Actualitate
USR-ul a dat cu ranga, dar nici cu PSD nu-mi este ruşine, pentru simplu fapt că nu a pus nimic în loc
La vremea respectivă, Ministerul Transporturilor şi Metrorex, compania din subordine unde erau buticurile, erau sub conducerea USR, care era la guvernare alături de PNL. Ministrul Transporturilor era Cătălin Drulă, care venise să facă ordine. Buticurile erau afacerea sindicatului lui Rădoi, un apropiat al PSD.
După ce au dat cu ranga, îmi amintesc că se spunea că în locul buticurilor care aminteau de comertul anilor ’90 se vor face alte magazine, buticuri moderne.
Au trecut 2 ani şi două luni şi nu s-a făcut nimic, iar totul este pustiu. Cred că nici nu se mai pune problema readucerii magazinelor, fie ele şi moderne, la metrou.
Este adevărat că USR nu mai este la guvernare, la Ministerul Transporturilor, ci acolo este PSD-ul, cu Sorin Grindeanu.
Guvernul Ciucă s-a plâns că nu are suficienţi bani la buget, că are un minus de încasări faţă de plan. În câteva săptămâni, şi guvernul Ciolacu se va plânge că nu are încasări suficiente la buget şi că va fi nevoit să ia măsuri fiscale ceva mai dure pentru a încerca să mai recupereze din pierderea de venituri.
Bineînţeles că gaura de 20 de miliarde de lei estimată la buget (9 miliarde de lei au fost în primul trimestru) nu se acoperă cu banii din buticurile de la metrou.
Dar ce s-a întâmplat acolo, demolarea unor businessuri, este simptomatic pentru cei de la guvern. Dăm cu ranga, demolăm, dar nu punem nimic în loc, ca şi cum economia, companiile, afacerile, businessurile merg doar cu demolarea.
Cei de la guvern, cei de la suprafaţă care merg cu maşini şi antemergători, nu se izbesc de traficul de la metrou, nu înţeleg buticurile, nu înţeleg această activitate economică care acoperă o necesitate imediată a oamenilor care merg cu metroul – apă, Cola, pateuri, merdenele, covrigi, sticksuri (Tati, ne iei şi nouă nişte sticksuri, că ne este foame!), cafea, telefoane, reparaţii telefoane, umbrele, şlapi, parfumuri, lenjerie, ciorapi, şi, de ce nu, cărţi, că tot se plânge lumea că românii nu mai citesc.
La metrou erau vreo 350 de buticuri, care poate anual aveau încasări de vreo 20 de milioane de euro. O patiserie simplă putea ajunge la afaceri de 200.000 de euro pe an.
În fiecare butic era cineva care vindea, şi de obicei era cineva mai în vârstă, o bunică, o mătuşă, care îşi întregea pensia extrem de mică, de 1.200 de lei pe lună, după 35 de ani de muncă. Că doar nu avea pensie specială.
Aceste mătuşi nu puteau să se ducă să se angajeze în malluri, chiar dacă ar fi vrut, pentru că acolo magazinele caută personal tânăr, care să zâmbească frumos. O mătuşă cu ceva dinţi lipsă, pentru că pensia nu acoperă lucrările la un stomatolog, strică brandul şi alungă clienţii.
Îi înţeleg pe cei de la USR că buticurile nu erau afacerea lor, votanţii lor, că acolo nu erau IT-iştii cu 2.000 de euro pe lună, dar şi aceştia merg cu metroul.
În fiecare zi, PSD-ul moare de grija pensionarilor, are câte un mesaj pentru ei, dar de când Grindeanu este ministrul Transporturilor nu cred că şi-a pus vreodată problema să se aplece asupra buticurilor de la metrou, să pună ceva în loc care să aibă şi autorizaţie de construcţie, să respecte şi siguranţa la incendii şi să arate şi frumos.
Dacă cifra de afaceri totală a buticurilor se ducea spre 20 de milioane de euro pe an, statul încasa poate prin taxe şi impozite 3-4 milioane de euro, că doar nu toţi buticarii erau hoţi.
