Cât de „umflată” prin linii de credit este cea mai mare vânzare de acţiuni către public din istoria României? Câţi bani vor rămâne în piaţă din cei care nu prind acţiuni? Hidro va fi o acţiune pentru pensionari, pentru dividende, nu pentru o creştere spectaculoasă ca la crypto.

IPO-ul Hidroelectrica, adică oferta de vânzare de acţiuni către public – investitori de retail şi instituţionali, este deja un succes, chiar înainte de ultima zi de subscriere – marţi 4 iulie, pentru că acţiunile oferite au fost suprasubscrise.

Spre exemplu, vineri, tranşa alocată investitorilor de retail, cu două zile înainte de închiderea ofertei, era suprasubscrisă în proporţie de 432%.

Peste 50.000 de noi conturi au fost deschise la Bursă – vorba unui broker „am stat în fiecare zi până la ora 4 dimineaţa să deschidem conturi”. 50.000 de noi conturi înseamnă 30% din investitorii actuali de pe Bursă care au fost făcuţi în 30 de ani.

De oferta de acţiuni Hidroelectrica a auzit aproape toată lumea şi fiecare s-a uitat prin economiile personale. Vorba unui şofer de Bolt într-o discutie cu un reporter ZF – Am pus şi eu 10.000 de euro la Hidroelectrica, din cei 70.000 de euro câştigaţi la pariuri.

Întrebările la care încă nu există un răspuns, cel puţin public, sunt legate de:

1. Cât de „umflată” este subscriere de pe retail de linii de finanţare de la bancă?

Investitorii de retail au pus pe masă ordine de 5 miliarde de lei, adică o suprasubscriere de peste 4 ori. Cei mai experimentaţi investitori nu joacă neapărat cu toţi banii subscrişi. Mulţi au linii de credite deschise sau scrisori de garanţie de la bănci, garantate cu portofoliul lor de acţiuni şi cu acţiuni Hidroelectrica pe care să le cumpere.

Cel mai mare ordin introdus a fost unul de 150 de milioane de lei, dar mă îndoiesc că au fost puşi cash 150 de milioane de lei. Fiind o ofertă suprasubscrisă, investitorii mai experimentaţi subscriu mai mult pentru ca la alocare să poată să primească acţiunile pe care ar fi vrut cu adevărat să le cumpere şi pentru care ar fi avut bani. Sunt bănci locale care acordă credite pentru oferta Hidroelectrica clienţilor lor, astfel încât aceştia să îşi maximizeze subscrierea, adică să ia cât mai multe acţiuni.

Pentru cei care sunt mai puţin experimentaţi, care sunt noi în piaţă, jocul cu linii de credite de la bancă nu există. Aşa că vor lua mai puţine acţiuni decât ar fi vrut.

În aceste condiţii, când piaţa este suprasubscrisă, întrebarea este cât din această cerere este reală şi cât este „umflată” de ordine prin linii de finanţare de la bancă, pentru a ajuta clienţii să cumpere numărul de acţiuni vizate.

2. Cât de mare este şi cât de mare va fi subscrierea pentru investitorii instituţionali, acolo unde sunt cei mai mulţi bani?

Dacă pe retail suprasubscrierea probabil că va depăşi 500%, la investitorii instituţionali părerile celor din piaţa de capital este că nu va depăşi 300%, într-o varianta super optimistă. Investitorii instituţionali au alocate 66 de milioane de acţiuni Hidroelectrica. La o suprasubscriere de 300%, asta ar însemna ordine înregistrate între 18,6 şi 22,1 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3,7 – 4,4 miliarde de euro. Aceste sume sunt foarte mari pentru o ofertă de acţiuni din România. „Totusi nu suntem Middle East”, a menţionat un broker.

Investitorii instituţionali sunt mai experimentaţi, mai raţionali şi nu se aruncă şi nu supralicitează mai mult decât ar putea duce, pentru că s-ar putea trezi că pot cumpăra acţiuni mai mult decât ar fi vrut. Iar în joc sunt sume mari, nu te poţi juca cu sute de milioane şi miliarde de euro cum se joaca investitorii de retail cu sute şi mii de lei.

3. Cum este distribuită în funcţie de preţ subscrierea investitorilor instituţionali pentru că în funcţie de acest lucru se va stabili şi preţul ofertei?

Dacă la investitorii de retail subscrierea este facută la preţul maxim al ofertei de 112 lei, investitorii instituţionali, atât cei români, cât şi cei străini, pot să subscrie sau cumpere acţiuni oriunde în intervalul 94-112 lei. Bineînteles că cele mai multe suprasubscrieri sunt făcute spre intervalul mimim al ofertei, iar pe masură ce preţul creşte cererea este mai redusă.

Toată lumea este exuberantă urmărind cifrele subscrierilor de pe retail dar s-ar putea ca la preţul maxim oferta chiar să nu fie subscrisăîn totalitate de către investitorii instituţionali, mai ales că parametrii economici nu ar justifica, poate, un asemenea preţ.

