Exclusiv
Alte prejudicii achitate din banii ploiestenilor pentru incompetenta tractoristului/analfabetului functional – Albu Catalin (nasul edilului)!
Dupa cum deja stiti, la conducerea Politiei Locale Ploiesti este un analfabet functional, nasul primarului Andrei Volosevici
Treaba este ca a prins si tupeu acest baiat, pe numele sau de scena, Albu Catalin, ridicat si plantat de fin pana la functia de director general dintr-un simplu sofer. Pe langa faptul ca nu-si face treaba, ca nu stie probabil incearca sa-l ajute cineva, da-l invata prostii, spune si minciuni.
ALBU CATALIN este un fost sofer de la firma PEX.
Ajunge ADMINISTRATOR/ACTIONAR la un RESTAURANT/TERASA in zona centrala, HALE/CORECO, unde sportivii de la CSM Ploiesti ERAU OBLIGATI sa manace la acel local, la tarife foarte mari, platite (mesele) din bugetul CSM, din sume alocate din bugetul local, sume ce depaseau cu mult norma zilnica de hrana, unde intermediarul afacerii era nimeni altul decat RACHITA IN COLABORARE CU STAMBOLGIU MIHAELA care ocupa functia de director CSM…prietena cu ALBU SIMONA…, actuala „experta”- PSD-ista de renume mondial!

Din sofer a ajuns patron…apoi a ars restaurantul unde se presupune ca a incasat o asigurare inainte sa falimenteze…nu stim… apoi a fost angajat la serviciul iluminat, la SGU…ulterior, iluminatul revine la RASP …si i se creaza post la serviciul/biroul mediu la SGU.
Salariul fiind mic la SGU i se creaza, ulterior, post la POLITIA LOCALA, la Biroul de Mediu .
La Politia Locala a ajuns in baza prieteniei cu TOADER Cristinel, fostul director LA POLITIA LOCALA (si ne aducem aminte de scandalul trucarilor la concurs in aceea perioada). Probabil de aceea Toader Cristinel a „poposit” la nunta edilului de la sfarsitul saptamanii trecute.
Uite asa ajunge POLITIST LOCAL, APOI SEF BIROU/SERVICIU SI ACUM DIRECTOR, fara pregatirea necesara si, in continuare face tot posibilul sa demonstreze ca NU resuseste sa isi depaseasca conditia de sofer ajungand doar un simplu arogant de tractorist care o ia pe aratura. Un analfabet functional care a prejudiciat si prejudiciaza begetul local!
Stoichiciu Cezar Dan a intocmit si o plangere penala (asteptam finalizarea!)
Acesta s-a adresat si instantei, in civil, unde – prin Hotarârea 2831/2021 a Tribunalului Prahova care a fost emisa in data de 16.11.2021, o hotarare prin care reclamantul a castigat din nou despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe întreagă perioadă de suspendare a contractului individual de muncă si reancadrarea pe postul de functionar public detinut anterior la achizitii din cadrul Politiei Locale Ploiesti.
Deci, un alt prejudiciu, care se mareste zi de zi datorita intereselor dolosive ale directorului Albu Catalin, prejudiciu care cu siguranta nu il va achita din buzunarul sau ci din taxele ploiestenilor.
Cu toate ca aceasta Hotarare nr 2831/2021 a Tribunalului Prahova care a fost emisa in data de 16.11.2021 era executorie de la data emiterii (16.11.2021), la data de 26.01.2022, Albu Catalin scoate la concurs acest post al celui care castigase a doua oara in instanta, prin noua Hotarare nr 2931/2021 .
Asa cum am precizat in articolele anterioare, Cezar Dan Stoichiciu castigase la Tribunalul Prahova actualizarea indicelui de inflatie si a dobânzii legale a sumelor achitate către acesta (reprezentând despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe întreagă perioadă de suspendare a contractului individual de muncă), de la data scadentei la data achitării acestora. Deci, castigase, in prima faza, la fond.
Informaţii generale
|
Părţi
|
Şedinţe
|
Astfel, prin Hotarârea 2831/2021 a Tribunalului Prahova care a fost emisa in data de 16.11.2021, o hotarare prin care reclamantul a castigat din nou despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe întreagă perioadă de suspendare a contractului individual de muncă si reancadrarea pe postul de functionar public detinut anterior la achizitii din cadrul Politiei Locale Ploiesti.
Deci, un alt prejudiciu, care s-a marit zi de zi datorita intereselor dolosive ale directorului Albu Catalin.