Cel puţin 500 de locuri de muncă au fost rase cu ranga. Dacă toate bunicile, mătuşile erau plătite cu salariul minim pe economie, statul ajungea să încaseze într-un an 1,5 milioane de euro, cam cât ar costa o grădiniţă nouă.
Când Sorin Grindeanu se uită în oglindă şi vede cum semnează contracte de miliarde de euro pentru autostrăzi (aţi văzut ce luptă poplitică a fost ca PSD-ul să rămână cu Ministerul Transporturilor), nu se poate împiedica în buticurile de la metrou, care înseamnă un business de 20 de milioane de euro pe an. Câţi bani poţi să strângi de acolo?
Dacă erau magazinele din Otopeni, unde numai şpaga este de 22 de milioane de euro, era altceva.
Indiferent cine a trecut pe la putere, toţi au o plăcere extraordinară de a demola şi de a nu pune nimic în loc.
În centrul Bucureştiului, la Magazinul Unirea, este ca în Ucraina bombardată, după ce primarul Capitalei, Nicuşor Dan şi primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, se ceartă pe cine trebuie să amenajeze trotuarele.
USR-ul a dat cu ranga, dar nici cu PSD nu-mi este ruşine, pentru simplu fapt că nu a pus nimic în loc.
Oamenii nu uită, cele 500 de bunici şi mătuşi nu uită că au rămas fără o sursă de venit, iar la alegerile de la anul să nu ne mirăm că vor vota cu AUR. Şi să nu ne mirăm că nepotul IT-ist, care merge cu metroul, va vota şi el cu AUR.
P.S. Apropos de bani, de venituri la buget – de două decenii, în mijlocul Bucureştiului stau câteva proiecte imobiliare la care statul, guvernul, ministerele, toată lumea se uită: Esplanada, Casa Radio, chiar Romexpo şi Gara de Nord. Adunate, toate aceste proiecte înseamnă 10 miliarde de euro, din care statul ar încasa taxe şi impozite pe an de de cel puţin 20 de milioane de euro.
Gara de Nord este o ruşine pentru o ţară care are un PIB de 300 de miliarde de euro şi care vrea să ajungă la 600 de miliarde de euro.
Ideea la aceste proiecte este că sunt bani pentru ele, există investitori, există cerere, există viitor. Dar dacă noi suntem obişnuiţi cu demolarea!
Cristian Hostiuc
Actualitate
Duelul giganților: Marina SUA se pregătește să desemneze constructorul viitorului avion de vânătoare de generația a șasea
După o așteptare marcată de incertitudini strategice și amânări administrative, Marina Statelor Unite este gata să tranșeze una dintre cele mai importante competiții din industria de apărare. În luna august a acestui an, Pentagonul va anunța câștigătorul contractului pentru F/A-XX, aeronava de generația a șasea care promite să redefinească supremația aeriană în teatrele de operațiuni tot mai contestate. Competiția a rămas o cursă în doi între Boeing și Northrop Grumman, după ce Lockheed Martin a fost eliminată anterior din cursă pentru neîndeplinirea criteriilor tehnice.
Un succesor vital pentru veteranii cerului
Necesitatea acestui nou aparat de zbor este considerată de necontestat de către conducerea militară, în contextul în care adversarii de rang egal își îmbunătățesc constant capacitățile antiaeriene. F/A-XX este piesa centrală a strategiei de modernizare, fiind proiectat să înlocuiască actualele escadrille de F/A-18 Super Hornet și aeronavele de război electronic E/A-18 Growler. Trecerea la faza de dezvoltare, inginerie și fabricație (EMD) marchează un punct de cotitură pentru un program care a fost la un pas de a fi anulat anul trecut, pe fondul reevaluărilor bugetare ale Pentagonului.
Dilema bazei industriale: Între ambiție și capacitate de execuție
Una dintre marile provocări ale acestui program rămâne capacitatea contractorilor de a livra în termenele stabilite. Oficialii Marinei au subliniat că decizia a fost cântărită cu mare atenție pentru a nu supraîncărca producătorii care gestionează deja contracte masive, precum programul F-35. Există temeri reale că unul dintre ofertanți ar putea să nu dispună de resursele logistice necesare pentru a respecta calendarul accelerat de care Marina are nevoie. Această abordare de tip „măsoară de două ori și taie o singură dată” a fost esențială pentru a evita blocajele care au afectat alte programe majore de achiziții în trecut.