În funcţie de cum au subscris investitorii instituţionali se va stabili preţul ofertei.

4. Ce se va întâmpla cu banii din retail dar şi de la investitorii instituţionali care nu au prins acţiuni, vor pleca înapoi în conturile bancare sau vor rămâne în piaţă?

Evoluţia actiunilor Hidroelectrica în momentul listării la Bursă va depinde de ce se întamplă cu banii care au rămas pe dinafară, respectiv banii care nu au prins acţiuni. Dacă aceşti bani vor fi folosiţi pentru a cumpăra acţiuni Hidroelectrica din piaţă, la preţuri mai mari, atunci preţul acţiunii va creşte. Sunt investitori instituţionali care urmăresc indicele BVB şi atunci mai trebuie să cumpere acţiuni, având in vedere ca Hidroelectrica va intra în indicele BET, cu cea mai mare pondere, de 25%.

Dacă există un interes atât de mare, iar oferta nu este „umflată” prin suprasubscriere, adică există o cerere reală, atunci ar trebui să vedem o creştere a preţului acţiunilor.

În piaţă există o aşteptare foarte mare, în special din zona de retail, de la oferta Hidroelectrica. Dar mulţi din cei care devin investitori la Bursă pentru prima dată, nu stiu ce însemană suprasubscriere, alocarea acţiunilor şi faptul că apoi s-ar putea să se trezească că nu au cumpărat acţiuni de caţi bani au avut şi vor începe să pună întrebări. Când vor vedea că preţul la care pot să cumpere restul de acţiuni este mai mare decât cel din ofertă, adică să ia acţiuni din piaţă, vor deveni foarte nervoşi şi se vor gândi la conspiraţii, la faptul că sunt unii care au cumpărat mai multe acţiuni la preţul din ofertă şi apoi le vând lor aceste acţiuni la preţuri mai mari. Sa nu fie preţuri mult prea mari.

Alocarea acţiunilor se face de către coordonatorii globali ai ofertei – Citi, Erste, Jefferies, Morgan Stanley – care au propriile criterii de alocare în funcţie de lista lor de clienţi. Pe segmentul instituţional, unii cumpărători pot să primească mai multe acţiuni sau mai puţine, în funcţie de cât de prieten este cu brokerul global.

În momentul în care acţiunea intră la tranzacţionare la Bursă, evoluţia va fi determinată de cerere şi de ofertă, de evenimetele din viaţa companiei, care pot fi negative sau pozitive, de ce se întâmplă la nivel global, de evoluţia preţului energiei, de reglementările guvernului şi ANRE, de iniţiativele legislative, sunt multi factori care determină evoluţia preţului. Dacă se întamplă ceva la nivel global iar un fond de investiţii străin primeşte ordin să vândă deţinerile de pe pieţele emergente, nici nu contează dacă este pe profit sau pierdere pe Hidroelectrica.

Hidroelectrica va deveni cea mai mare companie de pe Bursă, va avea cel mai mare free float, va influenţa evoluţia indicelui bursier, aşa că va fi în prim planul evenimentelor.

Pentru investitorii de retail, decizia de investiţie este mai mult legată de ceea ce au auzit şi mai puţin de analiza unor date economice. Mulţi cred că dacă pui banii la Hidroelectrica te îmbogăţeşti ca la pariuri sau ca la crypto. Şi nu este aşa.

Hidroelectrica este o acţiune de pensionari, nu ştiu dacă poate să îşi dubleze valoarea într-un an, sau doi, sau trei. Pe structura actuală este o acţiune care va da dividende între 6-8%, conform calculelor ZF, nu este o acţiune de creştere spectaculoasă, ca în IT.

Este o acţiune pentru Pilonul II de Pensii, acolo unde au pensia 8 milioane de români. Foarte puţină lume ştie că 3,75% din salariul lor brut se duce într-unul din cele 7 fonduri Pilon II, administrate privat.

În funcţie de evoluţia preţului şi de alocările primite în IPO, cei 7 administratori de Pilon II vor mai cumpăra sau nu acţiuni Hidroelectrica de pe piaţă. Sunt mulţi investitori care ar vrea să se descarce de Pilonul II de Pensii dacă preţul creşte iar Pilonul II de Pensii intră la cumpărare.

Cel puţin în urmatoarele două săptămâni toţi ochii vor fi pe oferta Hidroelectrica, în special ochii investitorilor străini, mai ales că va fi cel mai mare IPO din acest an din Europa, cel putin până acum.

În momentul în care o companie încearcă să iasă pe piaţa bursieră sau un vânzător, cum este cazul Fondului Proprietatea, cel mai mult contează cum este piaţa bursieră internatională în acel moment. Hidroelectrica pare sa aibă o piaţa bună.

Vom vedea pe 12 iulie, când este prevazută listarea la Bursă, cât de reale sunt ordinele de cumpărare puse de investitori, cât de mare este interesul pentru Hidroelectrica şi câti bani vor ramâne în piaţă din cei suprasubscrişi.

Cristian Hostiuc