Iata ca, finalul este cum am dezvaluit inca de la primul articol! Inca o consultatie gratuita oferita analfabetului functional Albu Catalin!
Curtea de Apel Ploiesti a dat dreptate, din nou, ziarului Incisiv de Prahova si a respins in aceasta saptamana, ca nefondat, recursul Politiei Locale Ploiesti. Alte prejudicii achitate din banii ploiestenilor pentru incompetenta tractoristului/analfabetului functional Albu Catalin! (Intrati pe portalul Curtii de Apel Ploiesti (sac!)!
Reamintim faza pe „si tacuisses, philosophus mansisses” („dacă tăcea, filozof rămânea”)
Cine nu a folosit măcar o dată expresia „Dacă tăceai, filozof rămâneai”? Celebra maximă este veche de sute de ani și are în spate o poveste de-a dreptul interesantă care s-a transmis din generație în generație.
Expresia „Dacă tăceai, filozof rămâneai” provine dintr-o scriere antică, intitulată „Mângâierile filozofiei”, semnată de către filozoful roman Boethius, care a trăit între 477 și 524.
La vremea respectivă, Boethius, care era și senator și ulterior consul, a făcut niște afirmații care nu au fost pe placul conducătorului Romei din acea perioadă. Ca urmare a acestui incident, Boethius a fost întemnițat și astfel și-a încheiat practic cariera de filozof. Lucrarea „Mângâierile filozofiei” a fost scrisă din închisoare.
Povața ar fi că „dacă tăcea, filozof rămânea”, care în forma sa originală sună așa: „si tacuisses, philosophus mansisses”. Așadar, a vorbit și și-a luat la revedere de la cariera de filozof. Pe când, dacă ar fi tăcut, și-ar fi păstrat statutul.
Albule…dacă tăceai, filozof rămâneai
Incisiv de Prahova a dezvaluit interesele absconse din spatele incercarii de a schimba Organigrama Politiei Locale Ploiesti si am sperat in indreptarea „pacatosului” si intrarea intr-un climat de legalitate in aceasta institutie, nu mai repetam in acest articol, aspectele fiind cunoscute de cititori si de consilierii locali.
Pe numele șefului Poliției Locale Ploiești și a altor patru funcționari din cadrul instituției a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești o plângere penală
Reclamant este C. S., angajat al Poliției Locale. În documentul depus la Parchet, S.C.D reclamă o serie de infracțiuni: abuz în serviciu, trafic de influență și nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Faza cu tractoristul pe aratura – „Si tacuisses, philosophus mansisses” („dacă tăcea, filozof rămânea”)
Contactat de Actualitatea Prahoveană, „conducătorul”/soferul (neamul lui Manivela) Poliției Locale a declarat următoarele: „Acuzațiile sunt mincinoase. Decizia de destituire din funcție a lui S. C. are la bază documente emise de către Agenția Națională de Integritate și de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Prin organigrama propusă Consiliului Local spre aprobare nu a fost înființat niciun post similar cu cel ocupat anterior de către S. C. în cadru Poliției Locale Ploiești. Maniera în care a înțeles S. C. să acționeze are o conotație penală, respectiv de inducere în eroare a organelor judiciare, precum și calomnie și defăimare, fapt pentru care mă voi adresa organelor competente cu o plângere în acest sens”, a declarat Cătălin Albu, directorul general al Poliției Locale Ploiești, jurnaliștilor Actualitatea Prahoveană.
Ca si in cazul filozofului roman Boethius, Albu Catalin a vorbit și trebuie sa isi ia la revedere de la cariera de director al Politiei Locale Ploiesti deoarece nu avem nevoie de tractoristi incompetenti la conducerea acestor institutii.
Si, acum sa explicam opiniei publice si consilierilor locali incompetenta crasa a tractoristului care prin deciziile sale prejudiciaza bugetul local si ce OMITE sa spuna opiniei publice acest TRACTORIST care o ia, pe zi ce trece, din ce, in ce, mai adanc, pe brazde/aratura.
Incisiv de Prahova ar fi ultimul ziar care sa ii ia apararea lui S.C.D (din contra, pentru cunoscatori), ceea ce ar fi trebuit sa puna pe ganduri.
S.C.D nu este un „ingeras” dar incompetenta tractoristului a facut ca acesta sa obtina o hotarare judecatoreasca legala.
„Decizia de destituire din funcție a lui S. C. are la bază documente emise de către Agenția Națională de Integritate și de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici”, declara tractoristul jurnaliștilor Actualitatea Prahoveană.