Conflictul de priorități de la Casa Albă și sprijinul Congresului
Drumul către selecția din august nu a fost lipsit de obstacole politice. Administrația de la Casa Albă și-a exprimat anterior îngrijorarea că dezvoltarea simultană a F/A-XX și a avionului de vânătoare F-47 al Forțelor Aeriene ar putea duce la întârzieri ale programului considerat prioritar. Cu toate acestea, Congresul american a demonstrat un sprijin neclintit pentru proiectul Marinei, suplimentând bugetul cu aproape 900 de milioane de dolari peste cererea inițială pentru anul fiscal 2026. Această infuzie de capital, cumulată cu fondurile de reconciliere, oferă stabilitatea financiară necesară pentru ca programul să avanseze în ciuda austerității sugerate inițial de Pentagon.
Actualitate
Schimbare de paradigmă la Tallinn: Estonia abandonează blindatele grele în favoarea dronelor și a apărării antiaeriene
Într-o mișcare strategică ce reflectă realitățile dure ale războiului modern, guvernul estonian a decis să suspende un program major de achiziție a vehiculelor de luptă pentru a prioritiza investițiile în tehnologia dronelor și în sistemele de apărare antiaeriană. Decizia vine ca urmare a lecțiilor învățate de pe frontul din Ucraina și a costurilor tot mai ridicate ale echipamentelor blindate tradiționale.
Adio, blindate scumpe: Prioritățile se schimbă pe flancul estic
Ministrul Apărării, Hanno Pevkur, a anunțat oficial suspendarea achiziției planificate de 500 de milioane de euro, care viza înlocuirea actualei flote de vehicule de infanterie CV90. În loc să investească sume colosale în platforme noi, națiunea baltică a ales o soluție pragmatică: extinderea duratei de viață a flotei existente cu încă 10 ani.
Această reorientare bugetară nu este doar o măsură de economisire, ci o recalibrare necesară. Deși noile achiziții vor necesita în continuare fonduri substanțiale, ele sunt estimate a fi considerabil mai ieftine decât o revizie completă a flotei de blindate, într-o piață unde prețurile vehiculelor de luptă sunt într-o creștere accelerată.
Lecția ucraineană: Dronele devansează tancurile în războiul modern
Argumentul central al acestei schimbări de strategie este scăderea utilității pe câmpul de luptă a echipamentelor grele, un fenomen observat clar în conflictul din Ucraina. În acest context, Estonia consideră că înlocuirea vehiculelor CV90 în următorul deceniu nu mai este o mișcare „rezonabilă”.
Noul focus al Tallinnului s-a deplasat decisiv către combaterea dronelor, sisteme de apărare aeriană și platforme fără pilot. Această decizie va fi definitivată în cadrul revizuirii anuale a bugetului de apărare, care alocă nu mai puțin de 10 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților naționale până în 2029.
„Apărarea activă”: De la blindate grele la lovituri de precizie
Necesitatea unor sisteme antiaeriene mai performante a fost subliniată și de incidente recente, în care drone implicate în atacuri regionale au pătruns accidental în spațiul aerian estonian. Aceste evenimente au întărit convingerea autorităților că securitatea națională depinde acum de capacitatea de a intercepta amenințări asimetrice.
Această nouă direcție se aliniază doctrinei de „apărare activă” a Estoniei. Conceptul vizează utilizarea loviturilor la mare distanță și a altor măsuri tehnologice pentru a preveni desfășurarea operațiunilor de luptă direct pe solul estonian. Astfel, bazarea pe sistemele terestre tradiționale devine secundară în fața unei strategii care pune accent pe tehnologie, supraveghere și neutralizarea amenințărilor înainte ca acestea să atingă granițele naționale.
