În ultimul timp, de când au început lucrările și la corpul de clădire ce se află între comandament și Farul Genovez, aproximativ 20 de muncitori se ocupă de montat ferestre și decaparea fațadei acesteia.

Avem muncitori buni, calificați, spune ing. Sima. Unii cu vechime, cu experiență, alții tineri, pe care îi formăm noi. Avantajul nostru este că avem meseriași pe toate domeniile și nu a fost nevoie să subcontractăm lucrări.

Referitor la lucrările de interior, managerul de proiect ne-a spus că se vor prelungi până pe la jumătatea anului viitor (vom reveni și noi pe șantier, când acestea vor fi aproape de finalizare).

La subsol, unde va fi amplasat un punct de comandă, mai sunt ceva probleme, care se vor rezolva după ce proiectantul și inginerul de instalații vor găsi o soluție comună.

Interiorul este specific anilor ’ 80, când s-a făcut restaurarea, se vor păstra elementele ornamentale și se vor reface cele deteriorate. Scara și holurile au fost acoperite cu plăci OSB, pentru a fi protejate marmura și mozaicul.

După terminarea lucrărilor, acestea vor fi restaurate prin șlefuire și lustruire. Rețelele, cablajele și tubulatura sunt instalate, iar la etajul 3 mai sunt de montat ușile, parchetul și de aplicat încă o mână de lavabilă. Clădirea va avea centrală proprie pentru încălzire.

Colonelul ing. Ovidiu Gheorghe ne-a precizat că probleme au fost ca la orice lucrare de asemenea anvergură: Creșterea explozivă a prețurilor materialelor a micșorat ritmul de execuție, am fost nevoiți să actualizăm devizul general, din cauza cu majorărilor ce reprezintă aproximativ 35% din valoarea contractului.

Se dorește ca anul viitor, de Ziua Marinei, comandamentul să fie funcțional. Așteptăm, cu nerăbdare să ne întoarcem acasă, ne-a spus comandorul ing. Cosmin Burnete, locţiitor al şefului de stat major al Comandamentului Flotei pentru sprijin. Vom avea condiții mult mai bune ca să putem continua să conducem activităţile atât la cheu, cât şi pe mare.

La Cercul militar Constanța, lucrările de restaurare sunt executate în proporție de aproape 90%. Clădirea, monument istoric, a fost dată în folosință în 1904 și este parte a unui ansamblu din care făceau parte reședința regală, Prefectura și Palatul de Justiție.

Aceasta a adăpostit Prefectura, până în 1949, Comitetul Regional de Partid, până în 1969, apoi Casa Armatei. Între anii 1982-1984 s-au făcut lucrări de consolidare și reparații, cu ocazia cărora a fost înlocuită scara evantai și eliminate ornamentele decorative de pe exteriorul fațadei principale (lezene și pseudo-abside). Cercul militar este o clădire cu subsol, parter și un etaj.

Proiectul pentru reabilitarea clădirii a început în 2010. S-a făcut o notă de fundamentare, expertiză, s-a luat legătura cu un renumit arhitect care, după o cercetare amănunțită, a spus că banii prevăzuți sunt insuficienți. A trebuit să fie regândit totul. Abia în 2016 a fost reactualizat proiectul.

În 2018 s-a dat ordinul de începere a lucrărilor, dar a intervenit iarăși o amânare de aproape patru luni. S-a refăcut tot ceea ce înseamnă stratificația solului.

S-a realizat un studiu și ni s-a recomandat și impus să facem foraje la adâncimea de șase, opt și 10 m, în funcție de cum este cota terenului natural, ne-a precizat maiorul Ciprian Mușescu. Pe exterior și pe lângă fiecare zid s-a făcut foraj din metru în metru la cota aceea și apoi între forajele respective, la 50 cm, am venit cu foraje orizontale.

Acțiunea despre care ne-a vorbit managerul de proiect a presupus 1200 de foraje, ce trebuiau făcute printr-o tehnică cu melc, pentru a nu deranja clădirea, a nu induce vibrații, pentru că exista pericolul prăbuşirii.

Doar 900 de foraje și-au atins scopul, 300 nu s-au dus până la adâncimea din proiect, pentru că am întâlnit anumite roci și anumite sedimente. Proiectantul de structuri speciale ne-a recomandat altă tehnică de forare, care a presupus o reducere a ritmului.

După terminarea forajelor respective și introducerea în ele a unor tije umplute cu o substanță specială, pe exterior și pe interior s-a săpat până la cota fundație, adică 4 m adâncime. S-a descoperit, astfel, că, deși în documente figura că fundaţia este de cărămidă, aceasta era de piatră, n-avea 50 cm, ci 80.

S-a muncit foarte mult și în condiții foarte grele în acea fază de reabilitare. În momentul în care s-a ieșit în cota zero, la parter, au răsuflat uşuraţi, dar nu pentru mult timp. Au descoperit de fapt că, de-a lungul timpului, s-au făcut tot felul de intervenții ce nu au respectat planurile.

Pentru a continua, a fost nevoie de actualizarea proiectului, de noi dispoziţii de șantier, de noi măsuri stabilite de experți. Toate lucrurile astea au necesitat timp şi bani. Mai mult, contractantul iniţial a intrat în insolvenţă, a venit și pandemia…

Șeful de șantier, ing. Bogdan Crețu,  ne-a precizat că lucrările au fost executate cu 60-70 de oameni. La momentul vizitei noastre, erau mai puţini, o parte fiind la Comandamentul Flotilei.

Subsolul a fost mărit sub toată suprafața clădirii și au fost amenajate spaţii de depozitare.

În exterior, pentru a reface rețeaua de canalizare, s-a închiriat domeniul public, s-a săpat de jur-împrejurul clădirii la trei metri adâncime.

Acum, exteriorul este restaurat după planurile inițiale, au fost refăcute lezenele de colț ale clădirii și ale corpului central, a fost reconstruită scara evantai. Aceasta și soclul vor fi placate cu piatră naturală, dar, privind culoarea și tipul, se așteaptă soluția arhitectului.

La etaj, deja, se monta parchetul. Urmează ușile și spațiile respective vor fi gata să-și primească locatarii. Vor deveni birouri ale asociațiilor care au dreptul, conform legii, la spații gratuite, iar unele încăperi vor fi destinate desfășurării activităților specifice cercurilor militare. Curtea interioară, descoperită, va fi un fel de oază verde, cu copăcei și plante ornamentale.

Referitor la cele două lucrări, administratorul firmei, George Stan, ne-a spus că a început colaborarea cu armata în 2021: Atunci am subcontractat o lucrare de la firma care a intrat în insolvenţă. Noi lucrăm construcţii civile de prin 2007, obiectul principal de activitate fiind construcţii şi reparaţii navale.

Construim vapoare din 2008, dar așa cum vorbeam cu oamenii mei, care sunt câteva sute, niciodată nu am avut satisfacţie mai mare ca acum, când am văzut aproape finalizate clădirile acestea. Suntem un fel de SMURD pe reanimare, resuscităm clădirile vechi și chiar ne place ceea ce facem.

Când vezi rezultatul final, ai o satisfacţie imensă. La început, vezi o clădire degradată, apoi, la final, ți se umple inima de bucurie când vezi rezultatul. Pot spune că Cercul militar a fost scos de pe fundul oceanului şi, dintr-o epavă, am făcut o bijuterie. (I. Nedelcu).