Noi i-am transmis ca daca asta a fist toata apararea sa pentru refuzul de a pune in aplicare o hotarare a instantei este rau dus…pe aratura.
In fapt, tractoristul avea doua adrese emise de Agenția Națională de Integritate și de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici cu care se poate sterge la partea dorsala dupa ce mai ara un pogon.
Acele adrese erau valabile daca aroganta tractoristului nu era imbracta intr-o mare INCOMPETENTA, un lider al adminsitatiei la „firul ierbii”, un lider al analfabetismului functional!
Fostul sef Achizitii al Politiei Locale Ploiesti a castigat in instanta procesul care a durat ani de zile pana cand s-a decis ca acesta trebuie sa fie repus in drepturi.
Astfel, la data de 03.08.2021, Albu Catalin emite decizia nr 67 prin care S.C.D este reangajat conform deciziei definitive ale instantei cu plata salariilor pe o perioada de peste 5 ani de zile, aproximativ 2 miliarde lei vechi.



Dovedind ca a ramas un simplu sofer (analfabet functional) sau ca a evoluat doar la stadiul de tractorist, Albu Catalin emite in acelasi minut din data de 03.08.2021, o noua decizie (nr 68) printr-o interpretare propie a legii si il destituie, ilegal, pe acelasi S.C.D pe care instanta il obligase sa il reaincadreze.


Unde a gresit incompetentul TRACTORIST (analfabet functional) Albu Catalin si l-a transformat pe S.C.D intr-un „ingeras” cu prejudicii mari asupra bugetului local
ANEXA Nr. 7 11/06/2021 –
ANEXA Nr. 7 a fost introdusă prin Ordonanţă de urgenţă 63/2019.
SECȚIUNEA a 2-a
Sesizarea comisiei de disciplină
Art. 26. –
(1) Comisia de disciplină poate fi sesizată:
a) de către orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui funcționar public;
b) de către persoana care, în exercitarea atribuțiilor, consideră că s-a produs încălcarea de către un funcționar public a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o deține sau/și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege.
(2) Sesizarea se depune la registratura autorității sau instituției publice în cadrul căreia funcționarul public își desfășoară activitatea, respectiv la registratura autorității ori instituției publice la nivelul căreia este constituită comisia de disciplină competentă potrivit prezentei anexe ori se comunică pe adresa de poștă electronică a acestora. Sesizarea se transmite secretarului comisiei de disciplină în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data înregistrării la registratura autorității sau instituției publice.
(3) Sesizarea se înregistrează de secretarul comisiei de disciplină în registrul de evidență al comisiei de disciplină și se înaintează președintelui comisiei de disciplină în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.
(4) Președintele comisiei de disciplină stabilește, în maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii sesizării, data la care se desfășoară prima ședință a comisiei de disciplină și dispune, prin adresă, convocarea membrilor.
Art. 27. –
(1) Sesizarea se formulează în scris și trebuia să cuprindă toate elementele din cele doua adrese clamate de Tractorist (Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională a Funcționarilor Publici )
Pe scurt, Politia Locala Ploiesti dupa ce a emis decizia nr 67 prin care S.C.D este reangajat conform deciziei definitive ale instantei cu plata salariilor pe o perioada de peste 5 ani de zile, trebuia să il introduca în comisia de disciplină pe S.C.D in baza adreselor de la Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională a Funcționarilor Publici .
Faza pe aroganta si incompetenta ale tractoristului care a plecat de tot la ARAT, in afara legii
Art. 29. –
(1) Sesizarea se clasează în următoarele situații:
a) nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 27 alin. (2) din prezenta anexă;
(2) Sesizarea se depune în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință de fapta reclamată, dar nu mai târziu de un an și 6 luni de la data săvârșirii faptei sesizate ca abatere disciplinară și trebuie însoțită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susțin.
Conform celor de mai sus si ale anexei la codul administrativ, OUG 57/2019, incompetenta TRACTORISTULUI a facut ca S.C.D sa nu fie „analizat” in Comisia de Disciplina, termenul legal fiind depasit (de sesizare a Comisiei de Disciplna), si ca Albu Catalin sa intre in penal pentru nerespectarea unei hotarari definitive ale unei instante.
Doar incompetenta tractoristului l-a trasnformat pe S.C.D intr-o victima care va mai capusa bugetul loal pentru plata salariilor ce vor fi dispuse de instanta (va incasa o caruta de bani din taxele contribuabililor stand cu burta la soare).
O alta brazda, o alta deviere pe aratura a TRACTORISTULUI
„Maniera în care a înțeles S. C. D. să acționeze are o conotație penală, respectiv de inducere în eroare a organelor judiciare, precum și calomnie și defăimare, fapt pentru care mă voi adresa organelor competente cu o plângere în acest sens”, mai declara tractoristul jurnaliștilor Actualitatea Prahoveană.
Oroarea scoasa de tractorist este de „par cret”:
Inducerea in eroare a organelor judiciare ar fi putut fi efectuata de „ingerasul” C.S.D doar in fata organelor de politie si/sau ale procurorilor.
Aici vorbeam/discutam de o decizie a unui MAGISTRAT, a unui judecator si chiar organele judiciare clamate de tractorist trebuie sa le puna in aplicare deoarece si daca acestea gresesc ajungeau la o decizie a unui magistrat/judecator.
Dar, asta este „parul cret” al tractoristului si atat a putut fi consiliat! (probabil consiliat si de marea experta PSD-ista, de renume mondial, sotioara sa, Albu Simona).
Pana una alta, tractoristul este in culpa penala doar datorita incompetentei sale iar S.C.D va primi iar o caruta de bani de la bugetul local saracit de atatea decizii tembele, precizam in articolele anterioare.
Problemele penale ale tractoristului de mai sus sunt cele mai mici in clipa asta
Aici este vorba despre un prejudiciu in forma continuata a bugetului local Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică
România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o republică a cărților de vizită fără nume, unde miliarde de euro se decid la „diverse” pe ordinea de zi a unor ședințe secrete, sub pretextul comod și elastic al „securității naționale”.
Cazul în care gigantul tehnologic chinez Huawei a dat în judecată statul român – solicitând anularea Deciziei Prim‑ministrului nr. 81/2024 și a Hotărârii CSAT nr. 35/2024, prin care i s-a respins autorizarea pentru 5G – a smuls cortina de pe una dintre cele mai toxice aberații legislative din ultimii ani: Legea nr. 163/2021. Aceasta, prezentată public drept gardian al „infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național” și al „condițiilor implementării rețelelor 5G”, este, în fapt, manualul prin care structurile de securitate națională își bagă bocancul direct în piața economică liberă.
Textul complet al minunii legislative poate fi admirat, în deplină splendoare birocratică, în Monitorul Oficial, prin intermediul portalului legislativ al statului român:
https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/279515
CSAT – noul regulator de piață: „Nu-ți spun de ce, dar ești periculos”
Mecanismul e simplu și brutal: CSAT emite un aviz – negativ, desigur – pe baza unor criterii atât de vagi și geostrategice încât nici măcar nu mai contează realitatea tehnică. Nu trebuie demonstrat nimic public, nu trebuie făcut niciun audit tehnic transparent, nu trebuie explicat cum, când și de ce este un furnizor periculos. E suficient să fie „dintr-un stat care nu ne place la știri”.
În baza Legii 163/2021, aceste avize secrete devin, practic, acte de condamnare economică. Companii reale, cu investiții reale, cu echipamente reale, sunt decapitate prin hârtii clasificate, inaccesibile, transformate în ghilotine administrative puse în mișcare de Guvern, cu Decizia Prim‑ministrului nr. 81/2024 ca exemplu de manual.
Întrebarea elementară rămâne: cum poate o companie să se apere de acuzații pe care nu are voie să le citească, să le verifice sau să le combată?
Curtea de Apel București oprește banda rulantă: „Până aici!”
Sistemul juridic de la București, în ciuda reflexului tradițional de „executare cu explicațiile la dosar”, a intrat într-un blocaj interesant. Curtea de Apel București a făcut un gest rarisim: a admis cererea Huawei și a trimis Legea 163/2021, în întregime, în fața Curții Constituționale a României (CCR), ridicând o excepție de neconstituționalitate care zguduie din temelii întreaga construcție legislativ-securistică a „5G-ului românesc”.
Ca să fie circul complet, instanța a pus cauza și pe pauză, până când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va lămuri, prin cauza-pilot C‑354/24 – Elisa Eesti AS, cum se împacă „securitatea națională” cu dreptul european, atunci când politicienii încearcă să pună lacăt pe piața telecom sub acoperire militarizată.
La termenul din 1 iulie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea judecății. Soluția consemnată în stilul inimitabil al limbii de lemn judiciare spune, de fapt, un lucru foarte clar: instanța nu mai este dispusă să semneze în alb deciziile secrete ale CSAT:
„În baza art. 413 alin.1 indice 1 CPC suspendă judecarea cauzei până la soluţionarea de către CJUE a cauzei C‑354/24 Elisa Eesti. Prorogă aprecierea asupra oportunităţii suspendării cauzei în temeiul disp art 413 al 1 CPC generată de sesizarea CCR, până la reluarea judecăţii cauzei. Prorogă examinarea cererii privind suplimentarea probatoriului, inclusiv asupra aspectelor referitoare la tardivitatea formulării cererii de suplimentare a probatoriului în şedinţa din data de 03.06.2026, până la reluarea judecăţii. Cu recurs pe toată durata suspendării. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 01.07.2026.”
Documentul oficial poate fi consultat, în toată gloria lui tehnică, pe portalul instanțelor:
https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000433823&id_inst=2
Dublul front: Constituția vs. CSAT, Europa vs. „Strict Secret”
Legea 163/2021 se află acum sub un dublu microscop – unul național, la CCR, și unul european, la Luxemburg.
1. CCR: Constituția, decor sau instrument real?
Prin sesizarea CCR, Curtea de Apel București a recunoscut, implicit, că ceva este profund putred în structura Legii 5G. Îndoielile nu sunt „tehnice”, ci de esență:
- CSAT primește puterea de a emite avize negative pe baza unor „criterii” care nu trec nici testul clarității legii, nici pe cel al controlului judiciar: factori „geostrategici”, suspiciuni difuze, evaluări care nu au nevoie să fie susținute de expertize tehnice transparente.
- Deciziile bazate pe aceste avize secrete afectează direct drepturi și libertăți fundamentale: libertatea economică, dreptul de proprietate, dreptul la un proces echitabil, principiul proporționalității. Cu alte cuvinte, Constituția este invitată politicos să ia loc în spate, în timp ce CSAT conduce mașina.
Miza la CCR este uriașă: se va decide dacă România mai are un stat de drept funcțional sau doar un decor constituțional, folosit pentru poze festive în timp ce deciziile reale se iau în birouri fără ferestre.
2. Secretizarea probelor: Justiție „în orb” la ordin
În fața instanței, statul român nu s-a obosit cu argumente tehnice: a fluturat, în schimb, stegulețul roșu al „secretului de stat”. Hotărârile CSAT sunt clasificate, deci nu se discută, nu se verifică, nu se contrazic. Guvernul a urmat linia, mecanic, prin Decizia Prim‑ministrului nr. 81/2024, transformând un act politico-militar opac într-o condamnare administrativă fără motivare tehnică publică.
Rezultatul: compania afectată nu are acces la acuzațiile care o privesc în mod direct. Statul se judecă cu tine invocând documente pe care nu ai voie să le cunoști. Iar această farsă procedurală este vândută drept „stat de drept” și „protecția interesului național”.
Luxemburgul taie macaroana: securitate națională, da; cec în alb, nu
În timp ce autoritățile române par convinse că sintagma „securitate națională” funcționează ca un detergent universal pentru orice abuz, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin cauza C‑354/24 – Elisa Eesti AS, vine cu o analiză rece și devastatoare pentru asemenea practici.
În concluziile sale, Avocata Generală Tamara Ćapeta – document public disponibil aici, în limba română:
https://infocuria.curia.europa.eu/tabs/document/C/2024/C-0354-24-00000000RP-01-P-01/CONCL/317929-RO-1-html
și referința de pe portalul de jurisprudență:
https://infocuria.curia.europa.eu/tabs/jurisprudence?sort=DOC_DATE-DESC&searchTerm=%2522C%252D354%252F24%2522&publishedId=C-354%2F24 – trasează câteva linii roșii clare:
- Securitatea națională nu anulează dreptul UE. Articolul 4 alineatul (2) TUE spune clar că securitatea națională rămâne responsabilitatea statului membru. Dar măsurile adoptate trebuie să respecte Directiva (UE) 2018/1972 – Codul European al Comunicațiilor Electronice (CECE). Cu alte cuvinte, nu poți pune ștampila „Strict Secret” pe o decizie și să pretinzi că ești deasupra dreptului european.
- Nu există interdicții pe bază de „miros” geopolitic. Excluderea unui furnizor de pe piață este o restricție severă a libertății de a presta servicii (art. 12 CECE). Ca să fie acceptabilă, trebuie justificată printr-o analiză de risc concretă și demonstrabilă:
- Cum influențează statul terț furnizorul?