Actualitate
Arhitectul „războiului algoritmic”: Drew Cukor și Proiectul Maven, pariul de un trilion de dolari pe viitorul luptei
Într-un birou impunător din New York, un fost colonel de marină cu privire tăioasă și discurs neînduplecat trasează noua frontieră a puterii globale. Drew Cukor, omul din spatele Proiectului Maven, nu doar că a introdus Inteligența Artificială (IA) în inima Pentagonului, dar a forțat o întreagă industrie să accepte o realitate brutală: în războaiele viitorului, codul informatic va cântări mai mult decât blindajul.
„Oamenii sunt corupți și obosesc”: Filosofia unei mașinării de război infailibile
Pentru Drew Cukor, tragedia războiului nu este doar pierderea de vieți omenești, ci ineficiența structurală a deciziei umane. „Oamenii sunt corupți material, ineficienți și obosesc”, afirmă fostul ofițer de informații cu o sinceritate tăioasă. Viziunea sa nu este despre înlocuirea umanității, ci despre „perforarea ceații războiului” cu ajutorul mașinilor.
Lansat în 2017, Proiectul Maven a început ca un instrument de sortare a mii de ore de filmări din drone, dar ambiția sa a fost întotdeauna mult mai vastă: transformarea IA într-un instrument de ochire și anihilare. Obiectivul nu a fost doar distrugerea inamicului, ci înfrângerea sa prin precizie chirurgicală, eliminând erorile umane care duc, inevitabil, la victime colaterale și greșeli tactice dezastruoase.
Silicon Valley sub drapel: Cum a „monetizat” Pentagonul geniul tech
Unul dintre cele mai răsunătoare succese ale lui Cukor a fost transformarea Pentagonului dintr-o birocrație lentă într-un magnet pentru capitalul de risc din Silicon Valley. Prin presiune constantă și o viziune iconoclastă, el a reușit să „tânjească” giganții tehnologici de interesele naționale ale SUA, împiedicând migrarea inovației către adversari precum China.
Astăzi, giganți precum Amazon Web Services, Microsoft și Palantir Technologies nu mai sunt doar companii de software civil, ci piloni ai „războiului algoritmic”. Chiar și companii care inițial au opus rezistență morală, precum Google, au ajuns să îmbrățișeze contractele de securitate națională. Această simbioză între stat și sectorul tech a creat o nouă elită de „Maveniți” – tineri cercetători care aduc insolența start-up-urilor direct în coridoarele sobre ale Departamentului Apărării.
Saltul mortal: De la 100 la 5.000 de ținte pe zi
Rezultatele tehnologice sunt deja vizibile pe câmpul de luptă, iar cifrele sunt amețitoare. Dacă în trecut armata americană putea procesa sub o sută de ținte pe zi, integrarea viziunii computerizate și a modelelor de limbaj mari (LLM) în platforma Maven a dus această capacitate la peste 5.000 de ținte zilnic.
Sistemele dezvoltate sub egida Maven sunt acum prezente peste tot: de la sonarele submarinelor nucleare, până la sisteme autonome aeriene și acvatice destinate apărării Taiwanului. Algoritmii nu mai sunt doar asistenți; ei sunt cei care selectează, supraveghează și, în anumite scenarii strict secretizate, pot decide soarta unei ținte în mod autonom.
Dilema creatorului: Suntem cei mai buni custozi ai acestei puteri?
În ciuda succesului tehnologic, umbra dilemelor morale planează asupra întregului proiect. În timp ce susținătorii afirmă că IA va salva vieți prin precizie, criticii avertizează asupra riscului unei distrugeri necontrolate și a pierderii controlului uman asupra vieții și morții.
Însuși Cukor, după trei decenii de serviciu militar, recunoaște existența unor „părți întunecate” ale acestei tehnologii. Deși a împins utilizarea sistemelor parțial testate direct în teatrele de operațiuni pentru a le accelera dezvoltarea, el lasă în urmă o întrebare fundamentală pentru viitorul democrației: într-o lume în care algoritmii decid cine trăiește și cine moare, este omenirea pregătită să fie custodele propriei sale invenții?
„Războiul AI este deja aici”, iar următoarea decadă va decide dacă această tehnologie va face marele război imposibil sau dacă va accelera marșul către un conflict pe care mintea umană nu îl va mai putea procesa.
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor



