La 11 iunie este aniversată Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești. Anul acesta s-au împlinit 175 de ani de la desfășurarea revoluției pașoptiste, moment de cotitură în evoluția statului român și a parcursului societății românești. În acest context, ISPAIM, cu sprijinul Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale,  a organizat simpozionul științific Revoluția de la 1848 în spațiul românesc. Românii pe drumul dinspre Levant spre Occident. În cadrul activității, a fost vernisată și o expoziție dedicată evenimentelor și personalităților de la 1848.

Expoziția cuprinde documente programatice, idei și personalități semnificative ale momentului 1848. Este o selecție mai mult sau mai puțin subiectivă, dar sperăm ca, alături de foarte interesantul moment de reconstituire istorică, să ne introducă în atmosfera timpului, a explicat directorul-adjunct al Institutului, Manuel Stănescu.

Revoluția de la 1848 reprezintă o etapă istorică fundamentală în devenirea statului român modern, independent și unitar având ca rezultat conectarea României cu Occidentul. Directorul ISPAIM, doctor Carmen-Sorina Rîjnoveanu, a vorbit în deschiderea evenimentului. Despre revoluțiile de la 1848 s-a scris mult de-a lungul timpului. Pe de altă parte, deși s-a scris mult, nu sunt convinsă că există o conștientizare foarte clară a semnificației momentului revoluționar de la 1848. Și dacă există această conștientizare, știți cum se spune, e bine să mai repetăm, pentru a rămâne acolo, în memoria colectivă. Directorul ISPAIM a subliniat că cel mai important rezultat al momentului 1848 a fost, prin realizarea și asumarea unui proiect de țară, crearea unei conștiințe naționale.

S-au făcut greșeli? Cu siguranță. Eram pregătiți să adoptăm noul curs propus de elitele de formare occidentală, să renunțăm, să spunem, la moștenirea sau amprenta dominantă, orientală? Sunt multe alte aspecte care pot fi aduse în discuție și întrebări pe care le putem ridica și suntem convinși că în cadrul intervențiilor și dezbaterilor de astăzi vom avea ocazia să readucem în atenția publicului o serie de dosare care să ne permită o mai bună înțelegere asupra semnificației și rolului mișcării de la 1848.

Nu a fost neglijat nici aspectul militar al principiilor elaborate în proclamațiile Revoluției din 1848, subliniate în  mesajul directorului-adjunct al Statului Major al Apărării, prezentat audienței de colonelul Liviu Corciu, director al Arhivelor Naționale Militare. Impulsul inovator pe care Revoluția de la 1848 l-a avut pentru societatea românească s-a regăsit și în ceea ce privește dezvoltarea organismului militar.

Un punct deosebit de important inclus în Proclamația de la Islaz a vizat crearea de formațiuni militare, „gardie națională”. Conform programului revoluționar, misiunea importantă ce revenea acestor gărzi naționale era, pe lângă asigurarea ordinii interne, apărarea hotarelor și integrității țării în cazul unei agresiuni din afară. Cetățenii care intrau în rândul acestor detașamente erau datori ca, pe lângă apărarea căminului și averii fiecăruia, să fie gata toți să-și apere patria.

Din această perspectivă, mișcarea revoluționară poate fi privită și ca fiind un moment de răscruce în drumul către o armată națională modernă. Durata extrem de scurtă a revoluției nu a permis aprofundarea acestei agende, dar elementele constitutive ale acesteia vor fi aprofundate în deceniile următoare.

După alocuțiunile de deschidere, au urmat dezbaterile, moderate de Carmen-Sorina Rîjnoveanu și Alin Ciupală, conferențiar la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, șeful Catedrei de istorie a românilor. Invitații, prezenți fizic în sală sau participanți online, au avut libertatea de a-și alege problematica pe care vor s-o ridice în dezbatere.

Au fost aduse în discuție noi perspective privind importanța proiectului revoluționar, rolul elitelor, rolul armatei și influența gândirii pașoptiste asupra evo­luției constructului militar românesc, limitele revoluției, poziția marilor puteri și moștenirea istorică a momentului 1848.

La activitate au participat reprezentanți ai conducerii Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, istorici, cercetători și specialiști din cadrul instituțiilor de cercetare și academice din mediul civil și militar, din București, Cluj și Iași. Evenimentul s-a desfășurat în contextul procesului de valorizare a evenimentelor istorice de referință derulate de ISPAIM în ultimii ani

Revoluția pașoptistă ne-a deschis drumul către Occident și a însemnat o schimbare majoră de paradigmă. Un grup de tineri însuflețiți de ideea națională, educați în capitalele occidentale, mai ales la Paris, conectați la marile dezbateri de idei din Occident, au avut curajul să ceară, în mod deschis, schimbarea, o schimbare care integra reformele și modernizarea statului în baza valorilor și principiilor liberal-democratice. Vorbim despre egalitate politică, responsabilitate ministerială, libertatea tiparului, dreptul la educație și instruire, înființarea gărzilor naționale și alte revendicări menite să genereze o transformare radicală a caracterului oriental, a structurii social-politice existente. Acesta a fost momentul creării unei noi elite românești care va construi, din interiorul țării sau din exil, viitorul stat românesc modern.

A fost evenimentul deschizător de drumuri care a creat premisele realizării unirii celor două principale române în anul 1859 și al următoarelor etape istorice care vor culmina cu Marea Unire din 1918. Revoluția a fost înfrântă, dar idealurile naționale și sociale au continuat să existe și să se concretizeze în timp. România a rămas fidelă până în prezent acestui sistem de valori liberale și democratice. 

Simona Cojocaru, secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale. (A. Crisan).