- Ce parte din rețea este afectată – nucleul (Core) sau doar segmentul periferic (RAN)?
- Care este natura și intensitatea riscului? Suspiciunile politico-mediatice, conferințele de presă și comunicatele alarmiste nu țin loc de probă.
- Proporționalitate și drept de proprietate (art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale). Interdicția nu poate transforma echipamente cumpărate legal în fier vechi peste noapte, doar pentru că așa a decis, pe tăcute, un consiliu de securitate. Statul trebuie:
- să prevadă perioade de tranziție rezonabile;
- să minimizeze pierderile disproporționate pentru operatori;
- să evite, pe cât posibil, declanșarea unor avalanșe de despăgubiri plătite din bani publici.
Cu alte cuvinte, ceea ce în București se vinde ca „strategie de securitate” riscă să fie interpretat la Luxemburg drept simplă improvizație abuzivă, ascunsă sub mantia secretului.
Factura finală: cine plătește delirul securistic?
Dincolo de limbajul tehnic, litigiul dintre Huawei și statul român este un test de maturitate instituțională. Și, ca orice test serios, vine cu costuri concrete:
- Consumatorii români vor plăti, în facturi, prețul jocurilor de culise:
- investiții blocate;
- întârzieri în extinderea rețelelor de mare viteză;
- tarife mai mari pentru servicii digitale, pentru că piața este ciuntită cu dalta politico-securistică.
- Bugetul public este plasat într-o loterie rușinoasă:
- dacă Legea 163/2021 va fi declarată neconstituțională de CCR;
- dacă deciziile administrative vor fi sancționate la nivel european pentru lipsă de proporționalitate;
- dacă vor apărea cereri masive de despăgubiri. Toate acestea vor fi plătite, desigur, nu de arhitecții legii sau de semnatarii avizelor secrete, ci de contribuabil.
- Statul de drept devine o lozincă golită de conținut atunci când deciziile economice strategice sunt luate pe baza unor anexe clasificate ale CSAT, inaccesibile controlului public și aproape intangibile pentru controlul judiciar.
Lecția amară: magistrații nu mai vor să fie notari la decizii secrete
Ridicarea excepției de neconstituționalitate de către Curtea de Apel București și trimiterea Legii 163/2021 pe masa CCR, concomitent cu suspendarea procesului până la decizia CJUE în cauza Elisa Eesti, arată un lucru rarisim în peisajul autohton: o parte a magistraturii române refuză să mai joace rolul de mașină de parafat hotărâri venite „de sus”.
Mesajul este clar: securitatea cibernetică și securitatea națională nu pot fi construite pe:
- avize secrete inaccesibile celor afectați;
- criterii geostrategice elastice și nedovedite;
- decrete de stat major ferite de ochii justiției și ai publicului.
Într-o democrație reală, securitatea se construiește pe:
- audit tehnic serios;
- reguli clare și transparente;
- garanții constituționale respectate, nu ocolite;
- control judiciar efectiv, nu mimat.
Până când CCR și CJUE vor vorbi, România rămâne suspendată între două lumi:
una a Constituției, a dreptului european și a principiilor,
și alta a deciziilor cu ștampilă „Strict Secret”, unde nici dreptul, nici economia și nici logica nu au voie să pună întrebări. (Cristina T.).
Exclusiv
O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani
DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”. Oameni care ar trebui să știe să calculeze, să verifice și să explice drepturile salariale au ajuns să fie, în practică, dactilografi ai aplicației Maisal: apasă butoane, scot hârtii, ridică din umeri. Restul – „se decide la centru”.
Centralizare cu orice preț: fluturaș unic pentru toată poliția din România
Sindicatul „Diamantul” semnalează tranșant: structurile de financiar din teritoriu nu au habar să calculeze și să explice singure drepturile salariale. S-a ajuns în punctul în care unitățile de poliție cu personalitate juridică nu au nici măcar dreptul să stabilească un format propriu al fluturașului de salariu.
Totul este făcut de Maisal, aplicația informatică administrată exclusiv de Direcția Generală Financiară (DGF) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Rezultatul: un fluturaș de salariu unic, „model național obligatoriu”, în care polițistul trebuie să creadă pe cuvânt, iar finanțistul local doar îl tipărește și îl distribuie. Explicații? „Așa scoate sistemul”.
