În perioada 22-26 mai 2023, Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din România, împreună cu Institutul de Studii de Strategie și Război din cadrul Colegiului Regal Danez de Apărare au organizat cea de-a 22-a conferință anuală a Grupului de Lucru pentru Studierea Conflictelor (CSWG) din cadrul Consorțiului Parteneriatului pentru Pace (PfP) al Academiilor de Apărare și al Institutelor de Studii de Securitate.
Activitatea științifică a abordat tema: „Pregătirea națiunilor pentru conflict și război. Propagandă, dezinformare și comunicare strategică. Implicații pentru factorii de decizie”. Conferința s-a desfășurat cu sprijinul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.
Conferințele anuale ale CSWG se înscriu în linia activităților științifice internaționale de referință în domeniul apărării, securității și istoriei militare.
Evenimentul din acest an a reunit istorici și specialiști din 19 state membre NATO și partenere (Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Finlanda, Georgia, Germania, Ungaria, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia și Ucraina), reprezentând astfel o platformă extinsă pentru dialogul științific din ariile de interes.
Prin această reprezentare largă și semnificativă, evenimentul și-a propus să încurajeze schimbul multilateral și deschis de informații, să consolideze cooperarea regională prin știință și cercetare și să ofere perspective bazate pe experiențele istorice naționale în abordarea actuală a provocărilor propagandei și dezinformării.
În deschiderea conferinței a fost prezentat mesajul secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Simona Cojocaru, care a subliniat nevoia de cunoaștere și înțelegere a modului în care dezinformarea și propaganda au fost și sunt folosite ca instrumente de purtare a războiului, influențând în mod definitoriu tipologia de acțiune a statelor.
De asemenea, la ceremonia de deschidere a lucrărilor conferinței au luat cuvântul general-locotenent Iulian Berdilă din partea Statului Major al Apărării, directorul executiv al Consorțiului PfP, dr. Raphael F Perl (SUA), dr. Carmen-Sorina Rîjnoveanu, directorul Institutului pentru studii politice de apărare și istorie militară, dr. Niels Bo Poulsen, directorul Institutului pentru strategie și studii de război din Danemarca și col. dr. ing. Ioan Virca, prorectorul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.
Agenda științifică a conferinței a inclus 26 de comunicări în cadrul a șapte secțiuni de lucru, fiecare referindu-se la o tematică științifică specifică integrată problematicii generale de analiză. Lucrările prezentate pe parcursul celor două zile de conferință au abordat aspecte referitoare la diferitele moduri în care dezinformarea și propaganda au fost utilizate în timp de război, precum și scopurile, instrumentele și tehnicile specifice acestora.
Subiectele analizate au căutat să răspundă la o serie de întrebări relevante pentru tematica generală a conferinței: în ce constă propaganda în vreme de război, care sunt noile tipologii ale războiului, cum să identificăm și să contracarăm eficient amenințările hibride, ce presupune războiul informațional și cum sunt utilizate propaganda și dezinformarea în procesul de pregătire a națiunilor pentru război, precum și rolul comunicării strategice ca parte a efortului de combatere a efectelor perturbatoare ale propagandei și dezinformării.
De asemenea, conferința a adus în atenția specialiștilor relevanța cunoștințelor istorice și a experiențelor trecutului în identificarea unor strategii cât mai eficiente de combatere a dezinformării și propagandei.
În același timp, a fost evidențiată necesitatea îmbunătățirii instrumentelor și formelor de comunicare strategică pentru a răspunde narațiunilor din ce în ce mai dezvoltate, susținute de o largă tipologie de actori prin propagandă ostilă și campanii de știri false.
O altă componentă importantă a comunicării strategice analizată pe parcursul lucrărilor conferinței a vizat modul în care opinia publică națională și internațională este modelată pentru a atinge obiective de securitate specifice.
Reprezentanții instituțiilor coorganizatoare au salutat interesul manifestat de participanți atât în ceea ce privește activitatea grupului de lucru, reflectată în larga reprezentare internațională, cât și față de problematica supusă dezbaterii, subliniind faptul că astfel de evenimente științifice contribuie la consolidarea cooperării inter-instituționale, creșterea dialogului și întărirea legăturilor pe dimensiunea cercetații științifice în domeniul istoriei militare.
Totodată, a fost salutată participarea a doi experți din Ucraina, a căror contribuție s-a dovedit una extrem de interesantă și relevantă pentru tematica abordată, având în vedere noile realități și războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
De asemenea, la lucrările conferinței a participat, în calitate de invitat special, general de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției de Informare și Relații Publice din cadrul Ministerului Apărării Naționale, care a susținut o prezentare privind modalitățile de combaterea a dezinformării din perspectivă militară, având drept studiu de caz instrumentele și mijloacele de propagandă și dezinformare utilizate de Federația Rusă, în special în contextul războiului din Ucraina.
De remarcat intervenția directorului executiv al Consorțiului PfP, Raphael Pearl, care a evidențiat importanța cunoașterii istoriei pentru o mai bună înțelegere a evenimentelor curente și necesitatea dialogului între istoricii militari și participanții la procesul de luare a deciziilor, menționând că istoria nu doar validează prezentul, dar ne poate ajuta să anticipăm anumite evenimente și poate contribui la crearea unei viziuni privind viitorul.
Cu alte cuvinte, experții și istoricii militari ar trebui să joace un rol mai activ în oferirea de expertiză privind experiențele istorice, deoarece acestea pot oferi informații utile și noi perspective de înțelegere și evaluare a dinamicilor actuale, contribuind, astfel, în mod practic, la procesul de luare al deciziilor în domeniul securității și al apărării.
Vorbitorii au subliniat importanța activităților științifice desfășurate sub egida Consorțiului PfP care întrunesc experți din diverse state, militari și civili, și în special importanța acestei ediții a reuniunii, având în vederea problematica abordată și relevanța ei pentru contextul actual.
Comunicările prezentate în cadrul conferinței au demonstrat, încă o dată, că istoria ne poate oferi informații și cunoștințe valoroase ce pot fi folosite pentru o mai bună înțelegere a problematicii războiului, ca fenomen în ansamblu, precum și a modului în care experiențele istorice pot fi utilizate ca posibile direcții de înțelegere și orientare la nivelul decizional-politic și militar.
Mediul de securitate se află într-o continuă schimbare, iar amenințările și provocările actuale devin tot mai complexe. Acest lucru necesită o puternică concentrare, prin alocarea de importante resurse intelectuale și materiale, asupra elaborării și implementării unor politici și strategii, eficiente și de actualitate, pentru contracararea și chiar descurajarea agresiunilor informaționale.
Grupul de Lucru privind Studierea Conflictelor este parte integrantă a Consorțiului PfP al Academiilor de Apărare și Institutelor pentru Studii de Securitate. Misiunea centrală a Consorțiului PfP este de a sprijini procesele de reformă în domeniul educației militare și a sectorului de securitate din statele partenere ale NATO.
O altă componentă importantă este asigurarea unei platforme extinse de cooperare și dialog științific între statele membre NATO și parteneri.
Prin activitățile sale și prin rezultatele obținute, grupul rămâne o componentă importantă a Consorțiului PfP contribuind nemijlocit la consolidarea capacității strategice de cercetare în domeniul istoriei militare, precum și la stabilirea și promovarea cooperării științifice în spațiul euro-atlantic. (Daniela Șișcanu).