Răspuns oficial de la IPJ Dâmbovița: noi doar printăm, nu gândim fluturașul
Toată această absurditate este confirmată negru pe alb de Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, în adresa nr. 15542 din 21.07.2026, transmisă Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, în atenția președintelui Vitalie Josanu (solicitare formulată prin e-mail la petitii.sprdiamantul@yahoo.com).

Sindicatul „Diamantul” a cerut lămuriri în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Cererea, înregistrată la IPJ Dâmbovița sub nr. 15524 din 20.06.2026, viza modul de prezentare și conținutul fluturașului de salariu, precum și competențele unității în adaptarea lui la nevoile polițiștilor.
Răspunsul IPJ Dâmbovița, document oficial:
- salarizarea personalului se realizează „centralizat, pentru întreg aparatul propriu al Ministerului Afacerilor Interne, exclusiv cu ajutorul aplicațiilor informatice”, în conformitate cu art. 86 alin. (7) din anexa VII a Legii nr. 153/2017;
- aplicația Maisal, gestionată de DGF, „generează fluturașii de salarizare într-un format unic, pentru întreg personalul”.
Concluzia IPJ Dâmbovița: inspectoratul nu are competența de a modifica sau elabora un înscris distinct, în format fizic sau electronic, asemănător fluturașului de salariu, adaptat cerințelor salariaților. Mesajul către propriii angajați: „nu noi decidem fluturașul, nu noi îl înțelegem, noi doar vi-l dăm”.
Legea 153/2017, scutul de protecție al DGF: nu e vina noastră, așa zice legea
În aceeași adresă nr. 15542/21.07.2026, IPJ Dâmbovița se baricadează regulamentar în spatele Legii nr. 153/2017:
- art. 86 alin. (7), anexa VII: salarizarea se face centralizat și exclusiv prin aplicații informatice;
- art. 86 alin. (1), anexa VII: documentele specifice resurselor umane se elaborează, se avizează și se aprobă la nivelul fiecărei instituții publice.
Interpretarea practică este halucinant de comodă:
- când polițiștii cer un fluturaș clar, adaptat, li se spune că doar DGF, prin Maisal, poate modifica formatul;
- când vine vorba de responsabilitate, fiecare unitate dă din colț în colț: „nu avem competență, totul e centralizat, totul e pe aplicație”.
În același timp, în baza titlului II al anexei VI la Legea nr. 153/2017, compartimentele de resurse umane și financiar au, teoretic, obligații clare:
- întocmesc, verifică și prezintă spre aprobare statele de funcții;
- calculează și verifică drepturile salariale;
- consiliază salariații în domeniul salarizării.
Teoretic, adică pe hârtie. Practic, consilierea se rezumă la formula magică: „verificați cu DGF, noi nu putem schimba nimic, Maisal știe mai bine”.
Maisal, oracolul salarial al MAI: dacă a ieșit din aplicație, devine adevăr absolut
Aplicația Maisal, gestionată exclusiv de DGF, capătă statut de zeitate tehnologică în salarizarea polițiștilor:
- generează fluturașul unic pentru întreg personalul MAI;
- impune formă, structură și conținut;
- elimină, practic, rolul de specialist al finanțiștilor din teritoriu, reduși la funcția de „operatori de calculator”, exact cum dezvăluie Sindicatul „Diamantul”.
Polițistul întreabă ce reprezintă o anumită sumă sau o anumită reținere de pe fluturaș.
Finanțistul din unitate, care ar trebui să fie capabil să explice, indică spre imprimantă și apoi spre DGF: „așa a venit din sistem, noi doar am tipărit”.
Sindicatul „Diamantul” scoate la iveală un adevăr crud:
- structurile financiare nu mai calculează efectiv și nici nu-și mai asumă explicații detaliate;
- unitățile cu personalitate juridică nu au voie să adapteze nici măcar forma grafică a fluturașului la nevoile polițiștilor;
- toată puterea de informare și interpretare este capturată în mâinile DGF și ale aplicației Maisal, prezentate ca intangibile.
Concluzie amar-ironică: polițistul întreabă de salariu, sistemul răspunde „vezi la Maisal”
Documentul IPJ Dâmbovița nr. 15542 din 21.07.2026, emis ca răspuns la solicitarea sindicală formulată în baza Legii nr. 544/2001 de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, descrie involuntar un tablou de pamflet:
- finanțiștii din teritoriu, descriși de sindicat ca fiind reduși la statutul de simpli operatori de calculator, nu-și mai exercită real meseria;
- DGF controlează formatul, conținutul și „adevărul oficial” al fluturașului prin aplicația Maisal;
- unitățile de poliție cu personalitate juridică sunt transformate în puncte de distribuție de printuri, fără drept de inițiativă;
- polițistul de rând rămâne cu un fluturaș tipărit centralizat, greu de înțeles și imposibil de adaptat.
Lanțul „responsabilității” arată așa:
- polițistul întreabă: „ce înseamnă suma asta?”;
- financiarul local spune: „nu știm, așa a venit din Maisal”;
- Maisal tace, dar fluturașul e deja „lege”;
- DGF privește de sus, acoperită de Legea 153/2017 și de centralizarea absolută.
Textul acesta e scris ca pamflet. Din păcate, ceea ce îl inspiră nu e ficțiune satirică, ci un răspuns oficial al unei instituții a statului român, care confirmă exact ce acuză Sindicatul „Diamantul”: finanțiști reduși la operatori de calculator, polițiști lăsați în ceață, iar adevăratul șef al salarizării – o aplicație informatică numită Maisal, păzită cu strășnicie de Direcția Generală Financiară. (Cristina T.).
Exclusiv
O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului
Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional”
Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Și are de ce: a demonstrat, încă o dată, că legea în România nu e chiar pentru toată lumea. Cel puțin nu pentru cei de sus.
După 18 luni în care a refuzat să organizeze concursul pentru ocuparea funcției de director al Direcției Poliției Transporturi, deși funcția era vacantă de mai mult de 12 luni, abia pe 29.07.2026 binevoiește să apară, în sfârșit, concursul. Nu fiindcă așa scrie la lege, ci fiindcă, probabil, nu se mai putea trage de timp la infinit și presiunea – inclusiv cea semnalată public de Sindicatul Europol – a început să incomodeze.
Articolul 27^16, sacrificat pe altarul confortului de la vârf
Potrivit art. 27^16 din Legea nr. 360/2002, dacă o funcție este vacantă mai mult de 12 luni, există obligația legală, nu fantezia instituțională, de a organiza concurs. Obligația a stat frumos în Monitorul Oficial, în timp ce în realitate a fost împinsă 18 luni sub covorul șefului Poliției Române.
Întrebarea normală este: va răspunde șeful Poliției Române pentru încălcarea acestei obligații legale?
Răspunsul anormal, dar perfect românesc: în mod cert, nu. Nici disciplinar. Nici penal.
Legea, când ajunge la nivel de conducere, se diluează brusc: devine „interpretabilă”, „flexibilă”, „în spiritul instituției”. Adică, tradus, fără consecințe.
Pentru șef, imunitate informală; pentru agent, execuție cu pixul în registru
În timp ce în biroul de sus se pot ignora, luni întregi, obligații prevăzute clar de lege, jos, în stradă, polițistul simplu trăiește un alt fel de justiție: cea a pixului.
Dacă un polițist uită să completeze în „Registrul Bodycam” ora și minutul exacte la care a pornit sau a oprit camera în timpul serviciului, sancțiunea disciplinară este aproape garantată. Nu există nuanțe, nu există „spiritul legii”, nu există „hai să vedem contextul”. Există doar regulament, comisie disciplinară și vina celui fără grad mare pe epoleți.
Așa arată în 2026 aplicarea legii în Poliția Română:
- ignorarea, timp de 18 luni, a unei obligații legale privind organizarea concursului pentru directorul Direcției Poliției Transporturi – fără urmări;
- un minut uitat într-un registru completat cu pixul – motiv suficient pentru a declanșa tăvălugul disciplinar.

Poliția Română 2026: lege tare cu cei mici, moale cu cei mari
Tabloul este grotesc, dar coerent cu realitatea descrisă de Sindicatul Europol:
- pentru unii, legea este opțională, decorativă, bună de fluturat în comunicate;
- pentru alții, fiecare minut trecut sau netrecut cu pixul devine potențială abatere disciplinară.
În vârf, art. 27^16 din Legea nr. 360/2002 e tratat ca o notă de subsol. La bază, „Registrul Bodycam” devine cod penal paralel.În România anului 2026, un șef de Poliție poate ignora 18 luni o obligație legală și rămâne liniștit în funcție.
În același timp, un agent poate fi pus la zid pentru un rând uitat într-un registru.
Pentru unii, puterea înseamnă libertatea de a nu aplica legea.
Pentru alții, fiecare secundă de pix devine instrument de pedeapsă. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 23 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 23 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”



